Revizuire

Hotărâre 65 din 29.01.2010


SENTINŢA PENALĂ NR.65/ 29.01.2010

REVIZUIRE

Prin cererea înregistrată la data de 22.10.2008 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, revizuientul MC, domiciliat în ……… a solicitat tragerea la răspundere penală a notarilor publici LID, MP, SBT pentru comiterea infracţiunilor de fals intelectual şi fals în înscrisuri oficiale, fapte prevăzute şi pedepsite de prevederile de art.288 şi art.289 C.penal, arătând că notarul public LID a autentificat în fals contractul nr……21.10.1996 atribuind numitei MC un teren de de 52,56 m.p. curte fără să posede titlu de proprietate, iar notarii publici MP şi SBT au perfectat contractul de vânzare-cumpărare nr………../18.07.2003 dintre MC şi TC în mod nelegal.

De asemenea, a menţionat că prin rectificarea contractului autentificat sub nr…../18.07.2003, realizată prin încheierea autentificată sub nr………/30.09.2003 se atribuie în proprietate în mod nelegal numitului TC cota de 47,35% din mansarda imobilului situat în Bucureşti str. ………...

În plus, revizuientul a mai solicitat revizuirea sentinţei penale nr. 2160/07.09.2004 pronunţate de Judecătoria Sector 6 Bucureşti în dosarul cu nr. ……..2004, rămasă definitivă prin decizia penală nr.1767/R/29.10.2004 a Tribunalului Bucureşti secţia a-II-a Penală pronunţată în dosarul ……../2004 prin care revizuientului i s-a respins recursul declarat împotriva sentinţei mai sus amintite.

În motivarea cererii sale revizuientul a arătat că îşi întemeiază cererea de revizuire pe prevederile art.394 al.1 lit.a C.pr.pen., deoarece în cauza de faţă există fapte şi împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei, respectiv faptul că în considerentele deciziei penale nr.1767/R/2004 a Tribunalului Bucureşti Secţia a-II-a Penală s-a menţionat că terenul aferent imobilului situat în str….. sector 6 este proprietatea indiviză a tuturor părţilor implicate.

Prin rezoluţia din data de 24.02.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti în temeiul art.228 al.6 C.pr.pen. raportat la art.10 lit. g C.pr.pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de notarii publici LID, MP, SBT pentru comiterea infracţiunilor de fals intelectual şi fals în înscrisuri oficiale, fapte prevăzute şi pedepsite de prevederile de art.288 şi art.289 C.penal, constatându-se că în cauza de faţă în temeiul art.122 al.1 lit.d C.penal raportat la prevederile art.121 C.penal a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru faptele reclamate de revizuient.

Totodată prin aceeaşi rezoluţie în temeiul art. 397 C.pr.pen capătul de plângere privind revizuirea sentinţei penale nr.2160/07.09.2004 a Judecătoriei Sector 6 Bucureşti şi a deciziei penale nr.1767/R/29.10.2004 a Tribunalului Bucureşti Secţia a-II-a Penală a fost trimisă Parchetului de pe lângă judecătoria Sector 6 Bucureşti în vederea efectuării cercetărilor prealabile şi sesizării instanţei, în temeiul prevederilor art.399 al.5 C.pr.pen.

Cererea revizuientului a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 Bucureşti în data de 09.03.2009 sub nr. de 526/III-6/2009. 

După efectuarea cercetărilor, instanţa a fost sesizată, la data de 16.06.2009, în dosarul nr…………./303/2009.

Prin sentinţa penală nr. 616/9.10.2009 pronunţată de Judecătoria sectorului 6 Bucureşti s-a dispus, în baza art. 399 Cod proc. pen.  trimiterea cererii de revizuire formulate de revizuientul MC pentru efectuarea de cercetări cu privire la cazul de revizuire prev. de art. 394 alin. 1 lit. c Cod proc. pen.

Instanţa a reţinut că deşi revizuientul a formulat o plângere penală cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 289 Cod penal şi fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 Cod penal, solicitând tragerea la răspundere penală a notarilor ce au întocmit contractele de vânzare-cumpărare, procurorul a pronunţat o soluţie de neîncepere a urmăririi penale, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale a notarilor publici pentru infracţiunile reclamate, împlinindu-se termenul de prescripţie specială a răspunderii penale, prev. de art. 122 pct. d din Codul penal. Astfel, existenţa falsului urmează să fie constatată în cadrul procedurii revizuirii, ce impune, însă, potrivit art. 399 Cod proc. pen., efectuarea de cercetări de către procuror, ce nu au fost efectuate în cauză.

