Divort cu copii

Sen.civ.419/2009

Divort cu copii

Sub numărul …. din ….., s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe cererea formulată de către reclamanta ……, prin care solicita, în contradictoriu cu pârâtul ….., să se dispună desfacerea căsătoriei încheiată la data de ….. să-i fie încredinţaţi spre creştere şi educare minorii ……., să revină la numele avut anterior căsătoriei şi pârâtul să fie obligat la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorilor.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul în anul …., iar din căsătorie au rezultat doi copii minori. A mai arătat reclamanta că neînţelegerile dintre părţi au început în urmă cu şapte ani, timp în care mai mult s-au certat decât au comunicat. A mai arătat reclamanta că pe fondul consumului de băuturi alcoolice pârâtul exercita violenţe fizice, verbale, psihice asupra întregii familii.

În drept au fost invocate disp.art.37 alin.2, art.40, art.42 alin.1 C.fam.raportat la art.613 C.proc.civ.

În probaţiune, reclamanta a depus la dosarul cauzei certificatul de căsătorie în original şi certificatele de naştere ale minorilor. Totodată, reclamanta a solicitat şi instanţa a încuviinţat audierea ca martor a numitului ….., declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la ….

Acţiunea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în sumă de 39 de lei, potrivit chitanţei ataşată la fila 4 şi cu 0,50 lei timbru judiciar.

Pârâtul, legal citat, nu a formulat întâmpinare, dar s-a prezentat în faţa instanţei şi a precizat că este  de acord cu desfacerea căsătoriei şi că  nu are de propus martori.

Din oficiu, în cauză a fost efectuată o anchetă socială la ultimul domiciliu comun al soţilor, referatul fiind ataşat la fila ….. 

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarea situaţie de fapt:

Părţile s-au căsătorit pe data de …., din căsătorie rezultând minorii ….., aspecte ce rezultă din actele de stare civilă ataşate la dosar. În prezent soţii nu mai convieţuiesc, deoarece pârâtul se află în executarea unei pedepse privative de libertate, însă nici anterior arestării pârâtului, relaţiile dintre soţi nu erau foarte bune, fiind marcate de frecvente certuri, întâmplându-se ca pârâtul să o agreseze şi fizic pe soţia sa.

Această situaţie de fapt rezultă din coroborarea declaraţiei martorului audiat în cauză cu referatul de anchetă socială şi conduce la concluzia că relaţiile dintre soţi sunt grav şi iremediabil vătămate, iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă. Culpa pentru această situaţie aparţine în cea mai mare proporţie soţului pârât, cât timp lipsa convieţuirii a fost cauzată de faptul că acesta a suferit o condamnare la o pedeapsă privativă de libertate.

În ceea ce îi priveşte pe minorii ……, instanţa apreciază că interesul acestora reclamă ca ei să fie încredinţaţi spre creştere şi educare mamei reclamantă atât timp cât în prezent se află în îngrijirea acesteia iar pârâtul nu are posibilitatea, din punct de vedere obiectiv, de a  se îngriji de creşterea şi educarea lor, atât timp cât se află în executarea unei pedepse privative de libertate. Mai mult decât atât audiat fiind în camera de consiliu, minorul …. a precizat că doreşte să fie încredinţat mamei ….

Relativ la cererea reclamantei de obligare a  pârâtului la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorilor, instanţa apreciază că aceasta nu este întemeiată, raportat la elementele concrete ale prezentei cauze. Astfel, pentru ca părintele căruia nu i-a fost încredinţat minorul să fie obligat la plata unei pensii de întreţinere este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiţii, şi anume starea de nevoie în care trebuie să se găsească minorul şi posibilităţile materiale concrete ale debitorului întreţinerii. Dacă în privinţa stării de nevoie, există o prezumţie în sensul că minorii se află întotdeauna în stare de nevoie, în ceea ce priveşte posibilităţile materiale ale debitorului, acestea nu pot fi prezumate ci trebuie să rezulte din date certe. În prezenta cauză, este evident nu numai că pârâtul nu are venituri din muncă, ci mai ales faptul că acesta nu are nici posibilitatea obiectivă de a realiza astfel de venituri, cât timp se află încarcerat. De aceea, instanţa apreciază că nu este posibilă obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere prin raportare la venitul minim pe economie, întrucât în prezenta cauză o astfel de măsură ar institui o ficţiune, cât timp pârâtul nu poate realiza venituri din motive obiective iar raportarea la venitul minim pe economie vizează, în opinia instanţei, doar acele situaţii în care debitorul întreţinerii nu are venituri din muncă, însă are posibilitatea şi capacitatea de a munci. De altfel, şi în literatura de specialitate s-a statuat în sensul că persoana aflată în executarea unei pedepse privativă de libertate nu poate fi obligată la plata unei pensii de întreţinere.

Bineînţeles că tot raţionamentul expus anterior este valabil atât timp cât pârâtul este încarcerat, după acest moment reclamanta având posibilitatea de a solicita obligarea sa la plata unei pensii de întreţinere.

Referitor la numele pe care reclamanta îl va purta după desfacerea căsătoriei,  întrucât între soţi nu a existat o înţelegere sub acest aspect,  urmează ca aceasta să revină la numele anterior căsătoriei, potrivit art.40 alin.3 C.fam.

Având în vedere aceste considerente, instanţa urmează să admită acţiunea formulată de către reclamanta …. în contradictoriu cu pârâtul …., având ca obiect divorţ.

Va dispune desfacerea căsătoriei părţilor, înregistrată sub numărul ……, din vina soţului pârât.

Va încredinţa pe minorii ……, spre creştere şi educare mamei reclamantă.

Va respinge cererea de obligare a pârâtului la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorilor ……, ca nefondată.

Va dispune ca reclamanta să revină la numele anterior căsătoriei, acela de ……

Domenii speta

Spete similare