Anulare contract. scopul scoaterii bunurilor de la masa partjabila

Sentinţă civilă 1618 din 23.03.2005


ANULARE CONTRACT. SCOPUL SCOATERII BUNURILOR DE LA MASA PARTJABILA

Sentinta civila nr. 1618/23.03.2005

La data de 22 octombrie 2004 s-a înregistrat sub nr. 11368/2004 acţiunea în anulare a  contractului de vînzare- cumpărare promovată de reclamanţii B.R. şi B.E. în contradictoriu cu pîrîţii B.N.  şi  M.V..

In motivarea acţiunii reclamanţii arată că la data de 17.05.1995 au încheiat cu pîrîţii un contract de vînzare-cumpărare autantificat sub nr. 4983/1995, contract ce este un act simulat făcut cu scopul de a-l îndepărta de la eventuala lor  moştenire  pe fratele pîrîtei B.N., în realitate actul fiind o donaţie făcută exclusiv acestei pîrîte. Mai arată reclamaţii că la acea dată au încheiat si un înscris sub semnătură privată în care părţile  recunosc caracterul real al contractului si anume acela  de donaţie. Pentru aceste motive solicită să se dispună anularea contractului ca fiind act simulat.

Pîrîtul M.V. a depus întîmpinare prin care se apără împotriva pretenţiilor reclamanţilor invocînd faptul că actul asa-zis simulat nu prezintă  nici o cauză de nulitate absolută iar pentru anularea acestui contracte ei nu pot invoca eludarea drepturilor suucesorale ale fratelui reclamatei. Mai arată pîrîtul că în realitate reclamanţii urmăresc să înlăture prezumţia de bun comun a imobilelor ce formează obiectul contractului de vînzare- cumpărare, în prezent el si pîrîta B.N., fiind divorţaţi şi în plin proces de partaj. Pentru aceste motive solicită ca acţiunea promovată de reclamanţi să fie respinsă ca neîntemeiată.

In cauză a fost administrată proba cu înscrisuri fiind depuse în acest sens copiile : contractului de  vînzare-cumpărare autentificat sub nr. 4983/1995 , a înscrisului sub semnătura privată din data de 17.05 .1995 , a încheierii de admitere în principiu  pronunţată de Judecătoria Slatina, a titlului de proprietate cu nr. 6709/18 din 12.11.1993 şi proba testimonială , fiind audiaţi în acest sens martorul N.G..

Din probele administrate în cauză se reţine următoarea situaţie de fapt si de drept :

La data de 17.05.1995 reclamanţii  au încheiat cu pîrîţii un contract de vînzare- cumpărare autentificat sub nr. 4983/1995 prin care au înstrăinat acestora două imobile casă şi teren situate în localitatea Piatra Olt.

La momentul încheierii contractului pîrîţii erau casătoriţi , în prezent conform încheierii de admitere în principiu  pronunţată de Judecătoria Slatina la data de 06.02.2002 , aflată pe rolul Curţii de Apel , pîrîţii fiind în pin proces de partaj ,după desfacerea prin divorţ a casătoriei lor.

Acţiunea civilă este acel ansamblu de  mijloace  procesuale prin care titularul unui drept solicită si obţine protecţia juridică a unui drept încălcat - fie prin recunoaterea acelui drept fie prin relizarea lui ,  cu ajutorul forţei coercitive a statului.

Una din condiţiile de execiţiu ale acţiunii civile este dată de interesul celui ce promovează acţiunea civilă .

Prin interesul acţiunii civile se înţelege folosul practic , cîştigul urmărit de reclamant prin formularea acţiunii , prin sesizarea instanţei de judecată.

Analizînd motivele expuse de reclamanţi se constată că prin promovarea prezentei  acţiuni reclamanţii nu ar avea nimic de cîştigat , adică nu ar  obţine nimic pentru sine , cel mult s-ar putea spune că printr-o eventuală admitere a acţiunii ar avea de cîştigat numai pîrîta B.N..

Interesul acţiunii civile presupune un cîştig propriu , personal al celui ce promovează acţiunea si nu un cîştig al unei terţe persoane , cu atît mai mult al unei persoane care are calitatea de pîrît , poziţie procesuală care presupune contrarietate de interese cu reclamanţii, fiind practic adversarul lor.

In ceeace priveşte interesul acţiunii civile se cere ca acesta să fie legitim adică să nu vină în conflict cu legea.

Prin chiar motivele invocate , reclamanţii arată că  actul de vînzare a fost încheiat cu intenţia de fi eludate drepturile succesorale ale  fratelui  pîrîtei B.N., în sensul ca acesta să fie înlăturat de la o eventuală mostenire a lor , ori nimănui nu îi este permis să invoce încălcarea legii adică un  scop ilicit la încheierea actului  ,  pentru a obţine protecţia juridică a unui drept .

Chiar să se fi dovedit că intenţia părţilor la încheierea  contractului de vînzare- cumpărare autentificat sub nr. 4983/1995, a fost aceea de fi înlăturat fratele pîrîtei de la mostenire  cauza de nulitate absolută poate fi invocată de orice persoană care are interesul de invoca acea cauza de nulitate. 

Dealtfel în măsura în care si-ar fi dorit o eventuală nerespectare  a egalităţii între mostenitorii lor , pîrîţii ar fi putut avantaja pe fiica lor în raport cu fratele ei , prin încheierea unui contract de donaţie cu scutire de raport  si în felul acesta ar fi evitat ca bunurile să intre în patrimoniul comun si ar fi si creeat  fiicei lor un avantaj patrimonial în raport cu celălalt mostenitor .

Se constată că si dacă ar fi aplicabil actul asa-zis real şi anume contractul de donaţie reclamanţii nu ar obţine nimic pentru sine  , pentru ei fie donaţie fie vînzare  nu ar  fi  nimic de cîştigat .

In raport de situaţia reală dintre părţi , de probatoriile administrate – inclusiv înscrisul sub semnătură privată denumit act real care deşi nu este semnat de toate părţile actului public- cel de vînzare , are multiple expresii de natură juridică nespecifice limbajului uzual, comun , prin care se subliniază în repetate rînduri caracterul de bunuri proprii ale bunurilor înstrăinate, convingerea instantei este că prezenta acţiune a fost promovată exclusiv cu scopul de a eluda dispoziţiile art. 30 Codul Familiei , pe fondul destrămării raporturilor de căsătorie ale pîrîţilor  în sensul de a scoate aceste bunuri de la masa partajabilă prin atribuirea calităţii de bunuri proprii, scop care prin sine este ilicit si nu poate primi protecţie juridică.

Avînd în vedere considerentele mai sus expuse instanţa apreciază că excepţia lipsei interesului reclamanţilor este întemeiată, nemaiimpunîndu-se analiza celorlalte motive invocate în acţiune sau în apărare , motiv pentru care urmează să o admită si pe cale de consecinţă să respingă ca atare  acţiunea promovată de reclamanţi.