Partaj

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Strehaia, la data de 25.11.2011, sub nr. 2740/313/2011, reclamanta S.M., a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S.C., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, respectiv un autoturism marca Volkswagen Passat cu numărul de înmatriculare MH-04-EBF, precum şi restituirea sumei de 4410 lei achitată cu titlu de taxă de poluare la data de 03.12.2008.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin Sentinţa civilă nr. 83/02.05.2011 pronunţată de Judecătoriei Strehaia, sentinţă rămasă definitivă şi irevocabilă, s-a dispus desfacerea căsătoriei. Reclamanta arată că în timpul căsătoriei au dobândit prin contribuţie comună bunurile a cărei partajare o solicită. Reclamanta precizează că autoturismul marca Volkswagen Passat a fost dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 07.10.2008, preţul plătit fiind în cuantum de 3000 Euro iar pentru înmatricularea autoturismului a fost necesară plata sumei de 4410 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare.

Reclamanta a invocat dispoziţiile art. 357 Cod civil.

În dovedirea pretenţiilor sale reclamanta a depus la dosar sentinţa civilă nr. 83/02.05.2011 pronunţată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr. 1031/313/2011, contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 07.10.2008, cartea de identitate a autoturismului, chitanţa seria TS2A nr. 3107209/03.12.2008. copia cărţii de identitate, copia cărţii de muncă şi contract de credit nr. 313/24.03.2006

Pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat instanţei respingerea acţiunii de partaj.  Pârâtul a anexat întâmpinării un set de înscrisuri, respectiv copia cărţii de identitate, grafic CEC Bank SA, chitanţă încheiată la data de 05.10.2008, sentinţa civilă nr. 83/02.05.2011 pronunţată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr. 1031/313/2011 şi copia cărţii de muncă.

La termenul de judecată din data de 24.01.2012 numita S.A. a depus la dosar cerere de intervenţie în interesul pârâtului.

La termenul de judecată pârâtul a depus la dosar note de şedinţă şi anexat acestora decizia nr. 134546/09.05.2006 a numitului S.C.A.,  copia cărţii de identitate a intervenientei S.A., decizia nr. 134199/10.03.2006 a intervenientei S.A. şi cupoane de pensie.

A fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu martorii B.C., C.F., G.N.O., A.A. şi B.L. şi proba cu interogatoriul părţilor, răspunsurile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.

Martora B.C. a declarat că părţile au avut un autoturism marca Dacia pe care l-au vândut. Martora a mai declarat că părţile şi-au luat un autoturism marca Volkswagen Passat dar nu poate preciza de unde au avut bani. Martora a declarat că părţile au o fetiţă pe care o cresc părinţi reclamantei.

Martorul C.F. a declarat că părţile au avut un autoturism marca Dacia pe care l-au vândut în anul 2007 cu suma de 2000 lei iar în anul 2008 şi-au cumpărat un autoturism marca Volkswagen Passat. Martorul a mai declarat că de circa 5-6  ani de zile nu a mai văzut-o pe reclamantă în curtea pârâtului în schimb pârâtul locuia în continuare cu mama sa.

Martorul G.N.O. a declarat că pârâtul are un autoturism marca Volkswagen Passat pe care l-a cumpărat cu suma de 3000 Eur. Martorul a mai declarat că ştie de la S.A. şi de la B.L.  că intervenienta le-a data soţilor o suma de bani pentru a cumpăra autoturismul marca Volkswagen Passat. In continuare martorul a mai declarat că reclamanta a mai convieţuit cu pârâtul aproximativ un an de zile după nuntă iar apoi soţi au locuit separat.

Martorul A.A.a declarat că părţile în mare parte a timpului nu au locuit împreună iar din câte a înţeles părţile au convenit să locuiască separat, nefiind certate. Martorul a mai declarat că S.C. a venit la el acasă şi ia achitat contravaloarea  autoturismului marca Volkswagen Passat. In continuare martorul a mai declarat că ştie de la pârât că mama sa, a făcut un împrumut la CEC pentru a-i da bani şi că aceasta s-a mai împrumutat de alţi bani de la o persoană fizică.

Martora B.L. a declarat că în data de 05.11.2008 S.A. a venit la ea acasă pentru a o împrumuta cu suma de 2500 Euro. De la pârâtă martora mai ştie că s-a împrumutat  la bancă iar cu bani adunaţi dorea să îi cumpere pârâtului o maşină.

