Anulare h.c.l. privind majorarea impozitului pe clădiri cu până la 500%, nejustificat.

Prin H.C.L. s-a dispus majorarea impozitului pe clădiri cu 500%, în baza  Notei de constatare a clădirii.

Instanţa de fond a reţinut că,  pentru evaluarea stării tehnice a imobilului deţinut de reclamant în vederea  aplicării impozitului majorat se impunea o analiză distinctă şi detaliată numai cu privire la partea din  clădire deţinută de acesta şi nu cu privire la întregul imobil, cu proprietari diferiţi.

Decizia nr. 1208 din 07.12.2021 a Curţii de Apel Galaţi

I. Prin sentința civilă nr. 159/05.04.2021, Tribunalul ... a respins, ca nefondată, excepția de nelegalitate a Procesului-verbal de constatare nr. 27/02.11.2017, a Procesului-verbal de constatare nr. 27/01/04.07.2018 și a de Notei tehnice de constatare nr. 85056/23.10.2018, invocată de reclamantul ... prin cererea completatoare. A respins, ca nefondată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ... în contradictoriu cu pârâții municipiul ... prin Primar și Consiliul Local al municipiului ...

În motivarea sentinței, Tribunalul ... a reținut următoarele: „Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.06.2019, sub dosar nr. 2652/121/2019, reclamantul ..., în contradictoriu cu pârâții municipiul ... prin Primar și Consiliul Local al municipiului ..., a solicitat anularea HCL nr. 626/23.11.2018 cu privire la majorarea cu 500% a impozitului pe clădiri pentru o parte din clădirea situată în ...

În motivarea în fapt a cererii, a arătat că, prin Decretul de naționalizare nr. 92/1950, a fost preluat în proprietatea pârâtului municipiul ... imobilul format din teren și construcție situat în ..., construcția având destinația de locuință, fiind structurată în 5 unități locative înșiruite, începând cu apartamentul nr. ... amplasat la frontul străzii.

A menționat că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor locuințe trecute în proprietatea statului, chiriașii au dobândit dreptul de a cumpăra apartamentele pe care le ocupau. Astfel, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 192173/20.10.1997 încheiat cu Primăria municipiului ..., doamna ... (fostă ...) a cumpărat apartamentul nr. ... și terenul aferent, dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. ... fiind transferat ulterior în patrimoniul său prin contract de vânzare-cumpărare, el având deci calitatea de terț subdobânditor, preluând și obligația de plată a impozitelor și taxelor locale.

A precizat că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv, prin Dispoziția nr. 3609/SR din 29.02.2008 emisă de Primarul municipiului ..., a fost restituit în natură către domnul ... domiciliat în ..., partea din imobil rămasă în proprietatea municipiului ..., adică apartamentele nr. ..., ..., ... și ... și terenul aferent.

A argumentat că, din momentul emiterii Dispoziției de restituire în natură, a așteptat finalizarea procedurilor administrative prevăzute de legea specială, în special punerea în posesie, adică trecerea imobilului în stăpânirea de fapt a noului proprietar, pentru a putea demara împreună cu celălalt proprietar lucrări de reabilitare a părților comune din imobil (acoperișul, fațada, gardul de împrejmuire, etc.).

A susținut că a întreprins următoarele diligențe în vederea întreținerii și reabilitării imobilului:

a) Notificările inițiale, sens în care a arătat că, deși imobilul se degrada o dată cu trecerea timpului, nici beneficiarul dispoziției de restituire și nici autoritățile locale care dețineau imobilul nu interveneau. Întrucât Primăria ... încasa sume de bani cu titlu de chirie de la persoanele care dețineau contracte de închiriere a apartamentelor, așa după cum este detaliat în Anexa la Dispoziția de restituire - Raportul nr. 2763/29.02.2008, s-a adresat pârâtului municipiul ..., cu cererea înregistrată sub nr. 61921/12.12.2013, prin care a solicitat următoarele: să fie efectuate toate lucrările care au caracter necesar pentru partea din imobil deținută de municipiul ... (apartamentele nr. ..., ..., ... și ... și terenul aferent); să fie efectuate toate lucrările care au caracter necesar pentru partea din imobil deținută în comun, precizând că se obligă să achite contravaloarea acestora proporțional cu cota-parte din dreptul de proprietate.

A învederat că, prin adresa nr. 61921/21.01.2014, pârâtul municipiul ... a respins solicitarea de efectuare a lucrărilor de reabilitare pe motiv că a emis o Dispoziție de restituire în natură pentru partea din imobil pe care o deținea și deci nu mai are obligația de întreținere a clădirii.

A mai arătat că s-a adresat totodată și domnului ..., noul proprietar, cu o notificare având un conținut identic, dar nu a primit niciun răspuns la solicitare însă, ori de câte ori domnia sa venea de la ..., în vizită, afirma că încă nu a intrat în posesia clădirii așa încât nu poate face niciun fel de lucrări.

A concluzionat că responsabilitatea efectuării lucrărilor era o chestiune incertă, neștiind cu cine anume ar trebui să conlucreze: cu persoana juridică de drept public deținătoare (municipiul ...) sau cu persoana fizică beneficiară a dispoziției de restituire, care însă nu intrase încă în posesie (dl. ...)

A argumentat că, după aproximativ 1 an, s-a adresat din nou pârâtului municipiul ... cu cererea înregistrată sub nr. 55623/28.10.2014, solicitându-i ca măcar să igienizeze și să securizeze imobilul întrucât apartamentele părăsite între timp de chiriași deveniseră un focar de infecție reprezentând un real pericol pentru sănătatea sa și a membrilor familiei cu care conviețuiește în apartament, însă pârâtul nu a emis niciun răspuns cu privire la această solicitare. Atitudinea de pasivitate a continuat, motiv pentru care a adresat periodic solicitări pârâtului, după cum urmează:

 cererea nr. 13835/10.03.2017, prin care a solicitat clarificarea situației juridice a imobilului, în sensul de a i se preciza dacă a avut loc punerea în posesie a noului proprietar;

 cererea nr. 18297/28.03.2017, prin care a solicitat efectuarea unor lucrări de toaletare a unui copac aflat în curtea imobilului care distrugea gardul de împrejmuire și punea în pericol conducta de alimentare cu gaze naturale;

 cererea nr. 42695/17.07.2017, prin care a solicitat închirierea unei porțiuni de teren pentru a putea efectua lucrări de întreținere.

A susținut că, având în vedere că nici entitatea publică deținătoare a imobilului (municipiul ...) și nici persoana îndreptățită la restituire în natură (dl. ...)  nu manifestau niciun fel de interes pentru reabilitarea imobilului, a luat decizia de a trece la efectuarea de lucrări pe cont propriu, sens în care a montat schele pentru efectuarea lucrărilor de reabilitare a unei părți din fațada construcției și a achiziționat materiale de construcții pe care le-a depozitat în curtea imobilului. Urmare a acestui fapt, prin adresa nr. 1452/29.08.2017, Direcția Județeană de Cultură  ... i-a solicitat să sisteze lucrările până la obținerea unei autorizații de construire emisă de către pârâtul municipiul ..., cu motivarea că imobilul este amplasat în zona de protecție a unui monument istoric. Cum eliberarea unei autorizații de construire nu se poate face fără participarea coproprietarului imobilului, a fost pus în situația de incertitudine.

A mai arătat că, prin adresele nr. 101585 și nr. 90163/29.10.2018, pârâtul municipiul ... a refuzat orice fel de angajament, cu următoarea motivare: „Avându-se în vedere prevederile Legii nr. 10/2001, coroborat cu faptul că există emisă Dispoziția nr. 3609/SR/29.02.2008, municipiul ... nu poate emite acte juridice la acest imobil, chiar dacă până la data prezentei dl. ... nu a fost pus în posesie”. Pe de cealaltă parte, dl. ... a precizat că încă nu a intabulat dreptul său de proprietate în cartea funciară și deci nu poate încheia niciun fel de acte juridice, nefiind încă proprietar absolut în fapt și în drept.

A mai susținut că, după ce s-a conformat dispoziției de sistare a lucrărilor, prin Notificarea nr. 24784/15.03.2018 pârâtul municipiul ... i-a pus în vedere că „în calitate de deținător al clădirii” are obligația să remedieze deficiențele constatate prin Nota tehnică de constatare nr. 19594 / 27.02.2018 în termen de maxim 6 luni, în condițiile în care nici măcar nu știa cu cine să demareze lucrările de reabilitare a imobilului întrucât de ani de zile nici deținătorul actual (municipiul ...) și nici deținătorul viitor (dl. ...) nu își asumau responsabilitatea acestor lucrări.

