Răspundere solidară decurgând din modul de executare a unui contract de finanţare nerambursabil

În urma încheierii contractului de finanţare, beneficiarul a depus cereri de  rambursare care au fost refuzate la plată, invocându-se nerespectarea art.34 alin.1 şi 7 din Legea nr. 284/2010 de către ..., situaţie confirmată prin hotărâre judecătorească.

Ulterior, beneficiarul a formulat cerere în răspundere solidară cu finanţatorul ..., cerere respinsă, reţinându-se autoritatea de  lucru judecat a celor constatate prin încadrarea dispoziţiilor Legii nr.284/2010 şi a prevederilor contractului de finanţare, nefiind îndeplinite condiţiile de antrenare a răspunderii civile delictuale.

Decizia nr. 1295/16.12.2019 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea înregistrată la data de 04.01.2018 pe rolul Judecătoriei … sub nr. 83/196/2018, reclamanta ... a solicitat în contradictoriu cu pârâta … să se constate răspunderea în mod solidar a reclamantei cu pârâta pentru neregulile constatate în contractul încheiat.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esenţă, următoarele:

În anul 2014 ... a depus cerere de finanţare în vederea încheierii unui angajament, pentru accesarea de fonduri europene. La momentul depunerii cererii de finanţare au fost depuse şi documente privind instituţia atât ca mod de constituire, cât şi funcţionare, fiind evidenţiate toate aspectele privitoare la echipa proiectului, modul de salarizare, obiectivele etc, motiv pentru care a fost perfectat contractul de finanţare .../128/5.1/G/125127 la data de 31.03.2014.

În derularea proiectului, … a desfăşurat activităţi conform graficului, efectuând cheltuieli, pentru care a depus cererile de rambursare nr. 1, 2, 3, 4 care au fost aprobate spre plată.

În urma unui control încrucişat în cadrul instituţiei …, s-a solicitat din nou documente care să verifice statutul reclamantei de instituţie publică.

Astfel, la cererea de rambursare nr. 4  şi la cea nr. 6 s-au solicitat clarificări …, fiind ulterior rambursate sumele solicitate prin respectivele cereri.

... a refuzat  la plată cererea de rambursare nr. 8 invocând  nerespectarea Legii nr. 284/2010, cea care priveşte salarizarea personalului plătit de la bugetul de stat, imputându-i-se reclamantei  cheltuielile de natură salarială  pentru întreg proiectul.

Încă de la depunerea cererii de finanţare de către ... s-a comunicat modalitatea de plată a experţilor din proiect, conform Ghidului Solicitantului, s-a comunicat şi lista experţilor din proiect, modul de desfăşurare etc.

În nici un moment cei de la ... nu au comunicat reclamantei că ar exista vreo problemă în ceea ce priveşte baza legală a plăţilor salariale, datorate experţilor din proiect.

Însă, spre final de proiect, adică în iulie 2015, acest organism comunică că  … nu a respectat Legea nr. 284/2010.

La nivelul ... s-a desfăşurat acest proiect în intervalul orar 16:30-18:30, în baza unor contracte de muncă ce respectă prevederile Codului muncii, cu fişele de post aferente, în baza unor pontaje riguroase, iar posibilitatea angajării experţilor pentru proiect a fost realizabilă conform actului normativ ce guvernează activitatea ..., OUG nr. 118/2006 (art. 12) şi a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a ...

De bună credinţă, reclamanta a încheiat şi semnat contractul de finanţare, contând pe sprijinul cocontractantului, expert de altfel în acordarea fondurilor europene pentru beneficiarii acestora.

Într-un contract părţile răspund pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor contractuale. În plus, potrivit principiului pacta sunt servanda nu doar … răspunde pentru prejudiciul rezultat din cheltuielile declarate neeligibile constatate de echipa ..., ci şi acesta din urmă pentru că s-a obligat la momentul semnării în ceea ce priveşte răspunderea contractuală să fie solidar cu beneficiarul proiectului.