Analizând actele şi lucrările cauzei, instanţa reţine următoarele:

Părţile au fost căsătorite iar căsătoria acestora a fost desfăcută prin sentinţa civilă nr. 83/02.05.2011, pronunţată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr. 1031/313/2011.

Potrivit art. 30 alin. 1 şi 3 din Codul familiei, bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor, iar calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită.

Cota parte ce se cuvine fiecăruia dintre soţi se stabileşte în raport cu contribuţia sa la dobândirea şi conservarea bunurilor comune. De aceea, cotele părţi ale soţilor pot fi nelegale, dacă aportul acestora la dobândirea bunurilor comune este diferit. Această inegalitate poate merge până la inexistenţa oricărui drept al unuia dintre soţi, asupra bunurilor comune, dacă se dovedeşte că acesta nu a avut nici o contribuţie la dobândirea bunurilor şi la susţinerea sarcinilor căsătoriei.

Astfel, potrivit art. 31 din Codul familiei, sunt bunuri proprii ale fiecărui soţ, printre altele, cele dobândite în timpul căsătoriei prin moştenire, legat sau donaţie, afară numai dacă dispunătorul a prevăzut că ele vor fi comune (art. 31 lit. f din Codul familiei).

În speţă, pârâtul a pretins că banii necesari pentru achiziţionarea autoturismului marca Wolkswagen Passat au fost primiţi de el de la părinţi, mai exact de la mama sa.

S-a invocat, aşadar, aplicarea darului manual, prin tradiţiune, conform art. 644 din Codul civil de la 1864.

Cum plata unei sume de bani de către intervenientă este o stare de fapt, proba plăţii se poate face cu martori şi înscrisuri.

Afirmaţiile reclamantei din cuprinsul interogatoriului, în sensul că suma de bani cu care s-a cumpărat maşina provine din vânzarea unui alt autoturism (o dacie vândută cu 5.700 lei) iar diferenţa din economiile soţilor, nu pot fi reţinute, întrucât, aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor, părţile, căsătorite în anul 2002, au convieţuit doar vreme de un an sau doi, după care s-au separat, reclamanta locuind cu minora la părinţii săi iar legăturile părţilor se limitau la vizitele pe care şi le făceau reciproc la părinţii lor în scurtele perioade în care se înţelegeau sau când pârâtul mergea la socrii pentru a-şi vedea fiica.

De asemenea, se mai reţine că reclamanta s-a angajat în anul 2005 şi că imediat după, astfel cum declară martora B.L., reclamanta a început să frecventeze tot mai rar domiciliul conjugal.

În aceste condiţii, este greu de crezut că părţile aveau economii comune. De altfel, susţinerile reclamantei potrivit căreia pârâtul realiza economii din negoţul cu vite nu sunt confirmate de niciuna dintre probele administrate. Doar pârâtul recunoaşte că avea această îndeletnicire care însă nu îi aducea decât un venit lunar de 150 -200 lei, sumă insuficientă pentru a economisi, cu atât mai mult cu cât suma astfel economisită ar trebui să fie, conform afirmaţiei reclamantei, de aproximativ 6.000 lei.

Nedovedite sunt afirmaţiile reclamantei din răspunsurile la întâmpinare şi interogatoriu, în sensul că, după încheierea căsătoriei, cu banii obţinuţi din celebrarea acestui eveniment, soţii au achiziţionat un autoturism marca Dacia, cu numărul de înmatriculare MH 03 DTL, la care s-au adus îmbunătăţiri urmare a contractării unui credit de către reclamantă şi, ulterior maşina fiind vândută iar cu banii obţinuţi, la care s-a adăugat suma economisită, părţile au cumpărat autoturismul marca Wolkswagen Passat.

Astfel, deşi martora B.V. ştie despre cumpărarea unei Dacii, ea nu cunoaşte provenienţa banilor şi, deşi susţine că s-a cumpărat Passat-ul cu banii obţinuţi, nu oferă detalii în legătură cu nici o sumă de bani.

Martora B.C. nu cunoaşte decât că soţii au avut o dacie, au vândut-o, fără să ştie ce s-a întâmplat cu banii. Mai ştie că părţile au cumpărat un Wolkswagen Passat dar nu poate preciza de unde au avut bani.

