Moștenire legală. Dreptul de opțiune succesorală

Moștenire legală. Dreptul de opțiune succesorală. Caracterul juridic indivizibil al moștenirii. Manifestarea de voință a succesorilor nu se face separat pentru fiecare bun, ci privește întreg patrimoniul defunctului, astfel încât nu are nicio relevanță că moștenitorii defunctului, cuprinși în certificatul de moștenitor inițial, nu au făcut niciun act de administrare cu privire la imobilul cuprins în certificatul de moștenitor suplimentar. Drept urmare, cererea în constatarea nulității certificatului de moștenitor suplimentar prin care s-a reținut ca făcând parte din patrimoniul defunctului și imobilul în care locuiesc reclamanții, terți față de moștenire, este nefondată.

Sentinţa civilă nr. 12128/24.11. 2014

Prin Sentinţa civilă nr. 12128/24.11.2014, pronunțată de Judecătoria Galați s-a respins cererea având ca obiect anularea certificatului de moştenitor nr. 9/07.03.2013.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi la data de 08.04.2013, reclamanţii Ş.I, Ş.D., Ş. D. şi Ş.S.C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii V.P. şi V. G., anularea certificatului de moştenitor suplimentar nr. 9, eliberat la data de 07.03.2013 de BNP T. L., prin care a fost stabilit dreptul de moştenire al pârâţilor și asupra cotei de 1/2 din imobilul situat în …, în care locuiesc în prezent reclamanții, fapt nesolicitat la dezbaterea moştenirii după defunctul V.E., ce a făcut obiectul dosarului nr. 189/2009, nici la emiterea certificatului de moştenitor nr. 156, eliberat la data de 25.11.2009.

Reclamanţii au invocat și prescripţia dreptului de opţiune succesorală, explicitată prin concluziile scrise ca fiind, în fapt, o decădere din dreptul de a completa certificatul de moştenitor iniţial întocmit sub aspectul componenţei masei succesorale.

În fapt, instanţa a reţinut că, la data de 20.01.2008, a fost înregistrat decesul numitului V.E., autor al pârâţilor. Urmare a decesului acestuia şi a dezbaterii succesiunii, a fost emis certificatul de moştenitor nr. 156/25.11.2009, în care s-a consemnat masa succesorală, moştenitorii legali şi cotele succesorale.

Masa succesorală a fost ulterior completată cu cota de ½ din imobilul în care locuiesc în prezent reclamanții, prin certificatul de moştenitor suplimentar nr. 9/07.03.2013, emis în dosarul succesoral nr. 12/2013 al BNP T.L.

Instanța a apreciat că includerea în masa succesorală a unor bunuri ce aparţin unor terţi nu este o cauză de nulitate a certificatului de moştenitor, eliberat cu respectarea procedurii succesorale notariale prescrisă de lege. Aceasta deoarece faţă de terţi certificatul de moştenitor nu poate face dovada decât despre calitatea de moştenitor, care a dobândit cu acest titlu bunurile ce constituie masa succesorală. Cât priveşte componenţa masei, certificatul de moştenitor nu poate face o asemenea dovadă, chiar dacă o menţionează în cuprinsul său.

Patrimoniul defunctului se transmite succesorilor în situaţia juridică în care se afla la decesul acestuia. Faptul de a trece în certificatul de moştenitor un bun ca aparţinând defunctului, când în realitate acesta nu avea decât caracterul de bun litigios sau de bun care era deţinut de defunct cu titlu precar, nu este opozabil terţilor şi nici nu schimbă natura juridică a bunului.

În cazul în care în certificatul de moştenitor au fost incluse drepturi de proprietate asupra unor bunuri mobile sau imobile – cum este cazul în speţă – aparţinând unor terţe persoane, acestea au deschisă calea acţiunii în revendicare de la moştenitori, certificatul neavând însuşirea de a schimba natura drepturilor pe care defunctul le avea.