Concret, s-a dezvoltat domeniul contractului de adeziune, aşa cum a fost şi cel semnat de beneficiarul ... în detrimentul celor tradiţionale, în care o parte propune celeilalte, în bloc, un ansamblu de clauze care nu se pot modifica prin negociere şi o constrânge să contracteze doar în acele condiţii. Se observă diminuarea importanţei autonomiei de voinţă prin dezvoltarea domeniului contractului de adeziune, utilizat de ..., care deţine o poziţie de monopol, dar şi prin predeterminarea prin lege a clauzelor contractuale, ceea ce limitează voinţa părţilor. Se poate observa o instituire a unor forme solemne la încheierea contractelor, atât din considerente ad probationem cât şi pentru validitatea actelor. Şi acestea pentru că, odată cu integrarea europeană, se vorbeşte despre o ordine publică europeană, suprastatală, care trebuie avută în vedere la încheierea contractelor.

Prezenta cauză este rezultatul confuziei pe care pârâta o face între, pe de o parte activitatea bugetară a statului român de derulare a unor proiecte cu finanţare europeană în beneficiul instituţiilor statului român şi, pe de altă parte, activităţile private permise de Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al …, de implementare a unor proiecte cu finanţare europeană chiar dacă sunt desfăşurate de instituţii bugetare.

Reclamanta are calitatea de agent economic în cadrul acestui proiect.

Aşadar, Comisia Europeană însăşi face distincţia între autoritatea publică cu rol în gestionarea programelor cu finanţare europeană şi „celelalte entităţi” care participă la realizarea investiţiei din fondurile europene, aşa cum este şi … Iar această distincţie e necesară fiindcă nu sunt cheltuieli eligibile din niciun fond cheltuielile administrative pentru gestionarea fondurilor europene. Salarizarea personalului autorităţilor cu atribuţii în gestionarea fondurilor europene cade în sarcina statelor naţionale.

În cadrul autorităţilor de management ale fondurilor europene, cum este şi pârâta, se acordă funcţionarilor acel spor de 25 de clase salariale prevăzut de art. 34 pct. 1 din Legea nr. 284/2010, adică vorbim de aceeaşi fişă de post, acelaşi loc de muncă la care se adaugă atribuţii noi. Ceea ce nu este cazul …

Dar în cadrul ... pe care l-a accesat şi reclamanta în parteneriat cu un ONG, celelalte entităţi sunt conform ghidului măsurii: Autorităţi publice locale.

Aşadar pot implementa proiecte în cadrul programului o sumedenie de instituţii, bugetare sau nu, care pot oferi servicii de formare profesională. Dar activităţile de implementare nu sunt activităţi în regim de autoritate publică, ci sunt activităţi economice. De aceea, salarizarea celor care iau parte la implementarea acestor proiecte nu are legătură cu bugetul naţional, ci este plătită conform contractelor de finanţare din bugetul Uniunii Europene, finanţatorul comunitar urmărind să realizeze coeziunea socială în interiorul UE şi reducerea disparităţilor economice.

Chiar dacă ar fi adevărate susţinerile pârâtei că prin Legea nr. 284/2010, toţi angajaţii reclamantei ar beneficia de sporurile prevăzute de art. 34 pct 1 nu există niciun motiv pentru care pârâta să nu-şi respecte contractul, iar în acest mod România să refuze practic finanţarea comunitară pentru proiectul deja desfăşurat.

Aşadar, ori în baza prevederilor contractuale, ori în baza prevederilor legale, pârâta este obligată să achite cererile depuse în vederea plăţii.

Pârâta arată că  pur şi simplu nu înţelege diferenţa dintre activitatea pe care reclamanta o desfăşoară în mod curent, de autoritate publică în subordinea ..., şi activitatea economică, ocazională, complet legală, de lider al asocierii care a implementat proiectul „Consiliere, Instruire, Mediere, Loc de muncă”.

