Litigiu privind funcţionarii publici

Sentinţă civilă *** din 18.09.2015


DOSAR NR. …..

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A (fosta a IX-a)– CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Sentința civilă nr. …. 

Şedinţa publică din data de 18.09.2015

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE: ANDREI CLAUDIU

GREFIER: IZABELA DANIELA CHIŢU

Pe rol se află soluţionarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamantul ……, în contradictoriu cu pârâtul …….

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Instanţa dispune lăsarea dosarului la sfârşitul şedinţei pentru o nouă strigare, în ordinea listei, conform dispoziţiilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

La a doua strigare, în şedinţă publică, au lipsit părţile.

Verificându-şi din oficiu competenţa, în temeiul art. 131 C.pr.civ., instanţa constată că este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, în cauză fiind incidente dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 rap. la art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004. Potrivit art. 238 N.C.Proc.Civ., stabileşte durata estimativa a cercetării procesului la o lună, încuviinţează proba cu înscrisuri pentru părţi, potrivit disp. art. 255 raportat la art. 258 Cod Proc. Civ, apreciind-o concludentă, pertinentă şi utilă soluţionării, înscrisuri pe care le constată administrate. De asemenea, respinge excepția lipsei dovezii calitatii de reprezentant invocată de pârât, având în vedere că …. a facut dovada calitatii de reprezentant a reclamantului, conform prevederilor art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011, prin infatisarea inscrisurilor aflate la filele …. si …. din dosar, și reține cauza spre soluționare asupra excepției prescriptiei dreptului material la actiune, dar și asupra fondului. 

TRIBUNALUL,

Deliberand, constata:

Prin cererea de chemare in judecata înregistrată sub nr. ….., reclamantul ….., prin ….., în contradictoriu cu pârâtul ….., a solicitat instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna obligarea paratului la sporului de 100% din salariul de bază pentru orele lucrate in programul normal de lucru in zilele de sarbatori legale (stabilite prin art. 139 alin. 1 din Codul muncii), precum si in zilele de repaus săptămanal (sambata si duminica), pentru perioada ….., actualizat cu coeficientul de inflaţie, pe fiecare luna, de la data nasterii dreptului si pana la plata efectiva.

În motivarea cererii, s-a arătat, in esenta, că membrul de sindicat semnatar al cererii de chemare in judecata, angajat al paratului in functia de agent de politie, din anul …., la Sectia Regionala de Politie Transporturi ….., ca pentru orele de munca prestate in zilele de sarbatori legale prevazute de art. 139 alin. 1 din Codul muncii, precum si in zilele de repaus săptămanal (sambata si duminica), pentru perioada …., nu i s-a compensat perioada lucrata cu timp liber, ca pentru perioada in discutie au fost intocmite grafice lunare pentru executarea serviciului in schimburi (ture), precum si pontaje cu prezenta la locul de munca si ca, prin urmare, este indreptatit la acordarea sporului de 100% din salariul de baza.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 38, art. 137 alin. 1 si art. 139 alin. 1 din Codul muncii, art. 194 NCPC.

În dovedirea cererii, s-au depus inscrisuri.

In aparare, pârâtul a depus întâmpinare, prin care a invocat (i) exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant a ….. si (ii) exceptia prescriptiei dreptului material la actiune pentru perioada ….., iar pe fond a solicitat respingerea cererii, cu motivarea, in esenta, ca, potrivit prevederilor art. 9 din Legea nr. 285/2010, art. 7 alin. 1 din Legea nr. 283/2011, art. 2 din OUG nr. 84/2012, si art. 9 alin. 1 din OUG nr. 103/2013, in perioada ….., compensarea in bani a muncii prestate in zilele de sarbatori legale, de repaus săptămanal si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, nu se aplica, timpul liber corespunzator fiind deja acordat, ca, in anul …., potrivit prevederilor art. 13 alin. 5 si 8 din OUG nr. 103/2013 si ale Ordinului MAI nr. …, in cazul muncii prestate in zilele de sambata si duminica, sporul in discutie nu se acorda cumulat cu repausul saptamanal (atunci cand acesta a fost efectuat in zile consecutive din intervalul luni-vineri), ci in mod alternativ, daca repausul nu a putut fi acordat si ca, in perioada ….,  reclamantul a beneficiat de repausul saptamanal, acordat conform dispozitiilor legale anterior mentionate.