 A mai arătat că, la scurt timp după aceasta, pârâtul Consiliul Local ... a emis H.C.L. nr. 626/23.11.2018, prin care a dispus majorarea cu 500% a impozitului pe clădiri, pentru apartamentul nr. ... pe care îl deține, iar pârâtul municipiul ... a emis și Decizia de impunere nr. 470189/21.01.2019 pentru stabilirea impozitelor/taxelor pentru anul 2019.

1. Cu privire la cererea de anularea a H.C.L. nr. 626/23.11.2018, a subliniat următoarele:

a) Obligația de întreținere și reparare revine inclusiv autorităților locale în condițiile în care imobilul situat în ... este deținut de pârâtul municipiul ... începând cu anul 1950 și până în prezent.

Astfel, la data emiterii hotărârii de consiliu local:

 în cartea funciară nr. 102985 a localității ..., pârâtul municipiul ... era înscris ca proprietar cu o cotă de 83/100 din aleea de acces, aspect care rezultă din extrasul de carte funciară nr. 104495/23.11.2008 (poziția B.2)

 în cartea funciară nr. 102983 a localității ..., pârâtul municipiul ... era înscris ca proprietar cu o cotă de 1/2 din terenul aferent mansardei, aspect care rezultă din extrasul de carte funciară nr. 104319/23.11.2008 (poziția B.2)

Între anii 1950-2008 municipiul ... avea obligația de întreținere și reparare a imobilului în calitate de proprietar conform dispozițiilor dreptului comun (Codul civil de la 1864), iar începând cu anul 2008 (din momentul emiterii Dispoziției de restituire în natură) obligația de întreținere și reparare își are izvorul în legea specială.

Astfel, conform dispozițiilor art. 41 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, „distrugerile și degradările cauzate imobilelor care fac obiectul prezentei legi după intrarea în vigoare a acesteia și până în momentul predării efective către persoana îndreptățită cad în sarcina deținătorului imobilului”. Ori chiar și după emiterea celor două acte administrative atacate în prezenta cauză, prin adresa nr. 5567/29.01.2019 pârâtul municipiul ... a recunoscut că, într-adevăr, clădirea și terenul din ..., str. ... nr. ... se află în patrimoniul privat al unității administrativ-teritoriale, bunul fiind deci în detenția sa. Obligația de întreținere și reabilitare a imobilului aflat încă în patrimoniul privat al unității administrativ-teritoriale revine autorităților publice locale (Primarul mun. ..., Consiliul Local al mun. ...) inclusiv în temeiul Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală:

- art. 119: constituie patrimoniu al unității administrativ-teritoriale bunurile imobile care aparțin domeniului privat, precum și drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial …

- art. 121 alin. (2): bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Actul administrativ de sancționare prin supraimpozitare cu 500% a fost emis pe baza Notei tehnice de constatare finală a clădirilor neîngrijite situate pe raza mun. ... nr. 85056/23.10.2018, avizată de Arhitectul șef din cadrul Primăriei mun. ..., în care s-a consemnat la pct. 3 – DEFICIENȚE STRUCTURALE VIZIBILE DIN EXTERIOR, rubrica „CAUZELE PROBABILE ALE DEGRADĂRILOR”, că acestea se datorează:

 factorilor naturali: intemperii, infiltrații de apă, etc.

 factorilor umani: decizia de neimplicare în întreținerea unei clădiri.

A concluzionat că „decizia de neimplicare în întreținerea clădirii” aparține pârâtului municipiul ... și autorităților publice locale deliberativă (Consiliul Local) și executivă (Primarul mun. ...) care aveau împreună obligația legală și mijloacele necesare pentru a întreține clădirea aflată în patrimoniul privat al unității administrativ-teritoriale.

b) Aplicarea discreționară a dispozițiilor legale

Autoritățile publice locale au apreciat că ruina clădirii situate în mun. ... se datorează exclusiv reclamantului (în calitate de proprietar al apartamentului nr. 2) fără a avea în vedere propria lor obligație de întreținere și reparare. Totuși, din actele de proprietate rezultă că municipiul ... deține aproximativ 83% din clădire și terenul aferent acesteia, iar el doar 17%. Obligația de întreținere și reparare se întinde proporțional cu cota-parte din dreptul de proprietate, ceea ce probează că ruina imobilului se datorează în mod vădit autorităților locale care deține majoritatea calificată a cotelor din dreptul de proprietate.

A mai arătat că temeiul de drept al actului administrativ atacat este art. 489 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care prevede că autoritatea deliberativă (Consiliul Local) poate majora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu „până la 500%” pentru clădirile și terenurile neîngrijite, situate în intravilan. Așadar, deși aveau o marjă de apreciere de la 1% până la 500%, autoritățile locale au aplicat direct cuantumul maxim al sancțiunii.

A opinat că emiterea de către autoritățile publice locale a unui act administrativ prin care i s-a aplicat o sancțiune în cuantum maxim pentru nerespectarea obligației de întreținere a clădirii îmbracă forma excesului de putere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ constând în „exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor”. În esență, autoritatea publică nu poate abuza de prerogativa sa de a emite acte administrative de sancționare pentru neîntreținerea imobilului câtă vreme nu și-a respectat propria obligație de întreținere.

În drept, operează art. 44 alin. (2) din Constituția României, care dispune că dreptul de proprietate privată este ocrotit în mod egal de lege, indiferent de titular, iar obligația corelativă de întreținere a imobilului este supusă aceluiași standard constituțional de egalitate în fața legii.

În acest sens, se cuvine a remarca faptul că art. 489 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal nu face nicio deosebire între dreptul de proprietate/administrare, persoanele fizice/juridice de drept privat/de drept public. Singurul criteriu ales de legiuitor este cel obiectiv constând în existența unei clădiri neîngrijite situate în interiorul unei localități.

c) Actul administrativ a fost emis pe baza unor acte conținând informații eronate și incomplete.

În acest sens a arătat că, prin Notificarea nr. 24784/15.03.2018 i s-a pus în vedere să reabiliteze imobilul în termen de maxim 6 luni de la data comunicării. Cu toate acestea, în Expunerea de motive a inițiatorului actului administrativ, înregistrată sub nr. 90396/08.11.2018, se face precizarea că nu a remediat deficiențele până la data de 04.07.2018, adică înainte de expirarea termenului. În cuprinsul Raportului de specialitate ce a stat la baza emiterii actului administrativ, înregistrat sub nr. 90398/08.11.2018, s-a menționat că termenul de remediere acordat prin Notificarea nr. 24784/15.03.2018 a fost în realitate de numai 90 de zile și că acesta nu a fost respectat până la data de 04.07.2018, când a fost efectuat un control de către Poliția locală ... care a încheiat Procesul-verbal de constatare nr. 27/1/04.07.2018. Aceste informații eronate au influențat decizia consilierilor locali care au aprobat proiectul de hotărâre fără nici un fel de amendamente în comisia de specialitate sau în plenul consiliului, aspect probat de:

 Raportul de avizare al comisiei nr. 1 din cadrul Consiliului Local ... - buget finanțe, administrarea domeniului public și privat al municipiului ...

 Procesul verbal de ședință al consiliului local din data de 23.11.2018

„Trecem la punctul 21 de pe ordinea de zi:

„Proiect de hotărâre privind majorarea cu 500% a impozitului pe clădiri, începând cu anul 2019, pentru o parte din clădirea situată în ..., str. ... nr. ..., apartament ...”.

Dacă sunt comentarii? Dacă nu, supun la vot.

Cine este pentru? - 24 voturi

Cine este împotrivă? - 0 voturi

Cine se abține?- 0 voturi”

Deși raportul de specialitate a fost chiar avizat juridic, din niciunul dintre actele pe baza cărora a fost adoptat actul administrativ nu rezultă situația juridică reală a imobilului, respectiv faptul că se află încă în patrimoniul privat al unității administrativ-teritoriale, iar dispozițiile legale obligă entitatea deținătoare să întrețină și să reabiliteze clădirea până în momentul în care va avea loc predarea către beneficiarul dispoziției de restituire.

 2. Cu privire la cererea de anulare a Deciziei de impunere nr. 470189/21.01.2019, a arătat următoarele:

Acest act administrativ-fiscal a fost emis pentru punerea în executare efectivă a dispozițiilor din H.C.L. nr. 626/23.11.2018, fiind deci un act subsecvent a cărui nulitate derivă din nulitatea actului administrativ principal.

Motivarea în drept a cererii de chemare în judecată s-a făcut prin trimiterile la actele normative din cuprinsul cererii.

A solicitat judecata cauzei și în lipsa părților.

În susținerea acțiunii, a solicitat proba cu înscrisuri, pe care le-a depus în copie, expertiză, martori, interogatoriu, planșe fotografice.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 100 lei.

Pârâtul Consiliul Local al municipiului ... a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

În motivarea în fapt a întâmpinării, a arătat că HCL nr. 626/23.11.2018 privind majorarea cu 500% a impozitului pe clădiri, începând cu anul 2019, pentru o parte din clădirea situată în ..., a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 16 alin. (2) și art. 30 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, art. 489 alin. (5) - (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, pct. 168 din Secțiunea I a Capitolului X - Alte dispoziții comune din Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, a dispozițiilor HCL nr. 112/20.10.2016 privind aprobarea Regulamentului privind identificarea și evaluarea clădirilor și terenurilor neîngrijite de pe raza municipiului ... în vederea aplicării impozitului majorat, a dispozițiilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „b” și alin. (4) lit. „c”, art. 45 alin. (2) lit. „c” din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

A menționat că motivele de fapt și de drept care au justificat oportunitatea și legalitatea adoptării HCL nr. 626/23.11.2018 au fost prezentate în Expunerea de motive nr. 90396/08.11.2018 și în Raportul de specialitate nr. 90398/08.11.2018, care au stat la baza adoptării acestei hotărâri, având anexate Procesele-verbale de constatare, planșele fotografice ale imobilului degradat, Notificarea și Nota tehnică de constatare finală. Rezultă astfel că adoptarea hotărârii a fost realizată pe fondul respectării tuturor cerințelor legale impuse de legiuitor pentru supunerea dezbaterii și adoptării acesteia de către Consiliul Local al municipiului ...

Cu privire la susținerile reclamantului conform cărora în cuprinsul Expunerii de motive s-a precizat că deficiențele nu au fost remediate până la data de 04.07.2018, fapt ce individualizează un termen anterior celui aferent expirării duratei de 6 luni de la primirea notificării, a precizat că o astfel de susținere este statuată pe fondul ignorării de către reclamant a Notei tehnice de constatare finală a clădirilor neîngrijite, situate pe raza municipiului ... nr. 85056/23.10.2018, care a fost încheiată după împlinirea termenului de conformare de 6 luni (de la primirea Notificării) stabilit în cuprinsul Notificării nr. 24784/15.03.2018, pe fondul pasivității reclamantului în privința îndeplinirii obligațiilor stabilite în cadrul acestei Notificării.

Mai mult decât atât, pentru a evidenția demersul îndelungat al autorității competente în privința constatării stării tehnice necorespunzătoare a imobilului ce face obiectul prezentei cauze, a amintit Procesul-verbal de constatare nr. 27/02.11.2017 încheiat de Poliția Locală ... în data de 02.11.2017, prin care a fost constatată această stare tehnică necorespunzătoare.

Astfel, având în vedere cele expuse anterior, este evident că HCL nr. 626/23.11.2018 a fost adoptată pe fondul unei situații de fapt concrete a unui imobil corect încadrat în categoria clădirilor neîngrijite, iar orice argument încropit de reclamant în încercarea de a lipsi de legitimitate demersul de adoptare a acestei hotărâri este pur speculativ. Susținerea reclamantului că decizia consilierilor locali în adoptarea acestui act administrativ a fost influențată de prezentarea unor informații eronate este evident lipsită de temei, cu atât mai mult cu cât demersuri în sensul constatării stării de degradare au fost întreprinse încă din anul 2017.

Mai mult decât atât, pentru a sublinia reaua-credință în plan litigios a reclamantului a învederat faptul că, ulterior comunicării HCL nr. 626/23.11.2018, acesta nu s-a adresat autorității emitente pentru a-i aduce la cunoștință eventualele sale obiecții cu privire la actul administrativ ce i-a fost comunicat, ci a optat pentru transpunerea direct în plan litigios a acestor aspecte.

Având în vedere Notificarea nr. 24784/15.03.2018, Procesul-verbal de constatare nr. 27101/04.07.2018, Procesul-verbal de constatare nr. 27/02.11.2017, Nota tehnică de constatare finală nr. 85056/23.10.2018, documente din care rezultă clar faptul că imobilul din str. ... nr. ..., apartament nr. ..., se încadrează în categoria clădirilor neîngrijite, cu un punctaj procentual de 100%, și că proprietarul nu s-a conformat îndeplinirii obligațiilor stabilite în cuprinsul Notificării, este limpede faptul că demersul de majorare cu 500% a impozitului pe clădiri pentru imobilul din str. ... nr. ..., apartament nr. ..., este justificat, în contextul atestării stării avansate de degradare a imobilului și a faptului că HCL nr. 626/23.11.2018 a fost adoptată cu respectarea tuturor prevederilor legale în materie în vigoare la momentul adoptării sale (prevederile art. 16 alin. (2) și art. 30 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 489 alin. (5) - (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, ale pct. 168 din Secțiunea I a Capitolului X - Alte dispoziții comune din Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, a dispozițiilor HCL nr. 112/20.10.2016 privind aprobarea Regulamentului privind identificarea și evaluarea clădirilor și terenurilor neîngrijite de pe raza municipiului ... în vederea aplicării impozitului majorat, a dispozițiilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „b” și alin. (4) lit. „c”, art. 45 alin. (2) lit. „c” din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare).

Având în vedere că HCL nr. 626/23.11.2018 a fost adoptată urmare a constatării și atestării existenței stării tehnice necorespunzătoare a imobilului ce face obiectul actului administrativ adoptat, conform prevederilor art. 489 alin. (5) - (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prevederi care legitimează demersul organului colegial deliberativ local de a majora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500% pentru clădirile și terenurile neîngrijite, situate în intravilan, rezultă că solicitarea reclamantului de anulare a HCL nr. 626/23.11.2018 este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor pct. 168 lit. a) din Secțiunea I, Cap. X. Alte dispoziții din HG nr. 1/2016 privind normele de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 489 alin. (5)-(8) din Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, pentru clădirile neîngrijite situate în intravilan se au în vedere starea avansată de degradare, starea de paragină, starea de insalubritate, faptul că fațadele sunt nereparate/netencuite/necurățate/nezugrăvite, geamurile sparte sau alte situații de asemenea natură.

Rezultă că prin clădire neîngrijită se înțelege clădirea aflată în stare avansată de degradare, stare de paragină, insalubră, cu fațada nereparată/necurățată/netencuită/nezugrăvită, cu geamuri sparte sau alte situații de asemenea natură.

În art. 2 din Regulamentul privind identificarea și evaluarea clădirilor și terenurilor neîngrijite de pe raza municipiului ..., în vederea aplicării impozitului majorat aprobat prin HCL nr. 112/20.06.2016, este prevăzut că obiectul reglementării îl constituie elaborarea cadrului legal privind condițiile de impunere a supraimpozitării pe clădirile neîntreținute și terenurile neîngrijite de pe raza municipiului ...

Astfel, așa cum reiese din ansamblul documentelor de fundamentare anterior invocate, precum și din întreg ansamblul legislativ anterior invocat, constatarea stării tehnice necorespunzătoare a imobilului a fost realizată în urma verificării și constatării în teren de către Serviciul Disciplină în Construcții și Afișajul Stradal din cadrul Poliției Locale ... a acestei stări, iar adoptarea HCL nr. 626/23.11.2018 s-a realizat în premisele cadrului legal în vigoare la momentul adoptării sale.

Prin urmare, încadrarea imobilului ce face obiectul prezentei cauze în categoria clădirilor neîngrijite, precum și adoptarea HCL nr. 626/23.11.2018 au fost realizate cu respectarea întregului ansamblu legal incident în vigoare la momentul adoptării sale.

În drept, a invocat art. 205 și art. 249 și urm. din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare și OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

 Nu a solicitat probatorii în susținerea întâmpinării, dar, la solicitarea instanței, a depus înscrisuri în copie certificată pentru conformitate cu originalul și CD cu planșe fotografice.

Reclamantul nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Pârâtul municipiul ... nu a formulat întâmpinare și nu a fost reprezentat la judecata cauzei.

Cu adresa din data de 07.01.2021, reclamantul a invocat nelegalitatea procesului-verbal de constatare nr. 27/02.11.2017, a procesului-verbal de constatare nr. 27/01/04.07.2018 și a Notei tehnice de constatare nr. 85056/23.10.2018, invocând inadmisibilitatea probei cu aceste înscrisuri.

În susținerea nelegalității actelor menționate a arătat că operațiunile administrative s-au efectuat fără încunoștiințarea sa prealabilă, din planșele fotografice rezultând că ușa de acces la locuință era deschisă, fapt care demonstrează că se afla la domiciliu în timp ce Poliția Locală întocmea aceste probe.

A menționat că, conform Regulamentului de aprobarea a HCL nr. 626/23.11.2018, comisia nu are dreptul să pătrundă într-o proprietate privată și nu are dreptul să efectueze fotografii și înregistrări video fără consimțământul proprietarului locuinței decât asupra părților de clădire vizibile dinspre domeniul public, ori părțile de clădire fotografiate nu sunt vizibile din stradă.

În drept a invocat art. 18 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.

A solicitat și proba cu cercetare locală.

La termenul de judecată din data de 03.03.2021 instanța a calificat cererea reclamantului prin care acesta a invocat nelegalitatea Procesului-verbal de constatare nr. 27/02.11.2017, a Procesului-verbal de constatare nr. 27/01/04.07.2018 și a de Notei tehnice de constatare nr. 85056/23.10.2018 ca fiind cerere completatoare.

La același termen de judecată reclamantul a arătat că nu a înțeles să invoce excepția de inadmisibilitate a probei cu înscrisuri, ci a solicitat ca instanța să nu țină cont de Procesul-verbal de constatare nr. 27/02.11.2017, de Procesul-verbal de constatare nr. 27/01/04.07.2018 și de Nota tehnică de constatare nr. 85056/23.10.2018.

A solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar.

Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma susținerilor formulate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente, instanța reține următoarele:

În fapt, prin HCL nr. 626/23.11.2018, emisă de Consiliul Local ... (contestată în cauză), s-a aprobat majorarea cu 500% a impozitului pe clădiri, începând cu anul 2019, pentru o parte din clădirea situată în ..., aflată în proprietatea reclamantului ...

La baza hotărârii menționate a stat Expunerea de motive nr. 90396/08.11.2018, Raportul de specialitate nr. 90398/08.11.2018 privind majorarea cu 500% a impozitului pe clădiri începând cu anul 2019 pentru clădirea situată în ..., ca urmare a constatării stării tehnice de clădire neîngrijită, Nota tehnică de constatare finală a clădirilor neîngrijite situate pe raza municipiului ... nr. 85056/23.10.2018 și HCL nr. 112/20.10.2016 privind aprobarea Regulamentului privind identificarea și evaluarea clădirilor și terenurilor neîngrijite de pe raza municipiului ... în vederea aplicării impozitului majorat.

Prin Procesul-verbal de constatare nr. 27/02.11.2017 întocmit de Poliția Locală ... s-a reținut că, în urma verificărilor efectuate în teren în baza HCL nr. 112/20.10.2016 la imobilul situat în ... s-au constatat următoarele: învelitoarea acoperișului este degradată și lipsește parțial; la streașină sunt elemente de închidere care lipsesc, iar cornișa prezintă semne de umezeală vizibile pe alocuri; jgheaburile și burlanele sunt degradate parțial; fațadele clădirii prezintă degradări majore ale tencuielii și au zugrăveala exfoliată și decolorată; elementele decorative prezintă degradări majore fiind afectate în timp de factori naturali; șarpanta prezintă degradări majore; împrejmuirea are degradări majore.

Prin Notificarea nr. 24784/15.03.2018 reclamantul ... a fost înștiințat despre degradările constatate la construcție și i s-a pus în vedere să demareze procedurile privind emiterea autorizației de construire în termen de 6 luni de la comunicare, actul fiind comunicat reclamantului la data de 19.03.2018.

Prin Procesul-verbal de constatare nr. 27101/04.07.2018 întocmit de Poliția Locală ... s-a reținut că, în urma verificărilor efectuate în teren la imobilul situat în ..., s-a constatat că acesta este în același stadiu fizic corespunzător primei verificări.

În drept, potrivit art. 248 C.proc.civ., instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției de nelegalitate a Procesului-verbal de constatare nr. 27/02.11.2017, a Procesului-verbal de constatare nr. 27/01/04.07.2018 și a de Notei tehnice de constatare nr. 85056/23.10.2018 invocată de reclamant prin cererea completatoare.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ,

(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.

(2) Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.

(3) În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanța în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.

În susținerea excepției, reclamantul a invocat faptul că actele administrative cu caracter individual menționate au fost întocmite ca urmare a unei constatări făcute de Poliția Locală ... despre care nu a fost înștiințat în prealabil, fotografiile și înregistrările efectuate vizând părți din clădire care nu sunt vizibile din stradă.

Instanța reține că susținerile de nelegalitate nu sunt fondate, având în vedere faptul că reclamantul, astfel cum a rezultat din înscrisurile depuse la dosar este proprietar numai pe apartamentul nr. 2 - mansardă din imobilul situat în ..., ..., proprietar pe terenul aflat în indiviziune fiind și Primăria ..., astfel încât pentru pătrunderea în curtea imobilului în vederea efectuării de fotografii și a constatării stării tehnice a imobilului nu se impunea și acordul expres al reclamantului, astfel încât lipsa acordului reclamantului nu atrage nelegalitatea actelor administrative menționate. Cu atât mai mult cu cât reclamantul nu a dovedit vătămarea suferită prin întocmirea planșelor fotografice și a constatării stării tehnice a imobilului fără acordul său, necontestând degradările reținute în actele administrative contestate.

Cu privire la fondul cauzei, instanța reține că, potrivit art. 16 alin. 2 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale (în forma în vigoare la data adoptării actului administrativ contestat în cauză), autoritățile administrației publice locale au competența stabilirii nivelurilor impozitelor și taxelor locale, în condițiile legii.

Conform art. 489 alin. 5-8 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (în forma în vigoare la data adoptării actului administrativ contestat în cauză),

(5) Consiliul local poate majora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500% pentru clădirile și terenurile neîngrijite, situate în intravilan.

(6) Criteriile de încadrare în categoria clădirilor și terenurilor prevăzute la alin. (5) se adoptă prin hotărâre a consiliului local.

(7) Clădirile și terenurile care intră sub incidența alin. (5) se stabilesc prin hotărâre a consiliului local conform elementelor de identificare potrivit nomenclaturii stradale.

(8) Hotărârile consiliului local stabilite potrivit alin. (7) au caracter individual.

Potrivit pct. 168 din Capitolul X Secțiunea I din HG nr. 1/20016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 489 alin. (5) - (8) din Codul fiscal privind clădirile/terenurile neîngrijite situate în intravilan, se au în vedere următoarele:

a) în cazul clădirilor: stare avansată de degradare, stare de paragină, insalubre, fațade nereparate/necurățate/netencuite/nezugrăvite, geamuri sparte sau alte situații de asemenea natură;

b) în cazul terenurilor: stare de paragină, acoperit de buruieni, părăsit/abandonat, insalubre, neefectuarea curățeniei în curți, neîntreținerea/nerepararea împrejmuirilor sau alte situații de asemenea natură;

c) fac excepție de la majorarea impozitului pentru clădirile/terenurile neîngrijite proprietarii care dețin autorizație de construire/desființare valabilă, în vederea construirii/renovării/demolării/amenajării terenului și au anunțat la Inspectoratul de Stat în Construcții și la autoritatea publică locală începerea lucrărilor;

d) în vederea identificării clădirilor/terenurilor neîngrijite de pe raza unității administrativ-teritoriale, se împuternicesc angajații din cadrul aparatului de specialitate al primarului, cu atribuții în acest sens, să efectueze verificări pe raza unității administrativ-teritoriale și să întocmească fișa de evaluare și nota de constatare;

e) după identificarea și evaluarea clădirii/terenului neîngrijite/neîngrijit, prin grija compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, proprietarul va fi somat ca pe parcursul anului fiscal prin care s-a constatat starea clădirii/terenului, după caz, să efectueze lucrările de întreținere/îngrijire necesare până la sfârșitul anului respectiv și să mențină în continuare clădirea/terenul în stare de întreținere/îngrijire;

f) dacă pe parcursul anului respectiv proprietarul clădirii/terenului s-a conformat somației, se încheie proces-verbal de conformitate. În cazul intervențiilor pe monumente istorice, clădiri și terenuri din zonele de protecție a monumentelor istorice și din zonele construite protejate, procesul-verbal face referire la conformarea lucrărilor cu avizul Ministerului Culturii, respectiv al serviciilor deconcentrate ale acestuia, potrivit prevederilor legii;

g) dacă, după expirarea termenului acordat, se constată că proprietarul nu a efectuat lucrările de întreținere/îngrijire necesare, persoanele prevăzute la lit. d) vor încheia o notă de constatare în care va fi consemnată menținerea clădirii/terenului în categoria celor considerate, conform prezentei proceduri, ca fiind neîngrijite. În acest caz, la sesizarea compartimentului de specialitate, primarul unității administrativ-teritoriale va propune spre adoptare consiliului local proiectul de hotărâre de majorare a impozitului pentru imobilul respectiv. În municipiul București, această atribuție revine consiliilor locale ale sectoarelor. Hotărârea are caracter individual, va cuprinde elementele de identificare privind zona în cadrul localității, respectiv elementele de identificare potrivit nomenclaturii stradale, precum și datele de identificare ale contribuabilului. Organul fiscal local va opera majorarea în evidențele fiscale, va emite și va comunica actul administrativ fiscal în baza hotărârii consiliului local;

h) în cazul în care proprietarul unei clădiri sau al unui teren neîngrijit înstrăinează imobilul respectiv înaintea termenului la care trebuia să efectueze lucrările de întreținere/îngrijire necesare, se reia procedura de la lit. d), pe numele noului proprietar;

i) majorarea impozitului pe clădiri/teren în cazul clădirii neîngrijite și/sau al terenului neîngrijit nu înlocuiește sancțiunile și nici nu exonerează de răspundere în ceea ce privește aplicarea prevederilor:

Cu privire la susținerile reclamantului potrivit cărora nu este proprietar exclusiv pe clădire astfel încât, urmare a demersurilor efectuate, nu a reușit să obțină autorizație pentru efectuarea lucrărilor de reabilitare, instanța reține că, din Nota tehnică nr. 85056/23.10.2018 întocmită de Primăria Municipiului ... și din planșele fotografice a rezultat că imobilul situat în ..., compus din 5 apartamente, este în stare de degradare avansată, fiind un imobil neîngrijit.

Deși reclamantul deține în proprietate numai apartamentul cu nr. ... din imobil, în calitate de proprietar al acestuia, pentru a fi scutit de majorarea impozitului cu 500%, îi revenea obligația, potrivit pct. 168 lit. c din Capitolul X Secțiunea I din HG nr. 1/20016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 489 alin. (5) - (8) din Codul fiscal, de a face dovada că deține autorizație de construire în vederea construirii/renovării/amenajării imobilului pe care îl are în proprietate și că a anunțat la Inspectoratul de Stat în Construcții și la autoritatea publică locală începerea lucrărilor. Or demersurile întreprinse de reclamant (respectiv: cererea înregistrată sub nr. 61921/12.12.2013 adresată municipiului ... prin care a solicitat efectuarea lucrărilor cu caracter necesar pentru partea din imobil deținută de municipiul ... - apartamentele nr. ..., ..., ... și ... și terenul aferent -, efectuarea lucrărilor cu caracter necesar pentru partea din imobil deținută în comun, cu precizarea achitării contravalorii acestora proporțional cu cota-parte din dreptul de proprietate; adresa înaintată proprietarului apartamentelor nr. ..., ..., ... și ..., ...; adresa nr. 55623/28.10.2014 adresată municipiului ... prin care a solicitat igienizarea și securizarea imobilul; cererea nr. 13835/10.03.2017 adresată municipiului ... prin care a solicitat clarificarea situației juridice a imobilului; cererea nr. 18297/28.03.2017 adresată municipiului ... prin care a solicitat efectuarea unor lucrări de toaletare a unui copac aflat în curtea imobilului care distrugea gardul de împrejmuire și punea în pericol conducta de alimentare cu gaze naturale; cererea nr. 42695/17.07.2017 adresată municipiului ... prin care a solicitat închirierea unei porțiuni de teren pentru a putea efectua lucrări de întreținere; adresa nr. 1452/29.08.2017 primită de la Direcția Județeană pentru Cultură ... prin care i s-a solicitat sistarea lucrărilor de reabilitare nu țin loc de autorizație de construire. Cu atât mai mult cu cât, prin adresa nr. 1452/29.08.2017, Direcția Județeană pentru Cultură ... i-a adus la cunoștință reclamantului că trebuie să întocmească documentația și să obțină avizul de la această instituție. Totodată prin Notificarea nr. 24784/15.03.2018 i s-a pus în vedere că are obligația demarării demersurilor în vederea obținerii autorizației de construire.

Or reclamantul a invocat faptul că nu a putut obține autorizație de construire, fără a face dovezi că a depus demersuri în acest sens.

Având în vedere că, prin hotărârea de consiliu local contestată în cauză, s-a majorat impozitul pentru imobilul aflat în proprietatea reclamantului, față de prevederile legale mai sus menționate și față de faptul că reclamantul nu a făcut dovada că a depus demersuri pentru obținerea autorizației în vederea demarării lucrărilor de reabilitare/consolidare a imobilului, cererea acestuia de anulare a HCL nr. 626/23.11.2018 este nefondată. Cu atât mai mult cu cât HCL nr. 626/23.11.2018 a fost emisă în baza HCL nr. 112/20.10.2016 prin care s-a aprobat Regulamentul privind identificarea și evaluarea clădirilor și terenurilor neîngrijite de pe raza municipiului ... în vederea aplicării impozitului majorat, în continuare Regulament, act administrativ a cărui anulare nu a fost solicitată în cauză și nici nu s-a făcut dovada că acesta ar fi fost anulat.

Prin art. 6 din Regulament s-a revăzut că proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, sunt obligați conform reglementărilor legale în vigoare, să asigure starea tehnică corespunzătoare a acestora, prin efectuarea lucrărilor de consolidare, restaurare, reparații curente și de întreținere, lucrări de postutilizare.

Cu privire la susținerile reclamantului potrivit cărora clădirea și terenul din municipiul ... se află în patrimoniul privat al unității administrativ teritoriale, instanța reține că aceste susțineri nu pot fi primite atâta timp cât s-a făcut dovada că, prin Dispoziția nr. 3609/SR/29.02.2008, imobilul s-a restituit parțial în natură numitului ..., astfel încât nu se mai află în patrimoniul municipiului ..., chiar dacă nu a fost încheiat proces-verbal de punere în posesie.

Nu pot fi primite nici susținerile reclamantului privind excesul de putere al pârâților prin stabilirea unui impozit majorat în cuantum maxim de 500%, având în vedere faptul că, în Anexa la HCL nr. 112/20.10.2016, prin care s-a aprobat Regulamentul privind identificarea și evaluarea clădirilor și terenurilor neîngrijite de pe raza municipiului ... în vederea aplicării impozitului majorat, în continuare Regulament, s-a prevăzut supraimpozitarea cu 500% pentru punctaj procentual între 30,00% și 100%. Cum prin Nota tehnică de constatare finală a clădirilor neîngrijite situate pe raza municipiului ... nr. 85056/23.10.2018 s-a stabilit pentru imobilul aflat în proprietatea reclamantului un punctaj procentual de 100% (necontestat de către aceasta), în mod fondat a fost aplicat un impozit majorat cu 500%.

Cu privire la susținerile reclamantului privind neconcordanța între termenul de remediere acordat prin Notificarea nr. 24784/15.03.2018 și termenul trecut în Expunerea de motive nr. 90396/08.11.2018 și în Raportul de specialitate nr. 90398/08.11.2018, instanța reține că, prin Notificarea nr. 24784/15.03.2018, reclamantului i-a fost acordat un termen de 6 luni de la comunicare pentru demararea procedurilor în vederea obținerii autorizației de construire, aducându-i-se la cunoștință și sancțiunea care intervine în cazul nerespectării termenului, respectiv majorarea impozitului pe clădire/teren cu până la 500%. Notificarea a fost comunicată reclamantului la data de 19.03.2018, astfel încât termenul de 6 luni acordat pentru remediere s-a împlinit la data de 19.09.2018.

Este adevărat că în Expunerea de motive nr. 90396/08.11.218 s-a reținut că deficiențele nu au fost remediate până la data de 04.07.2018, deci înainte de împlinirea termenului de 6 luni acordat reclamantului, dar față de faptul că Nota tehnică de constatare finală a clădirilor neîngrijite situate pe raza municipiului ... nr. 85056/23.10.2018, prin care s-a acordat punctajul procentual în baza căruia a fost adoptată hotărârea de consiliu local contestată în cauză, a fost întocmită după expirarea termenului de 6 luni și față de faptul că și la data emiterii HCL nr. 626/23.11.2018 situația clădirii era neschimbată, această neconcordanță nu este de natură să atragă nulitatea HCL nr. 626/23.11.2018.

