În faţa Curţii de Apel Galaţi s-a invocat excepţia necompetenţei materiale de a soluţiona cererea de revizuire deoarece în conformitate cu art. 323 Cod procedură civilă revizuirea se îndreaptă la instanţa care s-a pronunţat asupra fondului pricinii.
Potrivit dispoziţiilor art. 323 Cod procedură civilă, calea de atac a revizuirii poate fi exercitată numai împotriva unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul.
În speţă, prin sentinţa civilă a Tribunalului Brăila s-a respins cererea formulată de reclamantă.
Împotriva acestei sentinţe, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 202/2010 s-a exercitat calea de atac a recursului. Apelul a fost suprimat prin dispoziţiile Legii Micii Reforme.
În conformitate cu dispoziţiile art. 3041 Cod procedură civilă în acest caz analiza instanţei de recurs nu este limitată la motivele de casare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.
Recursul constituie în această ipoteză o cale de atac cu caracter devolutiv în care, ca şi în cazul apelului, instanţa de recurs judecă însăşi cauza, atât sub aspectul legalităţii, cât şi sub acela al temeiniciei, nelimitându-se să examineze doar hotărârea pronunţată de prima instanţă, exclusiv pentru motivele de casare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.
Deoarece în speţă recursul a avut caracter devolutiv se constată îndeplinită condiţia prevăzută de art. 322 Cod procedură civilă ca hotărârea supusă revizuirii să evoce fondul.
Decizia civilă nr. 103/R din 20.04.2016 a Curţii de Apel Galaţi
Prin cererea înregistrată sub nr. 966/44/2015 pe rolul Curţii de Apel Galaţi s-a solicitat retractarea deciziei civile nr. 250/2015 a Curţii de Apel Galaţi şi a sentinţei civile nr. 886/2011 a Tribunalului Brăila.
Motivarea cererii începe cu o solicitate de declinare a competenţei în favoarea Tribunalului Brăila deoarece în conformitate cu art. 323 Cod procedură civilă revizuirea se îndreaptă la instanţa care s-a pronunţat asupra fondului pricinii.
Temeiul de drept al revizuirii este indicat ca fiind: art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă de la 1864, art. 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 13, 14, 15, 20, 21 şi Legea nr. 134/2010, art. 261, 105, 106, 24, 25, 27 Cod procedură civilă de la 1864, Constituţia României articolele 20, 148, 11, 1, 16, 21, 24, 44, 46, 52, 124, 126, 147, 133, apoi art. 1 Protocolul 1, art. 6, art. 14, art. 17 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului; art. 1, 8, 10, 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Carta Drepturilor Fundamentale ale U.E., jurisprudenţa C.E.D.O.
În motivarea cererii a învederat că în soluţionarea notificării nr. 253/2001 s-a confruntat cu diverse abuzuri.
Se prezintă un istoric al modului de soluţionare a cauzei, istoric ce nu are relevanţă pentru prezenta instanţă avându-se în vedere că menirea acesteia este de a soluţiona o cale de atac extraordinară, admisibilă doar pentru motivele strict prevăzută de art. 322 Cod procedură civilă de la 1864.
Din lecturarea considerentelor formulării acestei cereri de revizuire se desprind următoarele motive:
1. Decizia 472/27.02.2015 a Curţii de Apel Galaţi – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal încalcă în mod flagrant art. 6 din Convenţie cu tot ceea ce implică noţiunea unui proces echitabil: dreptul la apărare, asistarea de către avocat, contradictorialitatea, egalitatea armelor, accesul la justiţie, egalitatea în faţa legii.
2. Decizia civilă nr. 1659/9.10.2015 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, Secţia de contencios administrativ şi fiscal care respinge ca nefondată cererea de revizuire pentru motivul neprezentării avocatei sale la proces, încalcă dreptul său fundamental la apărare, nu s-a pronunţat absolut deloc asupra motivului special de revizuire, cuprins în art. 21(2) al Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată şi completată prin Legea nr. 262/2007 privind încălcarea principiului priorităţii dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. 2, coroborat cu art. 20 alin. 2 din Constituţia României, republicată.
În plus, decizia sus-menţionată nu a fost semnată de nici un judecător şi nici de grefier, ceea ce atrage nulitatea ei.
3. Înscrisul nou în sensul art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă este minuta întâlnirii la sediul Consiliului Superior al Magistraturii în data de 24.06.2009 dintre membrii Comisiei „Unificarea practicii judiciare” cu Preşedintele Secţiei civile şi de proprietate intelectuală de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii secţiilor civile de la Curţile de apel din ţară şi reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind discutarea problemelor de practică judiciară neunitară, în care s-a stabilit că indisponibilizarea imobilelor care fac obiectul Legii speciale de restituire nr. 10/2001 operează nu de la data înregistrării notificărilor, ci chiar de la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001.
4. Domnii judecători I.A.B. şi R.J. erau incompatibili să soluţioneze cauza a cărei revizuire se solicită.
5. Decizia nr. 250/2015 a Curţii de Apel Galaţi încalcă prevederile art. 99 pct. s din Legea nr. 303/2004 privind „motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat”.
