Servitute de vedere. Obligarea pârâţilor la închiderea ferestrelor cu vedere directă

Sentinţă civilă 1068 din 21.10.2009


Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Sinaia sub nr. 1811/310/2009 reclamantii au solicitat ca prin hotarârea ce se va pronunta în contradictoriu cu pârâtii sa se dispuna obligarea pârâtilor la închiderea ferestrelor de vedere de la parter si etaj orientate catre interiorul proprietatii reclamantilor din orasul Azuga sau mascarea acestora cu caramida tip Nevada; obligarea pârâtilor la separarea instalatiei de gaze si apa; obligarea pârâtilor la montarea tevii de gaze naturale peste izolatia casei facuta fara acordul reclamantilor; în caz de refuz de executare al pârâtilor sa fie abilitati reclamantii la executare pe cheltuiala pârâtilor; cu cheltuieli de judecata.

In motivarea cererii reclamantii au aratat ca sunt proprietarii imobilului situat in orasul Azuga respectiv a acelei parti din imobil ce li s-a atribuit in urma partajului cu paratii. Au mai aratat ca paratii au deschideri de vadere catre proprietatea reclamantilor la parter si etaj iar aceste deschideri sunt folosite abuziv atat de parati cat si de musafirii acestora care arunca diferite obiecte in curtea interioara a proprietatii reclamantilor catre care sunt practicate. Au mai aratat ca paratii au si alte deschideri de vedere in incaperile respective, altele decat cele a caror inchidere o solicita. Au mai aratat reclamantii ca imobilul a avut utilitati comune fiind detinut in indiviziune, actiuni ale paratilor de separare au produs prejudicii reclamantilor prin astuparea tevii de gaze a acestora sau mutarea contorului electric astfel ca se impoune realizarea de bransamente proprii de catre acestia.

In drept cererea a fost intemeiata pe disp. art. 480 Cod civil, art. 1073 - 1077 Cod civil.

Legal citati paratii au formulat intampinare prin care au invocat dispozitiile art. 633 Cod civil aratand ca servitutea trebuie sa ramana aceeasi daca ea a rezultat astfel din procesul de iesire din indiviziune. Cu privire la instalatii s-a aratat ca acestea sunt separate.

La cererea partilor au fost incuviintate probe cu inscrisuri, interogatorii, testimoniale, expeertize tehnice de inginerie sanitara si gaze.

S-a incuviintat la cererea comuna a partilor si proba cu cercetare locala rezultatele sale fiind consemnate in procesul verbal de la acea data. (fila 126)

Concluziile expertizelor tehnice administrate in cauza au fost astfel:

Expert tehnic specialist in domeniul petrol gaze, a concluzionat ca imobilele proprietatea partilor au instalatii de gaze separate dar bransamentul este comun iar reclamantii sunt beneficiarii acestuia deoarece au preluat in anul  instalatia si contorul de la fosta proprietara.

Expert tehnic inginerie sanitara a concluzionat ca reclamantii au instalatii de apa potabila, camin bransament propriu cu aprobarile impuse de lege, ca paratii s-au racordat la acesta fara acceptul reclamantilor.

In urma administrarii probei cu cercetare locala instanta a constatat nemijlocit existenta deschiderilor de vedere directe catre proprietatea reclamantilor, deschideri practicate la nivelul incaperilor din parter si etaj.

In urma administrarii probei cu interogatoriu paratul a recunoscut ca incaperile pentru care se solicita inchiderea deschiderilor de vedere au si alte deschideri orientate catre strada.

Examinand actele si lucrarile dosarului instanta a retinut in fapt urmatoarele:

Cu contract de vanzare cumparare reclamantii au dobandit un imobil compus din teren si constructie situat in orasul Azuga.

Cu contract de vanzare cumparare reclamantii au instrainat paratilor cota de 1/2 din imobilul compus din teren de 46 mp si locuinta amplasata pe acesta.

Reclamantii, fiind primii cumparatori ai imobilului de la proprietarul initial, au indeplinit formalitatile de transferare a contractelor pentru utilitati, gaze si apa, pe numele acestora dobandit astfel drepturi depline asupra furnizarii respectivelor utilitati precum si asupra instalatiilor aferente.

Prin sentinta civila pronuntata de Judecatoria Sinaia s-a dispus partajarea imobilului detinut de parti in indiviziune in cotele aratate, s-au constituit acestora loturi in natura si s-a realizat si punerea in posesie.