Din răspunsurile pârâtului la interogatoriul luat din oficiu, coroborat cu înscrisurile depuse, se reţine că pârâtul, înainte de căsătorie, a achiziţionat autoturismul marca Dacia 1310 TX culoare bleu la data de 13.09.1997, că acesta a fost înstrăinat la doi ani după nuntă, fiind radiat la 23.01.2004, că la data de 10 martie 1999 a mai cumpărat o Dacia 1310 şi că la 11.02.2004 pe numele lui S.C. a mai fost înmatriculat şi autoturismul cu numărul de înmatriculare MH 03 DTL – Dacia 1310L.

În aceste condiţii, în lipsa unor probe din care să rezulte cu certitudine de câte maşini este vorba, cu ce bani s-au cumpărat, ce sume de bani s-au obţinut din vânzarea lor şi pentru ce s-au folosit banii, instanţa urmează a reţine că susţinerile reclamantei sunt nedovedite în ceea ce priveşte provenienţa banilor pentru achiziţionarea Passat-ului.

Împrejurarea că autoturismul a fost achiziţionat în întregime cu banii proveniţi de la mama pârâtului este dovedită atât cu martorii propuşi de pârât şi intervenientă, cât şi cu înscrisurile sub semnătură privată, depuse la dosar.

Astfel, din chitanţa încheiată de intervenientă cu martora B.L. la data de 05 octombrie 2008, reiese cu exactitate că aceasta a împrumutat-o pe intervenientă cu suma de 2.500 euro, pentru a cumpăra un autoturism fiului său. În acest act s-a mai prevăzut că suma va fi restituită în rate lunare până la data de 20 octombrie 2009. Acest înscris se coroborează cu depoziţiile  martorilor G. N. care cunoaşte despre împrumut şi scopul său de la intervenientă care i-a relatat acest aspect chiar atunci când s-a cumpărat maşina şi A.A. C., vânzătorul autovehiculului, care, de asemenea, ştie de banii împrumutaţi din perioada în care negocia cu pârâtul vânzarea – cumpărarea maşinii. În plus, martora B.L. confirmă că banii au fost împrumutaţi de intervenientă în scopul cumpărării maşinii pentru pârât.

Martorul A. A. C. oferă detalii cu privire la modalitatea în care a fost achitat preţul şi anume: 2500 euro, iar diferenţa până la 3.000 euro a fost achitată în lei şi a provenit dintr-un credit contractat de intervenientă la CEC.

Susţinerea acestuia se coroborează cu înscrisul aflat la fila 15 din dosar şi din care instanţa reţine că intervenienta a angajat o linie de credit la CEC Bank SA, împrumutându-se pe o perioadă de 60 de luni cu suma de 4.000 lei, data primei utilizări a creditului fiind 30.09.2008.

În ceea ce priveşte martorii propuşi de reclamantă, aceştia nu pot oferi relaţii referitoare la provenienţa banilor cu care s-a achitat contravaloarea maşinii.

Autoturismul Passat a fost cumpărat la 07.10.2008, astfel că, reţinând şi datele menţionate în chitanţa aflată la fila 15 din dosar (05.10.2008), precum şi în contractul de credit încheiat cu CEC Bank (30.09.2008), instanţa îşi formează convingerea că banii au fost împrumutaţi de intervenientă în scopul de a-şi ajuta fiul să achiziţioneze maşina.

Suma de bani primită de pârât de la familia sa constituie o donaţie sub forma darului manual, pentru care nu se cere îndeplinirea formei autentice şi reprezintă bun propriu al acestuia. Atunci când o donaţie primită în timpul căsătoriei de unul dintre soţi de la membrii familiei sale nu este făcută în mod expres pentru ambii soţi, există prezumţia simplă că ea constituie bun propriu al soţului înrudit cu donatorii. Această prezumţie simplă nu a fost răsturnată de reclamantă, care nu a dovedit că intervenienta a înţeles să îi doneze suma de bani.

De principiu, pentru valabilitatea donaţiei sub forma darului manual, nu este necesar decât acordul de voinţă pentru transferarea şi dobândirea dreptului cu titlu gratuit şi respectiv, predarea efectivă a bunului – în speţă, a sumei de bani. Întrucât au fost respectate aceste cerinţe, donaţia este perfect valabilă, consecinţa fiind faptul că această sumă îi profită numai pârâtului.

În concluzie, chiar dacă autoturismul a fost cumpărat înainte de divorţul părţilor, ca urmare a faptului că din probatoriul administrat a rezultat că banii daţi de intervenientă pârâtului, ca dar manual, au fost daţi doar acestuia, neexistând intenţia de gratificare a ambilor soţi, instanţa, în temeiul art. 30 şi 36 din Codul familiei, urmează a reţine că bunul mobil constând în autoturism marca Wolkswagen Passat, cu numărul de înmatriculare MH – 04 – EBF, număr de identificare WVWZZZ3BZWP056170, este bun propriu al pârâtului, astfel că nu va fi inclus la masa partajabilă cum a solicitat reclamanta.

Referitor la suma de 4.410 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare la data de 03.12.2008, instanţa reţine următoarele:

Martora B.C. nu cunoaşte cine a avansat banii pentru plata taxei de poluare.

Martorul G.N.O. arată că reclamanta nu locuia cu pârâtul nici când s-a cumpărat maşina, nici când s-a achitat taxa de poluare. Acelaşi martor ştie de la reclamant că acesta a contractat un credit de 10.000 lei pentru a suporta cheltuielile de şcolarizare ale reclamantei.

Martorul A.A.C. nu cunoaşte cine şi cu ce bani a achitat taxa de poluare.

Din răspunsul reclamantei la interogatoriu, se reţine că o parte din suma de 10.000 lei împrumutată de la bancă de către pârât, a fost folosită pentru zugrăvit casă şi alte renovări iar restul pentru plata taxei de poluare. Afirmaţia acesteia este parţial în concordanţă cu răspunsul pârâtului la interogatoriu, acesta arătând, la rândul său, că o parte din bani s-a folosit pentru mobilarea casei iar altă parte pentru şcolarizarea soţiei, afirmaţie confirmată de martorul G.N.O..

Nu sunt confirmate de probatoriile administrate susţinerile pârâtului în sensul că taxa de poluare a fost achitată cu banii părinţilor săi.

Din chitanţa seria TS2A nr. 3107209, instanţa reţine că, la data de 03.12.2008, pârâtul a achitat taxa de poluare în sumă de 4.410 lei, pentru restituirea acesteia formulând acţiune privind anularea deciziei de calcul a taxei, acţiune ce formează obiectul dosarului nr. 6478/101/2011, ce s-a aflat pe rolul Tribunalului Mehedinţi care, prin sentinţa nr. 245/19.01.2012, a dispus anularea deciziei de calcul şi restituirea sumei reprezentând taxă de poluare. În prezent, dosarul se află în faza procesuală a recursului, având termen la data de 27.09.2012, pe rolul Curţii de Apel Craiova.

Faţă de datele apropiate de contractare a unei linii de credit (02.12.2008), respectiv achitare a taxei de poluare (03.12.2008), se naşte prezumţia simplă că taxa a fost achitată cu banii împrumutaţi de la CEC Bank SA, suma de 10.000 lei fiind suficientă atât pentru efectuarea lucrărilor la casă, pentru şcolarizarea soţiei, cât şi pentru plata taxei de poluare.

Spre deosebire de bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, despre care se prevede expres în cuprinsul art. 30 din Codul familiei că au caracter de bunuri comune ale soţilor, pentru datoriile din timpul căsătoriei, nu se mai prevede prezumţia de comunitate. Prevederile limitative din art. 32 din Codul familiei, instituie prezumţia că datoriile soţilor sunt personale, câtă vreme nu se dovedeşte că fac parte din categoria celor comune.

Analizând probatoriile, se constată că respectivul credit a fost contractat doar de către pârât, după despărţirea în fapt a soţilor şi că doar pârâtul achită ratele aferente. De asemenea, se mai observă că o parte din credit a fost utilizată pentru efectuarea unor lucrări la casa părinţilor pârâţilor, iar altă parte pentru plata taxei de poluare,  astfel că nu se poate susţine că împrumutul contractat a fost utilizat pentru administrarea bunurilor comune (art. 32 lit. a Codul familiei) şi nici pentru îndeplinirea nevoilor obişnuite ale căsătoriei(art. 32 lit. c Codul familiei).

Prin urmare, datoria contractată este una personală.

În speţă, de altfel, nici nu se solicită partajarea datoriei ci doar a unei părţi a acesteia, cea folosită pentru plata unor cheltuieli legate de un bun pe care instanţa l-a reţinut ca fiind propriu. În plus, suma a cărei partajare se cere nici măcar nu a intrat în patrimoniul pârâtului.

Pentru argumentele mai sus expuse, instanţa urmează a respinge acţiunea ca neîntemeiată.

Faţă de soluţia dată cererii introductive de instanţă, instanţa urmează a admite cererea de intervenţie în interesul pârâtului.

1

Domenii speta

Spete similare