În cadrul proiectului, reclamanta putea să încheie contracte de muncă atât cu angajaţi ai  săi conform schemei de personal, cât şi cu persoane din afara instituţiei. Important era să respecte dispoziţiile legale privind înregistrarea contractelor de muncă.

Cererea de finanţare a fost aprobată de către pârâtă şi în urma aprobării s-a încheiat contractul de finanţare. Mai mult, în derularea proiectului s-au transmis şapte cereri de plată care au fost, de asemenea, aprobate. La a 8-a cerere de plată, autoritatea de management a renunţat la atribuţiile sale legale. Pârâta nu arată prevederile legale care nu ar fi permis reclamantei să facă angajări pe perioadă determinată pentru derularea proiectului fiindcă nu există astfel de prevederi legale.

Pârâta a mai susţinut că a sesizat Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi în legătură cu proiectul reclamantei. În realitate, pârâta a emis o sesizare către un alt departament al pârâtei – Compartimentul de Constatare şi Stabilire Nereguli care a stabilit că tot proiectul reclamantei ar fi neeligibil.

Pârâta a avut acces de la bun început la toate documentele privind persoanele care vor face parte din echipa de proiect şi a aprobat cheltuielile cu salariile acestora, iar prin actele administrative contestate în acest dosar, pârâta îşi sancţionează propria activitate de evaluare a cererilor de finanţare.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile Codului civil şi ale Codului de procedură civilă.

În dovedirea cererii, reclamanta a anexat înscrisuri.

Pârâta, în termen legal, a formulat întâmpinare solicitând respingerea ca neîntemeiată a cererii formulate de către reclamantă, în raport de următoarele apărări:

Reclamanta este beneficiară a unui contract de finanţare nerambursabilă înregistrat la ...

Contractul de finanţare a avut ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de către ... pentru implementarea proiectului cu titlul „Consiliere, instruire, mediere, loc de muncă” finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Potrivit prevederilor art. 6 lit. A alin. 1 din contractul de finanţare „beneficiarul, în calitate de semnatar al contractului, are responsabilitatea pentru implementarea proiectului”.

În executarea contractului de finanţare, în conformitate cu prevederile art. 5 lit. d din contract, reclamanta a depus la … cereri de rambursare/plată prin care a solicitat spre rambursare/plată cheltuielile efectuate în implementarea proiectului.

Pârâta a emis procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă, prin care a stabilit în sarcina debitorului ... o creanţă bugetară rezultată din nereguli de 181437,20 lei.

În conformitate cu prevederile art. 46 din OUG nr. 66/2011, împotriva procesului verbal debitorul ... a formulat contestaţie, respinsă de ... prin Decizia nr. 38/06.04.2016.

Prin cererea înregistrată pe rolul secţiei a II-a de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului … sub nr. 1879/113/2016, reclamanta a chemat în judecată pe ... pentru ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa, să se dispună anularea procesului verbal nr. 5472/22.02.2016 şi a deciziei nr. 38/06.04.2016.

Prin sentinţa civilă nr. 860/FCA/15.12.2016, Tribunalul Brăila secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată acţiunea. Sentinţa civilă sus menţionată este definitivă prin Decizia nr. 3030/07.11.2017 pronunţată de Curtea de Apel ...Astfel, procesul verbal nr. 5472/22.02.2016 de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă, prin care s-a stabilit o creanţă bugetară rezultată din nereguli de 181437,20 lei produce efecte juridice, iar debitorul ... datorează Autorităţii de Management pentru POSDRU din cadrul Ministerului Fondurilor Europene creanţa anterior enunţată.

Raportat la prevederile art. 6 alin. 4 din Legea nr. 284/2010 competenţa privind modul de stabilire al salariilor revine exclusiv ordonatorilor de credite din bugetul cărora sunt plătite drepturile salariale, iar încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 284/2010 se sancţionează potrivit dispoziţiilor art. 38 din lege, singurul în măsură să răspundă fiind cel ce a stabilit salariile.

Această chestiune a fost soluţionată în dosare aflate pe rolul Tribunalului Brăila.

Întrucât în relaţia dintre părţi prezumţia puterii de lucru judecat are caracter absolut, înseamnă că nu se poate introduce o acţiune în cadrul căreia să se pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătoreşte anterior.

Astfel, din starea de fapt prezentată de reclamantă, rezultă că între ... şi … nu există nicio obligaţie contractuală care să o îndreptăţească pe aceasta la a solicita atragerea răspunderii solidare.

Aşa cum este stipulat în art. 10 alin. 3 din contractul de finanţare, în cazul sumelor plătite necorespunzător de către ..., beneficiarul are obligaţia de a restitui sumele respective, în speţă reclamantei din prezenta cauză îi revine această obligaţie asumată prin contract.

În drept, pârâta a invocat dispoziţiile Codului de procedură civilă, Codul civil, OUG nr. 66/2011, contractul de finanţare.

Prin sentinţa civilă nr. 2053/29.03.2018, Judecătoria Brăila a admis excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei ..., invocată de instanţă, din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect „acţiune în răspundere contractuală”  privind pe reclamanta ..., în contradictoriu cu pârâta …, în favoarea Tribunalului … – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

La Tribunalul Brăila cauza a fost înregistrată sub acelaşi număr în data de 7 mai 2018.

Prin sentinţa civilă nr. 287/27.96.2019 pronunţată în cauză, Tribunalul a respins acţiunea ca nefondată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul ... a constatat următoarele:

Între reclamanta ..., în calitate de beneficiar al finanţării şi pârâta ... s-a încheiat la data de 31.03.2014 Contractul de finanţare nerambursabilă nr. .../128/5.1/G/125127, având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de către ... pentru implementarea proiectului cu titlul „Consiliere, instruire, mediere, loc de muncă”.

În executarea contractului de finanţare, în conformitate cu prevederile art. 5 lit. d din contract, reclamanta a depus la … cererile de rambursare/plată nr. 8, 10, 12 si 13 prin care a solicitat spre rambursare/plată cheltuielile efectuate în implementarea proiectului.

Prin scrisoarea standard de informare a beneficiarului  nr. 15.759/14.09.2015 pârâtul a înştiinţat pe reclamant că cererea de rambursare nr. 8 a fost validată în parte, existând şi sume declarate nevalide, a căror plată a fost suspendată.

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului … sub nr. 2219/113/2015, reclamantul ... a chemat în judecată pe pârâtul …, solicitând anularea procesului verbal nr. 16.215/23.09.2015, scrisoarea standard de informare a beneficiarului  nr. 15.759/14.09.2015 şi aprobarea cererii de rambursare nr. 8.

Prin decizia nr. 276/7.06.2016 a Tribunalului ..., rămasă definitivă prin respingerea recursului prin decizia 1507/2016 a Curţii de Apel ..., a fost respinsă acţiunea ca nefondată. Pe fondul cauzei, respectiv cu privire la legalitatea excluderii de la rambursare a cheltuielilor cu salariile în suma de 75.892 lei aferente cererii de rambursare nr. 8, Tribunalul a reţinut că, fiind salariaţi atât în cadrul instituţiei bugetare cât şi în cadrul proiectului finanţat din fonduri nerambursabile, salarizarea acestora era reglementată de dispoziţiile Legii nr. 284/2010 art. 34 al. 1 şi 7 respectiv în cadrul instituţiei bugetare şi beneficiind de o majorare a salariului de până la  75% , iar după 01.01.2011 de o majorare cu până la 25 clase de salarizare.

Aşa fiind, pârâtul a sesizat încălcarea legii şi în mod corect a refuzat să mai ramburseze cheltuielile cu salariile stabilite în mod nelegal. Or, funcţionarea ca personal angajat al instituţiei reclamante şi personal salariat şi în cadrul proiectului, urmând a fi obţinute venituri simultan, chiar dacă şi numai pentru o perioadă determinată şi chiar pentru o fracţiune din timpul de muncă este o procedură defectuoasă şi contrară legii naţionale. Aceasta înseamnă că, dacă un contract de finanţare a stabilit o anumită salarizare în cadrul proiectului anterior intrării în vigoare a Legii nr. 284/2010, această salarizare se menţine, avându-se în vedere neretroactivitatea legii.

În cazul de faţă însă, contractul a fost încheiat în martie 2014, fiind suspus indiscutabil Legii nr. 284/2010. Abia în martie 2015 (Legea 64/2015) prin modificarea art. 34 Legea 284/2010 au fost reglementate referiri la aplicarea tarifele orare prevăzute de cererile de finanţare şi ghidul solicitantului - condiţii generale şi specifice şi situaţia persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile şi sunt încadrate în afara organigramei, dar şi aceste dispoziţii sunt condiţionate de întocmirea şi semnarea unor acte adiţionale de către părţile contractului pentru contractele de finanţare aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, cu respectarea prevederilor legale în materia conflictului de interese şi incompatibilităţi, condiţii pe care reclamantul nu le-a îndeplinit.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului … sub nr.1881/113/2016, reclamantul ... a chemat în judecată pe pârâtul ... pentru ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa, să se dispună anularea Scrisorii Standard de Informare a Beneficiarului  nr. 7517/23.03.2016 şi a procesului verbal nr.7940/13.06.2016 (cererea nr. 10). Instanţa a reţinut că pentru a beneficia de noile condiţii de salarizare, reclamantul trebuia să încheie contracte de muncă cu personalul angajat şi să solicite pârâtului modificarea contractului de finanţare nerambursabilă nr. .../128/5.1/G/125127 şi nu să solicite plata salariilor în baza unor contracte de muncă încheiate cu încălcarea art. 34 din Legea nr. 284/2010 (forma în vigoare la 31.03.2016). Întrucât aceste condiţii nu au fost îndeplinite de reclamant, în mod corect pârâtul a refuzat să ramburseze cheltuielile cu salariile în cuantum total de 43.730 lei stabilite în mod nelegal.

În concluzie, prin decizia 861/15.12.2016 Tribunalul a respins acţiunea formulată, iar prin decizia nr. 2902/2016 a Curţii de Apel recursul a fost respins ca nefondat.

Prin decizia nr. 1395/16.06.2017 a Curţii de Apel … a fost admis recursul, s-a casat sentinţa Tribunalului nr. 207/2.02.2017 şi, pe fond a fost respinsă cererea reclamantei privind anularea Scrisorii standard de informare a beneficiarului nr 5801/03.03.2016 şi a Procesului verbal nr. 7515/23 06 2016 emis de pârât (cererea nr. 12). Curtea a constatat că în mod legal pârâtul a respins cererea de rambursare depusă de reclamant, având în vedere că aceasta nu se încadra în regimul de procesare a cererilor de rambursare suplimentare şi că beneficiarul nu a respectat termenul de depunere a cererii de rambursare intermediare, astfel că acţiunea formulată de reclamant apare ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia nr. 860/15.12.2016 pronunţată de Tribunalul ..., definitivă prin decizia civilă nr. 3030/2017 a Curţii de Apel …, a fost respinsă cererea privind anularea procesului verbal nr.5472/22.02.2016 şi a deciziei nr.38/06.04.2016 emise de pârât (cererea nr. 13).