Paratii au intreprins demersuri pentru a incheia contracte proprii cu furnizorii de utilitati. Acestia au procedat si la separarea instalatiilor aferente insa au folosit pentru aceasta bransamentele asupra carora erau titulari proprietari reclamantii fara a avea acordul acestora.

Dupa realizarea impartelii s-a ajuns in situatia in care locuinta proprietate a paratilor are practicate deschideri de vedere la parter si etaj direct in curtea interioara a proprietatii reclamantilor, la acelasi nivel existand si alte ferestre, orientate catre strada, astfel cum paratul a recunoscut la interogatoriu.

Pe fondul degradarii relatiilor dintre parti s-a ajuns ca paratii sa foloseasca in mod sicanatoriu imprejurarea de a avea deschideri de vedere catre proprietatea reclamantilor nu numai prin aceea de a fi afectata intimitatea reclamantilor prin vederea directa in proprietatea acestora dar si prin aceea ca de la aceste ferestre paratii se adresau direct reclamantilor si musafirilor acestora in mod agresiv, astfel cum a declarat o martora audiata in cauza. Mai mult decat atat paratii au intentionat chiar sa transforme fereastra de la parter in usa - usa aparent fara nicio utilitate cat timp paratii nu au dreptul asupra niciunui centimetru de teren dincolo de zidul constructiei si implicit de deschiderea usii. In plus, paratii s-au folosit de ferestre, au patruns in lipsa reclamantilor pe proprietatea acestora pentru a efectua lucrari la casa proprie respectiv placarea cu polistiren.

Potrivit art. 612 Cod civil nimeni nu poate avea vedere sau ferestre de vedere asupra proprietatii vecinului sau de nu va fi o distanta de 19 decimetri intre zidul pe care se deschid aceste vederi si proprietatea vecina.

Situatia de fapt anterior expusa nu corespunde dispozitiilor textului legal citat, altfel spus exista deschideri de vedere practicate in constructia paratilor, la parter si etaj orientate catre interiorul proprietatii reclamantilor din orasul Azuga, iar zidul constructiei pe care sunt practicate se afla pe linia de hotar.

Pentru considerentele de fapt si de drept expuse s-a dispus ca pârâtii sa mascheze ferestrele de vedere de la parter si etaj orientate catre interiorul proprietatii reclamantilor din orasul Azuga cu caramida tip Nevada, modalitate in care aceste deschideri vor fi inchise.

Paratii au invocat in aparare dispozitiile art. 633 Cod civil aratand ca "daca proprietatea pentru care s-a stabilit servitutea s-ar imparti, servitutea ramane aceeasi pentru fiecare parte"

Textul legal invocat de parati in cauza nu are aplicatie; aceasta dispozitie legala se refera la situatia particulara in care un fond dominant se imparte ( un fond care beneficia de o servitute pe un fond aservit) stabilind ca dupa impartirea fondului dominant fiecare lot rezultat din impartire mentine dreptul de a beneficia de folosinta servitutii. In fapt proprietatea partilor care s-a impartit nu a avut beneficiul niciunei servituti fata de alt fond pentru a se aprecia ca aceasta servitute se mentine.

S-a mai retinut in cauza astfel cum s-a aratat ca paratii au procedat la separarea instalatiilor aferente, apa si gaze, insa au folosit pentru aceasta bransamentele asupra carora erau titulari proprietari reclamantii fara a avea acordul acestora si, fata de aceasta stare de fapt, vazand si art. 480 Cod civil s-a dispus obligarea paratilor sa-si realizeze propriile bransamente - alimentare apa si gaze.

In ce priveste solicitarea reclamantilor privind obligarea paratilor la montarea tevii de gaze naturale peste izolatia casei, s-a constatat atat la cercetarea locala si a reiesit si din concluziile expertizei tehnice completate ca izolatia este intrerupta la nivelul tevilor astfel ca aceasta pretentie a rama sfara obiect.

La solicitarea reclamantilor, vazând ca toate obligatiile stabilite in sarcina reclamantilor sunt obligatii de a face care pot fi aduse la indeplinire si prin alta persoana decat debitorul s-a dispus ca in caz de neexecutare a obligatiilor de a face de catre pârâti sa fie abilitati reclamantii la realizarea lor, pe cheltuiala pârâtilor.