In replica, reclamantul a depus raspuns la intampinare, prin care a solicitat respingerea apararilor paratului.

La termenul din data de …., pentru motivele aratate in cuprinsul incheierii de sedinta, instanta a respins exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant a …. invocata de parat.

Avand a se pronunta, mai intai, conform prevederilor art. 248 alin. 1 NCPC, asupra exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune pentru perioada 11.12.2011-16.12.2011, invocata de parat, Tribunalul retine urmatoarele:

Potrivit prevederilor art. 171 din Codul muncii, aplicabile in completarea prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici (art. 117 din Legea nr. 188/1999, respectiv art. 287 alin. 2 din Codul muncii), prevederi care, la randul lor, completeaza, ca drept comun in materia functiei publice, dispozitiile speciale cuprinse in Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului [art. 1 alin. 1 rap. la art. 5 alin. 1 lit. f) si alin. 2 din Legea nr. 188/1999], „Dreptul la acţiune cu privire la drepturile salariale, precum şi cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligaţiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate”.

In speta, principalul argument al exceptiei analizate este rezultatul unei erori savarsite de autoarea acestei exceptii cu privire la data depunerii cererii de chemare in judecata.

Spre acest sfarsit, aplicarea prevederilor art. 183 alin. 1 NCPC, potrivit carora „Actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poştal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen”, la datele spetei, potrivit carora reclamantul a transmis instantei cererea de chemare in judecata prin scrisoare recomandată, depunand-o la oficiul poştal in data de 11.12.2014 (fila ….), conduce la concluzia netemeiniciei sustinerilor paratului in sensul ca data introducerii actiunii ar fi data de 16.12.2014 (data inregistrarii dosarului in aplicatia ECRIS).

Pentru aceste motive, exceptia analizata urmeaza a fi respinsa.

Pe fond, analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul reţine următoarele:

Potrivit art. 18 alin. 1 din Legea nr. 284/2010, pentru munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se aplică prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. La art. 142 din Codul muncii s-a reglementat pentru munca din zilele nelucrătoare compensarea cu timp liber corespunzător sau acordarea unui spor la salariul de bază.

Cu privire la solicitarea de a se acorda un spor pentru munca prestată de poliţişti în zilele în mod obişnuit nelucrătoare, art. 9 alin. 1 din Legea nr. 285/2010 prevede că în anul 2011, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător. Aceeasi solutie legislativa a fost adoptata si pentru anul 2012, prin art. 7 alin. 1 din OUG nr. 80/2010, pentru anul 2013, prin art. 2 din OUG nr. 84/2012, iar în anul 2014, prin art. 9 alin. 1 din OUG nr. 103/2013.

De altfel, eliminarea posibilităţii de a beneficia de spor în această situaţie a fost examinată şi de Curtea Constituţională care a decis, în mai multe cazuri (decizia nr. 422/24.10.2013, decizia nr. 445/16.09.2014), că dispoziţiile respective sunt constituţionale.

Prin art. I alin. 5 din OUG nr. 37/2014, s-a prevăzut că, în situaţia în care activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se acordă o majorare de 75% din baza de calcul. Alineatul 5 al aceluiaşi articol prevede că prin ordin al conducătorilor instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională se prevăd condiţiile de stabilire a acestui drept.

Şi art. 3 alin. 1 din OMAI nr. … prevede că personalul MAI care desfăşoară activităţi în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, beneficiază de o majorare de 75% din solda lunară/salariul de bază prevăzută/prevăzut de legislaţia în vigoare la data de 31 decembrie 2009, denumită în continuare majorare, dacă timpul astfel lucrat nu se poate compensa cu timp liber corespunzător.