Referitor la legalitatea actelor contestate, tribunalul a reţinut că potrivit dispoziţiilor contractului de finanţare nr. ID 125127 instituţia finanţatoare - pârâtul are obligaţia de a verifica cererea de rambursare a cheltuielilor justificate de reclamant şi de a rambursa cheltuielile care au fost declarate eligibile şi de a refuza decontarea cheltuielilor neeligibile. Potrivit art. 16 din contract semnarea contractului nu reprezintă automat obligaţia pârâtului de a finanţa până la finele proiectului valoarea angajată stipulată în contract şi potrivit. al.3 acelaşi articol pârâtul îşi rezervă dreptul de a diminua corespunzător finanţarea acordată în condiţiile în care obiectivele şi indicatorii tehnici sunt neîndepliniţi/nerealizaţi. Aşa fiind, pârâtul are atât obligaţia de verificare a documentelor ce însoţesc cererea de rambursare cât şi de diminuare a sumelor plătite în cazul în care sunt neconformităţi.

Întrucât prin deciziile judecătoreşti anterior amintite, rămase definitive, s-a stabilit cu putere de lucru judecat că pârâtul a sesizat încălcarea legii şi în mod corect a stabilit o creanţă bugetară în cuantum total de 336.382,24 lei în sarcina reclamantului constând în cheltuielile cu salarii, instanţa a reţinut că acţiunea formulată este nefondată, întrucât nu se poate angaja răspunderea contractuală a pârâtului, în condiţiile în care acesta a respectat prevederile legale şi contractuale care îi reveneau. Astfel, deşi reclamanta a invocat în justificarea acţiunii prevederile art. 10 alin. 6 din  contractului de finanţare nr. ID 125127 care impun o răspundere solidară a debitorilor unei creanţe bugetare rezultate din nereguli pentru stingerea respectivei creanţe, aceasta nu a invocat şi motivele pentru care a apreciat că se impune răspunderea contractuală a pârâtei, respectiv dispoziţiile contractuale pretins încălcate de către aceasta.

Mai mult decât atât, în cauză nu sunt aplicabile nici prevederile art. 1382 Cod civil, referitoare la răspunderea solidară, întrucât pârâtul nu a săvârşit nicio faptă prejudicială care să atragă răspunderea civilă delictuală în cauză.

Împotriva susmenţionatei hotărâri, reclamanta a declarat apel, solicitând casarea hotărârii şi, în rejudecare, admiterea acţiunii, fără a formula critici punctuale la adresa hotărârii apelate, rezumându-se la reiterarea susţinerilor din acţiunea introductivă, accentuând faptul că pârâta este în culpă de vreme ce „toate cererile de rambursare care fac obiectul reanalizării pârâtei au fost verificate şi aprobate chiar de către structura care apoi a formulat sesizarea de neregulă”.

La termenul de judecată din 10 decembrie 2019, Curtea a procedat la recalificarea căii de atac din apel în recurs, în raport de dispoziţiile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 şi de obiectul cauzei, dându-i-se posibilitatea recurentei să indice temeiuri de nelegalitate, în conformitate cu dispoziţiile art. 488 alin. 1 Cod de procedură civilă, posibilitate de care nu s-a uzat însă în speţă.

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat menţinerea hotărârii primei instanţe, apreciind, în esenţă, că în mod corect Tribunalul ..., prin raportare la hotărârile judecătoreşti rămase definitive, a respins acţiunea reclamantei ca nefondată şi a constatat că nu se poate pune în discuţie angajarea răspunderii contractuale a …, în condiţiile în care în cauză au fost respectate prevederile legale şi contractuale.

Recursul de faţă este nefondat din perspectiva următoarelor consideraţiuni:

Analizând criticile formulate de recurentă, Curtea apreciază că acestea sunt subsumabile temeiului de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod de procedură civilă, hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, câtă vreme reclamanta a susţinut constant că salarizarea experţilor cooptaţi în proiect s-a făcut în limitele legii.

Pe fond, Curtea apreciază că soluţia primei instanţe este una legală, corespunzător argumentată în fapt şi în drept.

Intre reclamanta ... în calitate de beneficiar al finanţării, şi pârâta ..., s-a încheiat la data de 31.03.2014 Contractul de finanţare nerambursabilă nr. .../128/5.1/G/125127 având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de către AMPOSDRU pentru implementarea proiectului cu titlul „Consiliere, instruire, mediere, loc de muncă”. 