Pentru aceleași considerente se reține că nici faptul că în Raportul de specialitate nr. 90398/08.11.2018 a fost trecut un termen de 90 zile în loc de un termen de 6 luni nu este de natură să atragă nulitatea HCL nr. 626/23.11.2018.

Față de toate prevederile legale menționate, instanța reține că s-a făcut dovada că HCL nr. 626/23.11.2018 a fost adoptat cu respectarea prevederilor art. 8-9 din Regulament, susținerile în sens contrar ale reclamantului neputând fi reținute.

În acest sens, se reține că au fost efectuate verificări și constatări în teren de către Poliția Locală ..., în urma cărora a fost identificată, conform Procesului-verbal de constatare nr. 27/02.11.2017, clădirea situată în ..., proprietatea reclamantului; a fost transmisă proprietarului Notificarea nr. 24784/15.03;.2018, prin care a fost înștiințat asupra măsurilor de remediere pe care trebuie să le aplice, termenul de 6 luni pentru îndeplinirea acestor obligații, precum și consecința nerespectării obligațiilor comunicate în conținutul notificării, respectiv majorarea impozitului pe clădire cu până la 500%; a fost întocmit Procesul-verbal de constatare nr. 27101/04.07.2018 prin care s-a constatat că deficiențele nu au fost remediate de proprietar, imobilul menținându-se în categoria clădirilor neîngrijite; având în vedere că până la împlinirea termenului de 6 luni reclamantul a rămas în pasivitate, a fost emisă a fost emisă Nota tehnică de constatare finală a clădirilor neîngrijite situate pe raza municipiului ... nr. 85056/23.10.2018, punctajul procentual cumulat în urma evaluării stării imobilului din str. ... nr. ... fiind de 100%; au fost întocmite Expunerea de motive nr. 90396/08.11.2018 și Raportul de specialitate nr. 90398/08.11.2018, documente care au stat la bază adoptării HCL nr. 626/23.11.2018, conform art. 44 alin. 2 din OG nr. 35/2002 privind Regulamentul cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale.

Instanța reține totodată că, urmare a adoptării HCL nr. 626/23.11.2018, în executarea acestei hotărâri de consiliu local în mod legal a fost emisă Decizia de impunere nr. 470189/21.01.2019. De altfel, reclamantul a solicitat anularea acestui act administrativ, ca act subsecvent adoptării hotărârii de consiliu local, fără a aduce argumente de nelegalitate ale deciziei de impunere.

În concluzie, față de toate considerentele menționate, instanța va respinge, ca nefondată, excepția de nelegalitate a Procesului-verbal de constatare nr. 27/02.11.2017, a Procesului-verbal de constatare nr. 27/01/04.07.2018 și a Notei tehnice de constatare nr. 85056/23.10.2018, invocată de reclamantul ... prin cererea completatoare și va respinge, ca nefondată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ..., în contradictoriu cu pârâții municipiul ... prin Primar și Consiliul Local al municipiului ...”

II. Reclamantul ... a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 159/05.04.2021, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ.

Cu privire la excepției de nelegalitate a apreciat că soluția de respingere a excepției de nelegalitate este eronată, fiind pronunțată cu încălcarea art. 27 din Constituția României, art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 4 din H.C.L. ... nr. 112/20.10.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind identificarea și evaluarea clădirilor și terenurilor neîngrijite de pe raza mun. ... în vederea aplicării impozitului majorat.

A susținut că prima instanță nu a motivat care este textul de lege care permite reprezentanților unei autorități publice locale să pătrundă în curtea interioară a unui imobil și să fotografieze în întregime o locuință sub pretextul de a evalua oportunitatea aplicării unei sancțiuni de natură fiscală (majorare impozit pe clădire).

A apreciat că această procedură de constatare constituie o ingerință nejustificată în dreptul la domiciliu întrucât locuința a fost supravegheată și fotografiată de către polițiști locali timp de aproape un an, fără nicio înștiințare prealabilă sau acord.

A arătat că atât Constituția României, cât și CEDO admit ingerința autorităților publice în dreptul la domiciliu, însă numai pentru motivele expres prevăzute într-un text de lege, motive care constituie excepții de strictă interpretare, însă pentru majorarea impozitului pe clădiri și a impozitului pe teren art. 489 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal nu prevede nicio derogare de la inviolabilitatea domiciliului în favoarea autorităților publice locale deliberative sau executive.

A susținut că Regulamentul aprobat prin H.C.L. nr. 112/20.10.2016 limitează activitatea de constatare a polițiștilor locali și a funcționarilor publici doar la evaluarea vizuală a stării tehnice a elementelor clădirii, terenului, vizibilă dinspre domeniul public, adică cu ochiul liber, iar nu prin fotografiere, și numai pentru partea din clădire vizibilă dinspre domeniul public, iar nu pentru partea din clădire neobservabilă din stradă, dar vizibilă prin pătrundere în incinta imobilului.

A considerat că în mod corect s-a observat că o parte din locuință, respectiv mansarda, este edificată pe un teren aflat în proprietatea comună indiviză, intabulat în cartea funciară nr. 102983 a localității ..., nr. cadastral ..., din extrasul de carte funciară nr. 104319/23.11.2018 rezultând că mun. ... este înscris ca proprietar cu o cotă de 1/2 din terenul aferent ap. nr. ... - mansardă (poziția B.2), împreună cu reclamantul care deține cealaltă cotă de 1/2 (poziția B.5), însă judecătorul de fond nu a observat faptul că acțiunea în contencios administrativ are ca obiect o hotărâre de consiliu local prin care s-a majorat impozitul pe clădire, iar nu impozitul pe teren, iar faptul că mun. ... deține o cotă-parte din terenul pe care se află edificată clădirea nu justifică ingerința în dreptul la domiciliu.

A invocat art. 5 din Regulamentul privind identificarea și evaluarea clădirilor și terenurilor neîngrijite de pe raza mun. ... în vederea aplicării impozitului majorat aprobat prin H.C.L. ... nr. 112/20.10.2016 considerând că întrucât terenurile pe care sunt edificate construcții nu pot face obiectul actelor administrative de majorare a impozitului pe clădire sau a impozitului pe teren, comisia de evaluare nu avea dreptul de a pătrunde în curtea imobilului și de a fotografia locuința.

Sub aspect probatoriu, a considerat că planșele foto depuse de autoritățile publice în susținerea apărărilor proprii prin care tind a dovedi starea de neîngrijire a locuinței nu sunt admisibile în cauză fiind obținute în mod neloial, cu încălcarea unui drept fundamental.

A apreciat că argumentul judecătorului de fond în sensul că „reclamantul nu a dovedit vătămarea suferită prin întocmirea planșelor fotografice” urmează a fi înlăturat întrucât vătămarea a fost dovedită.

A menționat faptul că planșe foto reprezentând fie ușa locuinței, fie părți ale locuinței nevizibile din stradă, au fost puse la dispoziția consilierilor locali și a funcționarilor din aparatul de specialitate al primarului cu prilejui organizării ședinței de consiliu local, la care s-a adoptat hotărârea contestată, ceea ce a însemnat intrarea în circuitul civil a unor date și informații referitoare la domiciliul său, producându-i astfel o atingere adusă vieții private.

Cu privire la soluția de respingere a acțiunii în nulitate a arătat că în mod corect judecătorul de fond a reținut că imobilul situat în mun. ... este compus din 5 apartamente, din care reclamantul deține numai apartamentul nr. ... în calitate de proprietar.

A arătat că din cuprinsul proceselor-verbale și a notelor tehnice de constatare care au stat la baza emiterii hotărârii de majorare a impozitului pe clădire, rezultă că imobilul situat în mun. ... a fost catalogat drept „clădire neîngrijită” întrucât au fost constatate deficiențe majore la elemente de construcție: acoperiș (învelitoarea, streașină, jgheaburile, burlanele), fațada (tencuiala, zugrăveala, tâmplăria, elementele decorative), șarpanta, pereții exteriori, împrejmuirea.

A precizat că a expus judecătorului de fond faptul că la data emiterii actelor administrative contestate clădirea se afla parțial în patrimoniul și administrarea directă a mun. ..., aspect care rezultă din Contractul de închiriere nr. 65413/22.03.2018 încheiat de mun. ... în calitate de locator având ca obiect ap. nr. ... din imobilul situat în mun. ...; Extrasul de carte funciară nr. 104319/23.11.2018 (obținut chiar în data emiterii H.C.L. contestată), unde ... figurează ca proprietar cu o cotă de 1/2 din terenul aferent ap. nr. ... - mansardă (poziția B.2); adresa nr. 5567/29.01.2019 prin care ... precizează că imobilul clădire din mun. ... se află în patrimoniul privat al unității administrativ-teritoriale.