În urma efectuării cercetărilor cu privire la existenţa cazului de revizuire prev. de art. 399 Cod proc. pen., instanţa a fost sesizată în vederea soluţionării cererii de revizuire, cauza fiind înregistrată sub nr. 18712/303/2009.

La termenul de judecată din 29.01.2010, instanţa a pus în discuţie excepţia tardivităţii formulării cererii de revizuire, invocată de procuror în urma cercetărilor efectuate, atât prin referatul întocmit sub nr. 526/III-6/2009, cât şi prin referatul întocmit sub nr. 2866/III-6/2009.

Analizând actele şi lucrările dosarului, în ceea ce priveşte excepţia tardivităţii introducerii de revizuire, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa penală nr.2160/07.09.2004 pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, în baza art.11 pct.2 lit.a C.p.p. rap.la art.10 alin.1 lit.a C.p.p. i-a achitat pe inculpaţii NG şi MH, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ameninţare şi insultă, fapte prevăzute şi pedepsite de art.193 şi art.205 Cod penal.

De asemenea, în temeiul art.11 pct.2 lit.a C.p.p. rap.la art.10 lit.c C.p.p. i-a achitat pe inculpaţii NG şi MH, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tulburare de posesie în formă calificată prev şi ped.de art.220 alin.3 C.p. (fapta din 18/19.10.2002), în baza aart.11 pct.2 lit.a C.p.p. rap.la art.10 lit.a C.p.p., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tulburare de posesie în formă calificată, faptă prev.şi ped.de art.220 alin.3 (pentru fapta de ocupare fără drept a spălătoriei imobilului situat în Bucureşti, sector 6 ), în temeiul art.11 pct.2 lit.a C.p.p. rap.la art.10 lit.d C.p.p. (pentru fapta din noiembrie 2003-decembrie 2003 şi iulie-august 2001), iar în baza art.11 pct.2 lit.a C.p.p. rap.la art.10 lit.c C.p.p. l-a achitat pe inculpatul NG sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tulburare de posesie în formă calificată, faptă prev.şi ped.de art.220 alin.3 C.p. (pentru faptele din data de 23.12.2002 şi 24.12.2002), în baza art.11 pct.2 lit.a C.p.p. rap.la art.10 lit.d C.p.p. l-a achitat pe inculpatul MH sub asepctul săvârşirii infracţiunii de tulburare de posesie în formă calificată, faptă prev.şi ped.de art.220 alin.3 C.p. (pentru faptele din data de 23.12.2002 şi 24.12.2002). Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.1767/R/29.10.2004 a Tribunalului Bucureşti-Secţia a II-a Penală prin care s-a respins recursul părţii vătămate.

Sub aspectul motivului de revizuire prevăzut de art.394 alin.1 lit. a C.proc.pen., instanţa urmează a reţine că cererea de revizuire sub aspectul acestui motiv de revizuire a fost formulată tardiv, cu depăşirea termenului imperativ prevăzut de art.398 alin.2 lit.a C.proc.pen.

Astfel, pentru justa soluţionare a cauzei se impune verificarea de către instanţă a conţinutului cererii revizuientului în privinţa temeiului de drept invocat.

Cercetând actele aflate la dosar sub acest aspect se constată că revizuientul şi-a întemeiat solicitarea pe prevederile art.394 al.1 lit.a C.pr.pen., motiv pentru care în privinţa termenului în care instanţa trebuia sesizată cu judecarea acesteia devin aplicabile prevederile art.398 al.2 lit.a C.pr.pen. care stabilesc că o cerere de revizuire formulată în defavoarea unui inculpat, faţă de care instanţa de fond a pronunţat soluţia achitării, trebuie să fie formulată, sub sancţiunea decăderii, în termen de 1 an de la data la care persoana a cunoscut faptele sau împrejurările noi pe care le invocă în sprijinul cererii sale.

Prin urmare în cauza de faţă, pentru a se putea aprecia în legătură cu respectarea/nerespectarea termenului imperativ prevăzut de art.398 al.2 lit. a C.pr.pen., se impune verificarea de către instanţă a două aspecte, respectiv în ce constau împrejurările şi faptele considerate de revizuient ca fiind noi şi care este momentul în care revizuientul a luat la cunoştinţă de existenţa acestora.