În executarea contractului de finanţare, în conformitate cu prevederile art. 5 lit. d din contract, reclamanta a depus la ... cererile de rambursare/plată nr. 8, 10, 12 si 13 prin care a solicitat spre rambursare/plată cheltuielile efectuate în implementarea proiectului.

Prin scrisoarea standard de informare a beneficiarului  nr. 15.759/14.09.2015 pârâtul a înştiinţat pe reclamant că cererea de rambursare nr. 8 a fost validată în parte, existând şi sume declarate nevalide, a căror plată a fost suspendată.

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului … sub nr. 2219/113/2015, reclamantul ... a chemat în judecată pe pârâtul ... solicitând anularea procesului verbal nr. 16.215/23.09.2015, scrisoarea standard de informare a beneficiarului  nr. 15.759/14.09.2015 şi aprobarea cererii de rambursare nr. 8.

Prin sentinţa civilă nr. 274/7.06.2016 a Tribunalului ..., rămasă definitivă prin respingerea recursului prin decizia nr. 1507/2016 a Curţii de Apel Galaţi, a fost respinsă acţiunea ca nefondată. Pe fondul cauzei, respectiv cu privire la legalitatea excluderii de la rambursare a cheltuielilor cu salariile în suma de 75.892 lei aferente cererii de rambursare nr. 8, tribunalul a reţinut că fiind salariaţi atât în cadrul instituţiei bugetare cât şi în cadrul proiectului finanţat din fonduri nerambursabile, salarizarea acestora era reglementată de dispoziţiile Legii nr. 284/2010 art. 34 al. 1 şi 7 respectiv în cadrul instituţiei bugetare şi beneficiind de o majorare a salariului de până la  75% , iar după 01.01.2011 de o majorare cu până la 25 clase de salarizare.

În raport de situaţia de fapt descrisă mai sus, corect reţinută de judecătorul fondului şi având în vedere de puterea de lucru judecat a sentinţei civile nr. 274/2016 a Tribunalului Brăila, nu se mai poate statua la acest moment cu privire la lipsa culpei reclamantei ori cu privire la eventuala solidaritate între părţi în asumarea obligaţiilor contractuale.

De reţinut că reclamanta a iniţiat aceleaşi demersuri procedurale şi în privinţa cererilor de restituire nr. 10, 12  şi 13, acţiunile sale în instanţă fiind respinse prin hotărâri definitive (sentinţele  nr. 860/2016, nr. 207/2017şi nr. 861/2016 ale Tribunalului …).

În condiţiile în care s-a stabilit deja cu putere de lucru judecat că pârâtul a sesizat încălcarea legii şi în mod corect a stabilit o creanţă bugetară în cuantum total de 336.382,24 lei în sarcina reclamantului constând în cheltuielile cu salarii, acţiunea din prezenta cauză este, într-adevăr nefondată, neputându-se angaja răspunderea contractuală a pârâtului, în condiţiile în care acesta a respectat prevederile legale şi contractuale care îi reveneau, aşa cum a reţinut şi prima instanţă.

Chiar dacă contractul de finanţare  nr. ID 125127 la art. 10 alin. 6 permite o răspundere solidară a debitorilor unei creanţe bugetare rezultate din nereguli, pentru stingerea respectivei creanţe, reclamanta nu a dovedit nesocotirea de către pârâtă a vreunei obligaţii contractuale.

 Mai mult decât atât, în speţă nu există nici premisele antrenării răspunderii civile delictuale, astfel cum a constatat şi instanţa de fond.

Prin urmare, hotărârea primei instanţe este una legală, impunându-se menţinerea acesteia ca atare, cu consecinţa imediată a respingerii recursului de faţă ca nefondat, în conformitate cu dispoziţiile art. 496 Cod de procedură civilă

Domenii speta

Spete similare