A subliniat că evaluarea stării tehnice a clădirii s-a făcut în mod global, adică fără nicio diferențiere între partea din clădire aflată în proprietatea sa (ap. nr. ...) și partea din clădire aflată în administrarea mun. ... (ap. nr. ..., ..., ... și ...), și că prezintă interes deosebit ap. nr. ... amplasat la frontul străzii, singurul vizibil dinspre domeniul public și totodată singurul aflat în stare avansată de degradare, celelalte apartamente fiind întreținute corespunzător de persoanele care dețin titlu de proprietate/titlu de folosință.

A apreciat că soluția de respingere a acțiunii în nulitatea HCL nr. 626/23.11.2018 și a Deciziei de impunere nr. 470189/21.01.2019 - act administrativ subsecvent emis pe baza și pentru aplicarea în concret a H.C.L. nr. 626/23.11.2018 - este eronată, fiind pronunțată cu încălcarea art. 41 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și art. 649 alin. (1) din Codul civil.

A arătat că în mod corect judecătorul de fond a reținut din înscrisurile de la dosar faptul că imobilul, deși face obiectul unei legi speciale de restituire, nu a fost încă predat în natură persoanei îndreptățite, aspect recunoscut expres de mun. ... prin adresa de răspuns nr. 101585, 90163/29.10.2018, redactată cu o lună înainte de emiterea HCL de majorare impozit.

A motivat că judecătorul de fond a nesocotit chiar legea specială care reglementează obligația unității deținătoare - mun. ... de a asigura întreținerea clădirii, suportând toate lucrările de reabilitare și consolidare în caz de distrugere și degradare intervenite până la momentul predării efective.

A învederat că acoperișul, fațada, șarpanta, pereții exteriori și împrejmuirea sunt părți comune din clădire așa încât obligația de întreținere a acestora revenea mun. ... în calitate de proprietar al imobilului nu numai în temeiul legii speciale, dar chiar și în temeiul dreptului comun - art. 649 și urm. Cod civil.

A precizat că instanța de fond a nesocotit inclusiv efectele Contractului de închiriere nr. 65413/22.03.2018 prin care mun. ... își asumă obligațiile specifice locatorului, inclusiv să ia măsuri pentru repararea și menținerea în stare de siguranță în exploatare și de funcționalitate a clădirii pe toată durata închirierii locuinței - art. 6 lit. c), să întrețină în bune condiții elementele structurii de rezistență a clădirii - art. 6 lit. d).

A concluzionat că actele administrative sunt emise cu exces de putere în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, întrucât, deși autoritățile publice locale aveau obligația legală solidară de întreținere a clădirii, acestea nu numai că au refuzat în mod expres să își îndeplinească această obligație, dar au pus în aplicare normele fiscale în mod discreționar, majorând impozitul pe o clădire aflată parțial în patrimoniul său, pe motiv că sunt neîngrijite părțile comune.

III. Intimatul Consiliul Local al municipiului ... a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței civile nr. 159/2021 ca fiind temeinică și legală.

În motivarea întâmpinării, intimatul a reluat, în esență, susținerile formulate prin întâmpinarea depusă la fond, iar în ceea ce privește motivele de recurs invocate de recurent a precizat că modalitatea de constatare a stării tehnice a imobilului s-a desfășurat în deplină concordanță cu prevederile art. 8 din cuprinsul Regulamentului privind identificarea și evaluarea clădirilor și terenurilor neîngrijite de pe raza municipiului ... în vederea aplicării impozitului majorat aprobat prin HCL nr. 112/20.10.2016, de către polițiștii locali din cadrul Poliției Locale - Serviciul Protecția Mediului, Disciplina în construcții și Afișajul Stradal, aspect care rezultă din cuprinsul documentului întocmit în urma constatării stării tehnice necorespunzătoare a imobilului, și anume Procesul-verbal de constatare nr. 27/02.11.2017.

A menționat că, ulterior comunicării documentelor care au stat la baza întocmirii actului administrativ a cărui legalitate o contestă - Notificarea nr. 24784/15.03.2018, Nota tehnică de constatare finală a clădirilor neîngrijite situate pe raza municipiului ... nr. 85056/23.10.2018, cât și ulterior comunicării actului administrativ contestat - HCL nr. 626/23.11.2018, recurentul nu s-a adresat autorității emitente pentru a-i aduce la cunoștință eventualele sale obiecții cu privire la legalitatea actelor care i-au fost comunicate, în ciuda faptului că, pe parcursul cererii de recurs, critică faptul că nu a avut posibilitatea de a formula obiecțiuni cu ocazia efectuării operațiunilor de constatare a stării tehnice a imobilului.

În ceea ce privește susținerea recurentului potrivit căreia judecătorul de fond nu a observat faptul că obiectul acțiunii îl constituie o hotărâre de consiliu prin care s-a majorat impozitul pe clădire, iar nu impozitul pe teren, a menționat că obiectul HCL nr. 626/23.11.2018 privind majorarea cu 500% a impozitului pe clădiri, începând cu anul 2019, pentru o parte din clădirea situată în ..., reiese în mod evident atât din titlul cât și din cuprinsul acestui act administrativ, iar prima instanță s-a raportat în mod corect la acesta și la întregul ansamblu legislativ incident în speță.

A considerat că prin faptul că recurentul invocă în susținerea cererii sale că actul administrativ contestat a fost emis „cu exces de putere” fără a indica temeiul legal pretins a fi încălcat, singurul argument fiind acela că „autoritățile publice locale au pus în aplicare normele fiscale în mod discreționar”, recurentul însuși admite că își fundamentează cererea pe considerente din sfera oportunității și că nu „dispune” de un temei legal în susținerea afirmațiilor sale.

A reluat faptul că HCL nr. 626/23.11.2018 a fost adoptată cu îndeplinirea întregului ansamblu al condițiilor de legalitate privind adoptarea acestui act administrativ cu caracter individual și cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de lege.

A considerat că a demonstrat că HCL nr. 626/23.11.2018 a fost adoptată urmare constatării și atestării existenței stării tehnice necorespunzătoare a imobilului ce face obiectul actului administrativ, conform prevederilor art. 489 alin. (5) - (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prevederi care legitimează demersul organului colegial deliberativ local de a majora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500% pentru clădirile și terenurile neîngrijite, situate în intravilan.

A concluzionat că cererea prin care recurentul solicită anularea HCL nr. 626/23.11.2018 este neîntemeiată, recurentul menținând și în cuprinsul cererii de recurs aceleași argumente lipsite de fundament legal pe care a înțeles să le invoce și în cererea sa anterioară.

IV. Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, care se subsumează dispozițiilor art. 488 pct. 8 C.proc.civ., Curtea constată că recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În ceea ce privește criticile recurentului referitoare la excepției de nelegalitate a Procesului-verbal de constatare nr. 27/02.11.2017, a Procesului-verbal de constatare nr. 27/01/04.07.2018 și a  Notei tehnice de constatare nr. 85056/23.10.2018, Curtea apreciază că instanța de fond a respins în mod corect această excepție, însă pentru alte considerente, întrucât reclamantul a invocat nelegalitatea acestor înscrisuri ca operațiuni administrative care au stat la baza emiterii HCL nr. 626/23.11.2018 și nu ca acte administrative cu caracter individual.

Pe calea excepției de nelegalitate, reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004, poate fi cercetată conformitatea cu reglementările cu forță juridică superioară numai a unui act administrativ apt să producă efecte juridice de sine stătătoare.

În speță, în raport de prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) și art. 4 din Legea nr. 554/2004, înscrisurile: Proces-verbal de constatare nr. 27/02.11.2017, Proces-verbal de constatare nr. 27/01/04.07.2018 și Nota tehnică de constatare nr. 85056/23.10.2018, chiar dacă emană de la o autoritate publică, nu reprezintă acte administrative unilaterale cu caracter individual, ci reprezintă doar acte de constatare, scopul emiterii acestora nefiind producerea de efecte juridice de sine stătătoare specifice dreptului administrativ, ci constatarea existenței unor fapte și împrejurări privind starea imobilului, astfel că aceste înscrisuri nu pot face obiectul excepției de nelegalitate.

