Formularea cererii ulterior închiderii procedurii insolvenţei debitorului. Inadmisibilitate.

Decizie 926 din 30.05.2016


Angajarea răspunderii în temeiul articolului 169 din Legea nr.85/2014. Formularea cererii ulterior închiderii procedurii insolvenţei debitorului. Inadmisibilitate.

Răspunderea civilă delictuală a persoanelor menţionate de textul de lege invocat nu poate fi angajată decât dacă debitorul este persoană juridică şi numai în cadrul procedurii insolvenţei;

- Articolul 169  alin. 1- 3 din Legea nr. 85/2006

Din interpretarea dispoziţiilor art. 169 alin 1- alin 3 din Legea nr. 85/2014, rezultă, fără putinţă de tăgadă că, angajarea răspunderii persoanelor care au produs insolvenţa debitorului persoană juridică poate avea loc o singură dată şi numai în cadrul procedurii de insolvenţă.

În cauza de faţă procedura insolvenţei societăţii debitoare a fost închisă la data de 7.10.2015, iar cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a intimatului-pârât, în temeiul dispoziţiilor art. 169 lit. d din Legea nr. 85/2004, a fost formulată de creditoare la data de 14.10.2015, după închiderea procedurii. Prin urmare, Curtea a considerat că este inadmisibilă promovarea unei astfel de cereri în temeiul acestor dispoziţii legale după închiderea procedurii.

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI - SECŢIA A V-A CIVILĂ,

DECIZIA CIVILĂ NR.926 din 30.05.2016)

 

Prin sentinţa civilă nr.76/14.01.2016 pronunţată de Tribunalul Ilfov-Secţia Civilă, instanţa a admis excepţia inadmisibilităţii cererii şi a respins cererea  formulată de reclamanta D.G.R.F.P.- M.B., în reprezentarea A.J.F.P. ILFOV, în contradictoriu cu pârâta H. P., ca inadmisibilă, pentru considerentul că cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a fost formulată după închiderea procedurii insolvenţei.

Împotriva acestei sentinţe civile, reclamanta în termenul legal prevăzut de dispoziţiile art. 43 alin 2 din Legea nr. 85/2014 a declarat apel, pentru  soluţionarea căruia la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a Civilă la data de 31.03.2016, a fost înregistrat dosarul nr. 961/2016 ( nr. unic 8/93/2015/a2).

Apelanta-C.oare consideră că sentinţa atacată este nelegală şi netemeinică deoarece pârâtul fiind dator la bugetul de stat, acesta trebuie să fie obligat în temeiul dispoziţiilor art. 169 lit. d din Legea nr. 85/2016 la suportarea pasivului societăţii debitoare SC B. S. SRL până la concurenţa sumei de 63.698 lei.

Se solicită în consecinţă admiterea apelului şi atragerea răspunderii patrimoniale a intimatului-pârât.

Intimatul-pârât legal citat nu a formulat întâmpinare.

Nu au fost administrate probe noi.

Curtea, verificând legalitatea şi temeinicia lucrărilor dosarului de fond potrivit dispoziţiilor art. 479 alin 1 Noul Cod de procedură civilă constată că apelul este nefondat pentru următoarele motive:

1.Prin încheierea de şedinţă din data de 13.03.2015 pronunţată de Tribunalul Ilfov în dosarul nr.8/93/2015, Judecătorul sindic a dispus deschiderea procedurii generale de insolvenţă a societăţii debitoare şi a desemnat în calitate de lichidator judiciar P. L. IPURL:

2.La data de 7.10.2015 procedura insolvenţei a fost închisă.

3.Cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a pârâtului în temeiul dispoziţiilor art. 169 lit. d din Legea nr. 85/2014 a fost formulată la data de 14.10.2015, după închiderea procedurii insolvenţei;

4.Potrivit dispoziţiilor art. 169 alin 1- alin 3 din Legea nr. 85/2014 „la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvenţă, fără să depăşească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă, să fie suportată de membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum şi de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvenţă a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:

a) au folosit bunurile sau C.ele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;

b) au făcut activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;

c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăţi;

d) au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea. În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât şi legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu se prezumă. Prezumţia este relativă;

e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia;

f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi;

g) în luna precedentă încetării plăţilor, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferinţă unui C.or, în dauna celorlalţi C.ori;

h) orice altă faptă săvârşită cu intenţie, care a contribuit la starea de insolvenţă a debitorului, constatată potrivit prevederilor prezentului titlu.

(2) Dacă administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolvenţă a debitorului şi/sau a hotărât că nu este cazul să introducă acţiunea prevăzută la alin. (1), aceasta poate fi introdusă de preşedintele comitetului C.orilor în urma hotărârii adunării C.orilor ori, dacă nu s-a constituit comitetul C.orilor, de un C.or desemnat de adunarea C.orilor. De asemenea, poate introduce această acţiune, în aceleaşi condiţii, C.orul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor înscrise la masa credală.

(3) Cererea introdusă în temeiul alin. (1) sau, după caz, alin. (2) se va judeca separat, formându-se un dosar asociat”,  răspunderea civilă delictuală a persoanelor menţionate de textul de lege invocat nu poate fi angajată decât dacă debitorul este persoană juridică şi numai în cadrul procedurii insolvenţei;

5.Dacă în cursul normal al existenţei unei persoane, organele de conducere, supraveghere sau alte persoane săvârşesc cu vinovăţie anumite fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, poate fi angajată răspunderea civilă a acestora conform regulilor dreptului comun;

6.De asemenea, dacă faptele ilicite realizează conţinutul altor forme de răspundere (contravenţională, disciplinară, etc.), poate fi angajată răspunderea specifică;

7.Din interpretarea dispoziţiilor art. 169 alin 1- alin 3 din Legea nr. 85/2014, rezultă, fără putinţă de tăgadă că, angajarea răspunderii persoanelor care au produs insolvenţa debitorului persoană juridică poate avea loc o singură dată şi numai în cadrul procedurii de insolvenţă.

8.În cauza de faţă aşa cum se poate observa de la menţiunile de la pct. 2 şi 3, procedura insolvenţei societăţii debitoare a fost închisă la data de 7.10.2015, iar cererea de atragere a răspunderii patrimoniale  a intimatului-pârât, în temeiul dispoziţiilor art. 169 lit. d din Legea nr. 85/2004 a fost formulată de apelanta-C.oare, la data de 14.10.2015, după închiderea procedurii;

9.Întrucât, aşa cum s-a arătat, dispoziţiile art. 169 din Legea nr.85/2014, prevăd posibilitatea formulării unei astfel de cereri numai în cadrul procedurii insolvenţei, Curtea a considerat că este inadmisibilă promovarea unei astfel de cereri în temeiul aceloraşi dispoziţii legale  după închiderea procedurii;

10.În consecinţă, Curtea, în temeiul prevederile art. 480 alin 1 Noul Cod de procedură civilă a respins apelul ca nefondat, menţinând dispoziţiile instanţei de fond ca legale şi temeinice.