Astfel, analizând cererea revizuientului sub aspectul celor menţionate mai sus se constată că acesta a invocat ca şi motiv de revizuire şi în acelaşi timp ca şi fapt sau împrejurare nouă că în considerentele deciziei penale nr.1767/R/2004  a Tribunalului Bucureşti Secţia a-II-a Penală prin care i s-a respins recursul împotriva sentinţei penale nr.2160/07.09.2004 a Judecătoriei Sector 6 Bucureşti instanţa de recurs a menţionat următoarele „…terenul aferent imobilului situat în str. ……., sector 6 Bucureşti este proprietate indiviză a tuturor părţilor implicate în proces…”

Prin urmare, cele menţionate mai sus reprezentând în înţelesul revizuientului fapte sau împrejurări noi care ar putea justifica admiterea în principiu a cererii de revizuire, pentru a putea determina dacă a fost sau nu legal sesizată (în termenul prevăzut de art.398 al.2 lit. a C.pr.pen.) se impune de către instanţă verificarea momentului în care revizuientul a luat la cunoştinţă de acestea.

Legat de acest fapt din analiza dosarului……../2004 a Judecătoriei Sector 6 Bucureşti se constată că în conţinutul acesteia există o cerere olografă semnată de revizuient şi datată 03.02.2005 prin care acesta a solicitat Judecătoriei Sector 6 Bucureşti eliberarea unor copii xerox de pe decizia penală nr. 1767/R/2004 a Tribunalului Bucureşti Secţia a-II-a Penală, menţionând în conţinutul cererii ca şi motiv pentru fotocopiere deciziei că acesta îi este necesară la Ministerul Justiţiei.

Prin urmare, din cele arătate mai sus rezultă că revizuientul a luat cunoştinţă de motivul de revizuire invocat cel târziu în data de 03.02.2005, termenul de 1 an împlinindu-se la 3.02.2006.

În consecinţă, formulând cererea de revizuire în data de 22.10.2008 se constată că termenul de 1 an stabilit de art.398 al.2 lit.a C.pr.pen. sub sancţiunea decăderii a fost depăşit, astfel încât instanţa în temeiul prevederilor art.403 al.3 C.pr.pen. raportat la prevederile art.398 al.2 lit.a C.pr.pen. urmează a  constata intervenirea  ope legis a sancţiunii decăderii şi va  respinge cererea revizuientului ca tardiv introdusă pentru motivul de revizuire prev. de art.394 alin.1 lit.a C.proc.pen.

La termenul de judecată din data de 09.10.2009, revizuientul a arătat că îşi întemeiază cererea de revizuire şi pe disp.art.394 alin.1 lit.c C.p.p.,

Prin sentinţa penală nr.616/09.2009 instanţa, în baza art.399 C.p.p., a trimis cererea de revizuire la Parchetul de pe lângă  Judecătoria sectorului 6 Bucureşti pentru efectuarea de cercetări cu privire la cazul de revizuire prevăzut de art.394 al.1 lit.c Cp.p., respectiv cu privire la falsificarea contractelor de vânzare-cumpărare autentificare sub nr………/21.10.1996 şi nr………./18.07.2003.

În ceea ce priveşte cazul de revizuire prevăzut de art. 394 alin.1 lit. c Cod proc. pen., arătând că la momentul pronunţării hotărârii a cărei revizuire se solicită au fost avute în vedere acte false, având în vedere contractele de vânzare-cumpărare autentificare sub nr…./21.10.1996 şi nr…./18.07.2003.

Analizând cererea de revizuire cu privire la cazul de revizuire prevăzut de art.394 alin.1 lit c C.proc.pen., instanţa constată că aceasta a fost formulată tardiv, cu depăşirea termenului de 1 an prevăzut de art.394 al.2 lit.a Cp.p.

Astfel, cu privire la contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr….../21.10.1996, revizuientul a precizat, prin notiţele scrise depuse în cadrul cercetărilor efectuate, că în mod greşit s-a menţionat că terenul de 52,56 m2 este indiviz, în loc de teren aflat sub construcţia imobilului, astfel cum este prevăzut în actul de proprietate autentificat sub nr…../1954. De asemenea, cu privire la contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr……./18.07.2003, revizuientul a arătat că, în continuarea aceleaşi erori, MH şi MC au vândut numitului TCV o suprafaţă de 215,53 m2, teren în indiviziune, din care 52,26 m2 curte interioară, plus 60% din mansarda imobilului (aparţinând apartamentului) de la etajul I, astfel cum rezultă din încheierea de rectificare nr………/30.09.2003 la acelaşi contract de vânzare-cumpărare.

Din sentinţa penală nr.2160/07.09.2004 a Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, ce face obiectul revizuirii, rezultă că, pentru a dispune achitarea inculpatului MH pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie din data de 23.12.2002 şi 24.12.2002, instanţa a avut în vedere şi faptul că, „câtă vreme partea vătămată deţine o cotă indiviză din terenul aferent imobilului neindividualizată de către proprietar sau diferiţi posesori, nu se poate vorbi despre o ocupare fără drept a unei porţiuni din acest teren de către celălalt coproprietar”.