Ca mijloace de probă, așa cum s-a reținut în Încheierea din data de 03.03.2021, reclamantul nu a invocat excepția de inadmisibilitate a probei cu înscrisuri, ci a solicitat ca instanța să nu țină cont de Procesul-verbal de constatare nr. 27/02.11.2017, de Procesul-verbal de constatare nr. 27/01/04.07.2018 și de Nota tehnică de constatare nr. 85056/23.10.2018.

Prin urmare, cu privire la înscrisurile: Proces-verbal de constatare nr. 27/02.11.2017, Proces-verbal de constatare nr. 27/01/04.07.2018 și Nota tehnică de constatare nr. 85056/23.10.2018, nu se poate admite excepția de nelegalitate întrucât aceste înscrisuri nu reprezintă acte administrative unilaterale cu caracter individual și nici nu se poate analiza inadmisibilitatea lor ca mijloace de probă conform art. 255 C.proc.civ. (indicat de reclamant în cererea completatoare), având în vedere principiul disponibilității cuprins în dispozițiile art. 9 alin. 2 Cod procedură civilă.

Din interpretarea art. 2 alin. (1) lit. c) coroborat cu art. 18 alin. (1) și (2) din Legea nr. 544/2004 rezultă că instanța de contencios administrativ este competentă să anuleze o operațiune administrativă premergătoare emiterii unui act administrativ numai în ipoteza în care cererea este formulată concomitent cu solicitarea de anulare a actului administrativ respectiv. Altfel spus, operațiunile administrative neproducând efecte juridice nu pot fi controlate de către instanța de contencios administrativ în mod separat pe calea unei acțiuni directe și, în mod evident, nici pe calea excepției de nelegalitate.

În ceea ce privește legalitatea operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii HCL nr. 626/23.11.2018, din cuprinsul HCL nr. 626/23.11.2018 rezultă faptul că numai Nota tehnică de constatare finală a clădirilor neîngrijite situate pe raza municipiului ... nr. 85056/23.10.2018 (nu și procesele verbale de constatare) a fost avută în vedere la emiterea hotărârii de consiliu local contestate.

Din cuprinsul Notei tehnice de constatare finală a clădirilor neîngrijite situate pe raza municipiului ... nr. 85056/23.10.2018 privind imobilul situat pe str. ..., din data de 28.09.2018, nu rezultă niciunul din motivele invocate de recurent privind pretinsa încălcare a dreptului la domiciliu.

În concluzie, nu pot fi reținute susținerile recurentului privind nelegalități ale operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății.

Referitor la fondul cauzei, Curtea constată faptul că sunt fondate criticile recurentului privind stabilirea răspunderii personale cu privire la situația întregului imobil situat pe str. ... nr. ..., deși deține în proprietate doar apartamentul nr. ...

Astfel, din cuprinsul Notei tehnice de constatare finală a clădirilor neîngrijite situate pe raza municipiului ... nr. 85056/23.10.2018, avizată de arhitectul șef și de directorul Direcției Generale Impozite, Taxe și alte Venituri Locale, rezultă fără dubiu faptul că această constatare se referă la întregul imobil situat pe ..., fără a se face vreo distincție între apartamentul deținut de reclamant și restul imobilului care este deținut și de alți proprietari și are părți comune.

Aceasta rezultă inclusiv din aceea că prin HCL nr. 627/23.11.2018 s-a hotărât majorarea cu 500% a impozitului pe clădiri pentru ... referitor la o parte din clădirea situată în ..., str. ... nr. ..., tot în baza Notei tehnice de constatare nr. 85056/23.10.2018.

În situația clădirilor având proprietari diferiți, evaluarea stării tehnice nu se poate face cu privire la întreaga clădire în vederea aplicării impozitului majorat unuia dintre proprietari, întrucât fiecare dintre proprietari răspunde personal pentru starea tehnică a părții din clădire pe care o are în proprietate. Chiar și în situația părților comune din clădire nu se poate reține culpa exclusivă doar a unuia dintre proprietari, fără ca analiza stării tehnice a clădirii să nu se raporteze la toți proprietarii imobilului.

Prin urmare, răspunderea cu privire la starea tehnică corespunzătoare a imobilului este personală și aparține doar proprietarului cu privire la partea sa de proprietate, așa cum rezultă și din art. 6 al Regulamentului privind identificarea și evaluarea imobilelor - clădiri și terenuri de pe raza municipiului ... - neîngrijite în vederea aplicării impozitului majorat în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. 4 – alin. 8 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

În cauză, nu prezintă relevanță deosebită cine este proprietarul celeilalte părți a imobilului situat pe ..., atâta vreme cât evaluarea stării tehnice a clădirii s-a făcut pentru întregul imobil și nu doar pentru apartamentul deținut de reclamat.

Însă, sub acest aspect, sunt de reținut susținerile recurentului cu privire la faptul că chiar municipiul ... era unul dintre proprietarii imobilului situat în ... la data emiterii HCL nr. 626/23.11.2018 și ulterior.

Astfel, din adresa nr. 5567/29.01.2019 emisă de Primăria municipiului ... - Direcția Generală Relații Publice, Evenimente Publice și Managementul Documentelor, rezultă faptul că municipiul ... are în patrimoniul privat clădirea aflată pe ...

De asemenea, din Contractul de închiriere nr. 65413/22.03.2018 încheiat de municipiul ... în calitate de locator și ... în calitate de locatar, rezultă că municipiul ... a închiriat pe termen de 1 an locuința situată pe ... cu suprafața de 22,60 mp.

Pentru evaluarea stării tehnice a imobilului deținut de reclamant în vederea aplicării impozitului majorat se impunea o analiză distinctă și detaliată numai cu privire la partea din clădire deținută de acesta și nu cu privire la întregul imobil cu proprietari diferiți.

Astfel, art. 489 alin. 7 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prevede că terenurile și clădirile care intră sub incidența alin. (5) pentru majorarea impozitului se stabilesc prin hotărâre a consiliului local conform elementelor de identificare, potrivit nomenclaturii stradale.

Conform art. 2 lit.  b din HG nr. 777/2016 privind structura, organizarea și funcționarea Registrului electronic național al nomenclaturilor stradale, nomenclatura stradală este definită ca fiind „- totalitatea elementelor de identificare cuprinzând denumirile de drumuri și adrese administrative din România într-un mod standardizat, organizat pe fiecare unitate administrativ-teritorială și care reprezintă evidența primară unitară care servește la identificarea domiciliului/reședinței persoanei fizice, a sediului persoanei juridice, a fiecărui imobil - teren cu sau fără construcții, precum și a fiecărei clădiri;”

Prin urmare, Curtea reține că prin adoptarea HCL nr. 626/23.11.2018 nu au fost respectate condițiile de aplicare a criteriilor de încadrare în categoria clădirilor neîngrijite a imobilului deținut de reclamant.

Referitor la Decizia de impunere pentru anul 2019 pentru stabilirea impozitelor/taxelor datorate de persoanele fizice nr. 470189/21.01.2019, Curtea constată faptul că în cuprinsul acesteia se regăsesc mai multe categorii de impozite/taxe, respectiv: impozit teren PF, impozit clădiri PF, taxa de habitat PF și taxa ecarisaj.

Având în vedere faptul că reclamantul nu a contestat impozitul pe teren, taxa de habitat și taxa ecarisaj, aceste obligații fiscale nefăcând obiectul cauzei, nu se poate dispune anularea întregii decizii de impunere, ci numai în ceea ce privește impozitul pe clădiri ca efect al anulării HCL nr. 626/23.11.2018, decizia de impunere fiind subsecventă acestei hotărâri de consiliu local.

Pentru aceste considerente, în baza art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ. și art. 496 alin. 2 C.proc.civ., Curtea va admite recursul formulat de recurentul ..., va casa în parte sentința recurată și în rejudecare va admite în parte cererea reclamantului, va anula HCL nr. 626/23.11.2018 și Decizia de impunere nr. 470189/21.01.2019 numai în ceea ce privește impozitul pe clădiri, menținând dispozițiile sentinței recurate în ceea ce privește respingerea ca nefondată a excepției de nelegalitate a Procesului-verbal de constatare nr. 27/02.11.2017, a Procesului-verbal de constatare nr. 27/01/04.07.2018 și a de Notei tehnice de constatare nr. 85056/23.10.2018.

În baza art. 453 Cod procedură civilă, reținând culpa procesuală a intimatului, Curtea îl va obliga la plata sumei de 100 lei către recurent cu titlu de cheltuieli de judecată (taxe timbru), având în vedere faptul că cererea reclamantului a fost admisă în parte.

Domenii speta

Spete similare