Instanţa de fond a avut de analizat cele două cazuri identice, dar soluţionate în mod diferit.
a). Decizia civilă irevocabilă nr. 240/R din 03.06.2010 a Curţii de Apel Galaţi prin care se respinge anularea Ordinului Prefectului şi se respinge restituirea în natură a terenului reclamantei.
b). Decizia civilă irevocabilă nr. 1549/09.03.2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care se dispune restituirea în natură a terenului vecinei reclamantei, teren ce intra sub incidenţa aceluiaşi Ordin al Prefectului nr. 441/2002, înstrăinarea fiind considerată nelegală, iar Ordinul şi contractul ulterior de vânzare-cumpărare neputând fi impedimente la restituirea în natură.
În decizia vecinei reclamantei, instanţele şi parţial aceeaşi judecători au respectat principiul prevalenţei restituirii în natură, indiferent în posesia cui se afla în prezent.
În mod evident, instanţa de fond nu a analizat aceste două decizii contrare, apreciind eronat că dispoziţia Primăriei este legală, pe motiv că „nu se poate reţine că ne aflăm în aceeaşi situaţie, pentru a fi aplicat acelaşi raţionament juridic”.
6. Are un bun în sensul art. 1 din Protocolul 1 CEDO şi în conformitate cu scopul emiterii Legii nr. 10/2001.
La termenul din 10.02.2016 din oficiu s-a invocat excepţia inadmisibilităţii revizuirii prin prisma motivelor invocate.
Examinând actele şi lucrările dosarului se constată că excepţia necompetenţei materiale nu este fondată.
Potrivit dispoziţiilor art. 323 Cod procedură civilă, calea de atac a revizuirii poate fi exercitată numai împotriva unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul.
În speţă, prin sentinţa civilă nr. 886/2011 a Tribunalului Brăila s-a respins cererea formulată de reclamanta MSAAF în baza Legii nr. 10/2001.
Împotriva acestei sentinţe, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 202/2010 s-a exercitat calea de atac a recursului. Apelul a fost suprimat prin dispoziţiile legii reforme.
Recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 886/2011 a Tribunalului Brăila a fost respins prin decizia civilă nr. 250/R/2015 a Curţii de Apel Galaţi.
În conformitate cu dispoziţiile art. 3041 Cod procedură civilă în acest caz analiza instanţei de recurs nu este limitată la motivele de casare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.
Recursul constituie în această ipoteză o cale de atac cu caracter devolutiv în care, ca şi în cazul apelului, instanţa de recurs judecă însăşi cauza, atât sub aspectul legalităţii, cât şi sub acela al temeiniciei, nelimitându-se să examineze doar hotărârea pronunţată de prima instanţă, exclusiv pentru motivele de casare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.
Justificarea acestei reglementări derogatorii de la regula generală a caracterului nedevolutiv al recursului ţine de deosebirile esenţiale existente între cele două situaţii avute în vedere de legiuitor.
Astfel, în situaţia în care s-a putut exercita calea de atac a apelului, cauza a fost, integral şi sub toate aspectele legalităţii şi temeiniciei soluţiei pronunţate de prima instanţă, examinată de o instanţă de control judiciar, la un grad de jurisdicţie superior, iar recursul va putea fi exercitat pentru motive concret şi limitativ determinate, care vizează legalitatea deciziei pronunţate în apel. În situaţia în care părţilor nu le este deschisă calea de atac a apelului, apare firesc ca instanţa să cerceteze sub toate aspectele cauza dedusă judecăţii.
Deoarece în speţă recursul a avut caracter devolutiv se constată îndeplinită condiţia prevăzută de art. 322 Cod procedură civilă ca hotărârea supusă revizuirii să evoce fondul.
Pe cale de consecinţă, urmează să se respingă excepţia necompetenţei materiale de a soluţiona cererea de revizuire ca nefondată.
Cu privire la excepţia inadmisibilităţii revizuirii prin prisma motivelor formulate urmează să fie admisă, avându-se în vedere faptul că această cale de atac poate fi exercitată doar pentru motivele strict prevăzute de lege. Or, motivele de la pct. 1-2, 4-6 pentru care a înţeles revizuienta să formuleze această cerere nu se încadrează la niciunul din cele 9 ale art. 322 Cod procedură civilă, iar cel de la pct. 3 nu se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 322 pct. 5.
Astfel, pct. 5 prevede ipoteza în care după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare în ceea ce priveşte situaţia de fapt din speţă şi nicidecum minute încheiate de judecători în cadrul unor întâlniri de unificare a practicii la nivel naţional.
Faţă de considerentele de mai sus a fost respinsă cererea de revizuire, ca inadmisibilă.
Curtea de Apel Alba Iulia
Obligativitatea pronunţării instanţei asupra aplicării pedepselor accesorii în cazul unei soluţii de condamnare.
Curtea de Apel Ploiești
Reprezentarea părţilor în judecată. Declararea apelului de avocatul care a asistat partea în faţa instanţei de fond.
Tribunalul Ialomița
Procedura simplificata a judecatii în cazul recunoasterii vinovatiei. Cauza legala de reducere a pedepsei.
Curtea de Apel Craiova
Calitate procesuală pasivă în acţiunea de obligare la „rebranşare la reţeaua electrică”. Furnizorul serviciului sau cel ce a efectuat debranşarea, ca titular al aparatelor de măsurare - distribuitorul.
Curtea de Apel Târgu Mureș
Legea nr.105/1992. Cerere de încuviinţare a executării unei hotărâri străine. Condiţii.