Prin urmare, înscrisul care a servit ca temei al hotărârii, a cărei revizuire se cere, în sensul art.394 alin.1 lit.c C.p.p., este în cazul de faţă contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr……/21.10.1996 care a conferit inculpatului MH calitatea de coindivizar ce a fost avută în vedere de instanţă la pronunţarea soluţiei de achitare a acestuia, calitate contestată de revizuient, ca fiind obţinută prin săvârşirea unui fals intelectual cu prilejul încheierii contractului. Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr……./18.07.2003 nu se încadrează în această categorie, întrucât nu a fost avut în vedere de instanţă la pronunţarea hotărârii, prin aceasta inculpatul MH nefiind în situaţia de a dobândi calitatea de coindivizar, ce a motivat pronunţarea soluţiei de achitare, ci de a pierde această calitate, prin înstrăinarea cotei indivize din dreptul de proprietate asupra terenului către numitul TCV. De altfel, chiar din analiza înscrisurilor depuse în procesul finalizat prin pronunţarea sentinţei penale nr.2160/07.09.2004 şi enumerate de instanţă în considerentele acesteia rezultă că este exclus contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr…../17.07.2003, soluţie firească, având în vedere că acest înscris nu putea duce la soluţionarea cauzei respective.

Aşadar, înscrisul care a servit ca temei al sentinţei penale nr.2160/07.09.2004 a Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti a cărei revizuire se cere şi considerat de revizuient a fi fals, prin faptul că s-a considerat în mod eronat, în baza acestui înscris, că inculpatul a avut calitatea de coindivizar al imobilului situat în Bucureşti, … sector 6, este contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr…./21.10.1996.

Potrivit art.398 alin.2 lit.a C.p.p., cererea de revizuire în defavoarea condamnatului, a celui achitat sau a celui faţă de care s-a încetat procesul penale, se poate face în termen de un an, care curgem în cazul prevăzut în art.394 lit.a C.p.p, precum şi în cazurile prevăzute la lit.b şi d când nu sunt constatate prin hotărâre definitivă, de la data când faptele sau împrejurările au fost cunoscute de persoana care face cererea.

În cauză, revizuientul MC, parte vătămată în dosarul nr.4825/303/2004 al Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, în care s-a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere, a luat cunoştinţă de contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.6297/21.10.1996 şi implicit de conţinutul acestuia ce este apreciat ca fiind necorespunzător adevărului, cel mai târziu la data de 20.05.2003, dată la care revizuientul a dat o declaraţie în dosarul nr.9114/P/2002 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 6 Bucureşti şi în care face referire la contractul de vânzare-cumpărare în discuţie. De altfel, prin cererea adresată organului de cercetare penală în acelaşi dosar din data de 14.08.2004, revizuientul solicita verificarea diferenţelor de perfectare dintre actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr……./12.07.1954 şi contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr……/21.10.1996 sub mai multe aspecte, depunând ambele înscrisuri la dosarul cauzei.

Fără îndoială, având în vedere că data rămânerii definitive a sentinţei penale nr.2160/07.09.2004 a Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, respectiv 29.10.2004 este ulterioară momentului la care revizuientul a luat cunoştinţă de contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr…../21.10.1996, termenul de 1 an prevăzut de art.398 alin.2 lit.a C.p.p. nu curge de la această din urmă dată, deoarece la acel moment hotărârea nu era definitivă şi prin urmare, revizuientul nu putea acţiona. De aceea, termenul de 1 an urmează a fi calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii ce face obiectul revizuirii şi la care revizuientul, având cunoştinţă de conţinutul contractului de vânzare-cumpărare considerat a fi fals, putea formula o cerere de revizuire întemeiat pe acest din urmă motiv, împlinindu-se la data de 29.10.2005.

Prin urmare, faţă de data formulării prezentei cereri de revizuire, respectiv 28.04.2009, astfel cum a fost precizată la termenul de judecată din data de 09.10.2009, termenul de 1 an stabilit de art.398 al.2 lit.a C.pr.pen., în care se poate formula o cerere de revizuire în defavoarea persoanei faţă de care s-a pronunţat achitarea, sub sancţiunea decăderii a fost depăşit, astfel încât instanţa în temeiul prevederilor art.403 al.3 C.pr.pen. raportat la prevederile art.398 al.2 lit.a C.pr.pen. urmează a  constata intervenirea  ope legis a sancţiunii decăderii şi va  respinge cererea revizuientului ca tardiv introdusă şi pentru cazul de revizuire prev. de art.394 alin.1 lit.c C.proc.pen.

În baza art. 192 alin. 2 Cod proc. pen., va obliga revizuientul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.

Domenii speta