Conducere fără permis de conducere prevăzută de art.335 alin.1 din noul cod penal cu aplicarea art.41 alin.1 cod penal

Sentinţă penală 199 din 17.06.2016


Prin rechizitoriul nr.386/P/2014 din 29.04.2015  al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul F.C.I. pentru infracţiunea de conducere fără permis de conducere prevăzută de art.335 alin.1 din noul cod penal cu aplicarea art.41 alin.1 cod penal.

În actul de sesizare s-a reţinut, în fapt că în seara de 02.03.2014, ora 18.20, inculpatul a condus pe DJ177 A un autoturism marca Volvo cu numere de înmatriculare de Spania ,deşi nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de vehicule.

Instanţa a constatat următoarele :

Din declaraţiile martorilor din lucrări ŞRL şi GSG date în faţa instanţei rezultă că acestea nu au dat declaraţii împotriva inculpatului în timpul urmăririi penale, declarând că declaraţiile de la urmărirea penală nu le aparţin şi nu îşi recunosc semnăturile. Martora ŞRL a declarat în faţa instanţei că nu l-a văzut niciodată pe inculpat conducând maşina, iar martora GSG a declarat în faţa instanţei că nu-şi aminteşte dacă în luna martie 2014 l-a văzut pe inculpat conducând maşina.

Din declaraţiile martorului din lucrări GM date la urmărirea penală şi la instanţă rezultă că martorul l-a văzut pe inculpat la data de 02.03.2014 orele 18.20, în timp ce se afla în timpul programului de lucru asigurând paza la SC MPO  WOOD SRL Frasin, societate aflată în imediata apropiere a staţiei peco aparţinând SC OIL D NEGRU SRL, l-a observat pe inculpatul FCI conducând autoturismul Volvo cu numărul de înmatriculare M6976TV  pe DJ177 A spre staţia peco, unde a intrat şi a alimentat vehiculul cu combustibil, după care şi-a continuat drumul spre centrul oraşului Frasin. Având cunoştinţă de faptul că conducătorul auto nu posedă permis de conducere numitul GM a sesizat organele de poliţie.

Constatând diferenţa evidentă dintre semnăturile martorilor din lucrări ŞRL şi GSG date în faţa instanţei şi semnăturile de pe declaraţiile cu numele acestora de la urmărirea penală, având în vedere şi contestarea martorilor acestora că declaraţiile de la urmărirea penală le aparţine, având în vedere că martor din lucrări GM este în duşmănie cu inculpatul, fapt recunoscut chiar de acest martor în faţa instanţei, având în vedere că susţinerea martorului din lucrări GM că la data săvârşirii faptei dânsul era angajat la SC MPO  WOOD SRL Frasin, însă din adresa nr.563/11.03.2015 (fila 9 dosar 386/P/2014) rezultă că SC MPO  WOOD SRL Frasin nu are angajaţi şi că martorul din lucrări GM nu este angajatul societăţii, având în vedere că martorii MDD şi AM propuşi de inculpat au confirmat starea de duşmănie dintre inculpat şi poliţistul GB care a instrumentat cauza în timpul urmăririi penale, având în vedere că imaginile foto - surprinse de camera video de la staţia peco la data săvârşirii faptei – sunt neclare, neputându-se identifica în clar persoana care a condus şi alimentat maşina şi nefiind vizibil numărul de înmatriculare al maşinii, instanţa constată că există evidente îndoieli cu privire la faptul că inculpatul FCI a condus autoturismul Volvo cu numărul de înmatriculare M6976TV  pe DJ177 A spre staţia peco, unde a intrat şi a alimentat vehiculul cu combustibil, după care şi-a continuat drumul spre centrul oraşului Frasin la data de 02.03.2014 orele 18.20, fiind îndoielnic faptul că declaraţiile martorilor din lucrări ŞRL şi GSG date la urmărirea penală le aparţin, fiind îndoielnic faptul că martorul din lucrări GM a declarat adevărul (faţă de starea de duşmănie dintre martor şi inculpat şi nesinceritatea martorului cu privire la faptul că la data săvârşirii faptei era angajat la SC MPO  WOOD SRL Frasin). Conform art.396 alin.2 cod procedură penală condamnarea se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.

Faţă de cele arătate mai sus, instanţa constată că din probatoriu rezultă îndoieli pertinente că inculpatul FCI a condus maşina la data săvârşirii faptei, fiind îndoielnic că inculpatul este autorul infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată, astfel că instanţa înlătură probele administrate de Parchet şi aplicând principiul „in dubio pro reo” (îndoiala profită celui acuzat), instanţa în baza art.396 alin.5 raportat la art.16 lit.c cod procedură penală va dispune achitarea inculpatului FCI pentru infracţiunea de conducere fără permis de conducere prevăzută de art.335 alin.1 din noul cod penal cu aplicarea art.41 alin.1 cod penal.

În baza art.275 alin.3 cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.