Moştenitorul sau moştenitorii participanţi la procedura succesorală notarială nu pot cere anularea decât dacă fac dovada unui viciu de consimţământ sau a unui motiv de nulitate absolută (frauda la lege, cauză ilicită, obiect ilicit etc.). Fără a se confunda cu un contract, certificatul de moştenitor este totuşi rezultatul unui acord între moştenitorii participanţi la procedura succesorală notarială necontencioasă. Or acest acord trebuie să fie neafectat de vicii de consimţământ sau cauze de nulitate absolută.

Cu privire la prescripţia dreptului de opţiune succesorală, instanța a reținut că, în formularea acestei apărări, reclamanţii nu au avut în vedere principiul indivizibilităţii dreptului de opţiune succesorală, a cărui manifestare priveşte patrimoniul autorului ca un întreg, indiferent de momentul la care este constatată componenţa acestuia, cu condiţia de a reflecta starea patrimonială din momentul decesului. Cu alte cuvinte, nu este necesară o manifestare de voinţă separată pentru fiecare bun succesoral în parte, acceptarea moştenirii şi dobândirea calităţii de succesor producând efecte indiferent de momentul constatării.

În susţinerea acestui motiv de nulitate a certificatului de moştenitor, reclamanţii au echivalat practic emiterea certificatului de moştenitor cu exercitarea dreptului de opţiune succesorală, dar instanţa a apreciat că această interpretare ce nu poate fi primită.

De asemenea, instanţa a apreciat că invocarea dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 nu poate constitui temei pentru constatarea nevalabilităţii certificatului suplimentar de moştenitor nr. 9, nefiind incidente dispoziţiile actului normativ indicat, dreptul de proprietate al defunctului fiind dobândit pe cale succesorală, fără a suferi restricţii în exerciţiul prerogativelor sale. Astfel, din cuprinsul înscrisurilor depuse în probaţiune, completate şi cu documentaţia din dosarul ataşat, rezultă faptul că, la nivelul anului 2011, în evidenţele Primăriei Galaţi, imobilul în cauză nu se afla în patrimoniul UAT Galaţi, ci în patrimoniul defunctului V. E., potrivit certificatului de atestare fiscală.

Instanţa a apreciat că nici invocarea abandonării imobilului sau a efectuării de îmbunătăţiri şi investiţii precum şi lipsa unei alte locuinţe nu constituie motive de nulitate a certificatului de moştenitor.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanţii Ş.I., Ş.D., Ş.D., Ş.S.C.

Prin Decizia civilă nr. 302/14.03.2016, verificând legalitatea sentinţei civile nr. 12128/24.11.2014 pronunţată de către Judecătoria Galaţi, prin prisma motivelor de apel invocate, dar şi a celor de ordine publică, instanţa de control judiciar a reţinut că apelul este nefondat pentru următorul considerente:

Caracterul juridic indivizibil al moştenirii a fost corect apreciat de către instanţa de  fond. Acceptarea sau renunţarea la moştenire nu poate privi numai o parte a acesteia, ea are caracter indivizibil, fiecare moştenitor trebuind  să accepte succesiunea potrivit vocaţiei sale succesorale. Manifestarea de voinţă a succesorilor nu se face separat pe fiecare bun, ci priveşte întreg patrimoniul defunctului. Pe de altă parte, apelanţii fac confuzie  între eliberarea unui certificat suplimentar, prin care au fost incluse  în masa succesorală şi alte bunuri, care iniţial au fost omise, cu exercitarea dreptului de opţiune  succesorală. Omiterea iniţială a acestor bunuri din masa succesorală nu reprezintă un impediment în emiterea certificatului de moştenitor suplimentar în  condiţiile în care s-au făcut dovezi referitoare la existenţa lor în patrimoniul defunctului la data decesului.

Nu are nicio importanţă  faptul că defunctul V. E. sau moştenitorii săi nu au făcut  niciun act de administrare cu privire la imobil o perioadă îndelungată de timp. Dreptul de proprietate al autorului, respectiv al moştenitorilor nu se pierde ca urmare a intervenirii decesului  titularului său prin neîntrebuinţare. Întrucât motivele invocate nu constituie motive de anulare  a certificatului de moştenitor, în mod corect instanţa de fond  a respins cererea privind anularea certificatului de moştenitor.

Domenii speta

Spete similare