Totodată, conform art. 137 alin. 1 şi 2 din Codul muncii, repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica, iar în cazul în care repausul în zilele de sâmbătă şi duminică ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii, repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

Art. 141 din Codul muncii prevede că dispozitiile art. 139, conform cărora nu se lucrează în zilele de sărbători legale, nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii.

Dispoziţiile generale ale Codului muncii privind regula în materie de repaus şi timp normal de lucru nu sunt aplicabile, ci cele privind situaţiile de excepţie prevăzute de acelaşi act normativ, în condiţiile în care există reglementări speciale, derogatorii privind persoanele care exercită funcţii publice. În cauza dedusă judecăţii, se aplică prioritar dispoziţiile Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, care prevede, la art. 39 alin. 1 şi 2, că durata programului de lucru al poliţistului este de 8 ore pe zi şi 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului poliţienesc şi refacerea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de lege. Programul de lucru, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, după consultarea …..

Prin OMAI nr. …, s-a prevăzut, la art. 2 alin. 1, că durata programului de lucru al poliţistului este, de regulă, 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână, cu un repaus săptămânal de 2 zile, de regulă sâmbăta şi duminica. 

Totodată, potrivit art. 14 alin. 1 şi 2 din acelaşi ordin, caracterul permanent şi obligatoriu al serviciului poliţienesc obligă poliţistul ca pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum şi în afara acestuia, în situaţii temeinic justificate. Programul de lucru este stabilit astfel încât să se asigure continuitatea serviciului poliţienesc şi refacerea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de lege.

Prin urmare, specificul activităţii poliţiştilor justifică excepţii de la regula desfăşurării programului de lucru în zilele lucrătoare pentru majoritatea angajaţilor.

Aceste aspecte au fost analizate, de altfel, şi prin decizia nr. 422/24.10.2013 a Curţii Constituţionale, fiind apreciate drept constituţionale. În considerentele acestei decizii s-a reţinut şi că,  potrivit art. 17 alin. 2 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 299 din 18 noiembrie 2003, pot fi admise derogări de la perioadele obligatorii de repaus, derogări ce pot fi adoptate prin acte cu putere de lege şi acte administrative sau prin convenţii colective sau acorduri încheiate între partenerii sociali, cu condiţia ca lucrătorii în cauză să beneficieze de perioade de repaus echivalente compensatorii sau dacă, în cazuri excepţionale în care nu este posibil, din motive obiective, să se acorde asemenea perioade de repaus echivalente compensatorii, lucrătorii să beneficieze de protecţie adecvată. O astfel de derogare se poate face, potrivit alin. 3 lit. b) al aceluiaşi articol, în cazul activităţilor de securitate şi supraveghere care necesită prezenţa permanentă în scopul de a proteja bunuri şi persoane, în special gardieni, paznici sau firme de pază şi securitate.

Programul de lucru şi repausul cuvenit poliţiştilor sunt reglementate de OMAI nr. 577/2008, cu asigurarea unei protecţii adecvate a acestora, fiind reglementată şi acordarea de zile de odihnă săptămanală consecutivă şi durata maximă a programului de lucru şi situaţiile în care sunt permise excepţii, ori organizarea programului de lucru – art. 2 şi 3 din ordin.

Acceptînd statutul special şi asumandu-şi fişa postului, nu se poate pretinde că poliţiştii trebuie să fie despăgubiţi prin timp liber suplimentar pentru activitatea specifică prestată în zilele nelucrătoare.

Prin urmare, sunt nejustificate pretenţiile reclamantului de a i se acorda o altă compensaţie pentru timpul lucrat peste durata normală a programului de lucru, iar tribunalul va respinge acţiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata de parat.

Respinge cererea privind pe reclamantul ……, în contradictoriu cu pârâtul ……. ca neintemeiata.

Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti.

Pronuntata in sedinta publica, azi, 18.09.2015

PREŞEDINTE,ANDREI CLAUDIU  

 GREFIER,  IZABELA DANIELA CHIŢU

Red /Teh A.C. / 4 Ex.

Prin decizia civilă nr. ….. pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal a fost respins recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. ……. pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal.