Actiune in constatare

Sentinţă civilă 2697 din 21.10.2008


SENTINTA CIVILA nr. 2697

Sedinta publica de la 21 Octombrie 2008

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr.2674/2007 reclamantii G.A. si G.H. au chemat in judecata S. R. prin M. E. F., pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate dreptul de proprietate al reclamantei G. A. cu privire la terenul in suprafata de 2202,44 m.p. situat in intravilanul satului D.J, jud. Tulcea, avand ca vecinatati: la Nord - strada; la Sud - strada si propr. Bolgiu Dan; la Est - propr. Stefanov Tatiana si la Vest - propr. Bolgiu Dan; sa se constate dreptul de coproprietate in devalmasie ai reclamantilor G. A. si G.H. cu privire la constructiile amplasate pe terenul in suprafata totala de 2202,44 m.p. situat in satul D.J. jud. Tulcea, compusa dintr-un corp principal de cladire si doua corpuri secundare, ocupand o suprafata construita de 201,5 m.p.

In motivarea actiunii s-a aratat ca reclamantii au fost asociati ai P. D. Tulcea, societate radiata din Registrul Comertului prin incheierea nr.X/05.06.2006 a Judecatorului delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Tulcea.

Prin contractul de vanzare cumparare incheiat la data de 11.04.1998 reclamantul G. H. a cumparat constructiile mentionate in petitul actiunii de la proprietarul L. G. si L. S. Prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.X/12.06.1998 la BNP E.A., S.C. P. D. Tulcea a cumparat de la aceeasi proprietari imobilul teren in suprafata totala de 2202,44 m.p. situat in satul D.J., iar ulterior prin contratul de donatie autentificat sub nr. x/09.07.1998 la B.N.P. E. A., P.D Tulcea a donat terenul cumparat reclamantei G. A. (fosta I.). Se arata in continuare ca reclamantul G. H.a participat la constituirea societatii aducand ca aport in natura constructiile cumparate la 11.04.1998. Ambii reclamanti au incheiat un act aditional la data de 29.11.2002 prin care au modificat actul constitutiv al P.D. Tulcea si au majorat capitalul social al societatii prin aportul in natura, reclamanta G. A. participand la majorarea capitalului aducand ca aport terenul primit cu titlu de donatie. Ulterior, conform dispozitiilor cuprinse in Legea nr.259/2004, P.D Tulcea a fost radiata din Registrul Comertului urmare a nerespectarii normelor legale privind preschimbarea certificatului de inmatriculare si a certificatului de inregistrare fiscala.

In drept s-au invocat dispoz. art.111 cod procedura civila si art.31 alin.7 din Lg. 359/2004, conform caruia bunurile ramase in patrimoniul persoanei juridice dupa radiere revin asociatilor, iar dispoz. art.44 alin.2 din Constitutie restrictioneaza dreptul cetatenilor straini de a dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.

In dovedirea actiunii reclamantii au depus la dosar inscrisuri.

Parata, legal citata, a depus intampinare, in continutul caruia s-a invederat ca actiunea este inadmisibila pentru lipsa interesului fata de parat in considerarea faptului ca drepturile ce se invoca sunt dovedite prin acte ce aparent indeplinesc conditiile de validitate si privesc bunurile imobile aflate in intravilanului comunei M., unde un eventual interes poate fi opus acestei entitati.

A mai invederat parata, pe fondul cauzei, ca cererea trebuie respinsa ca inadmisibila pe considerentul motivarii in drept a dispoz. art.111 cod procedura civila, urmare a nedovedirii dreptului, intrucat printre altele asa cum rezulta din actul aditional datat din 22 noiembrie 2002 drepturile in cauza au fost aduse ca aport in natura la P.D. si prin urmare dreptul pretins de catre reclamanti nu mai este actual.

In drept au fost invocate dispoz. art.115-118 cod procedura civila.

La termenul din data de 27 noiembrie 2007 instanta a respins ca nefondata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, exceptia lipsei de interes si exceptia inadmisibilitatii, cu urmatoarele argumente : exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului S. R. prin M. E. si F., a fost respinsa ca nefondata intrucat prin incheierea nr.x/05.06.2006 pronuntata de Judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Tulcea, s-a dispus radierea din oficiu a P.D. din Registrul Comertului.

Examinand dispozitiile art. 31 alin.7 din Legea 359/2004, in redactarea pe care textul o avea la momentul pronuntarii incheierii, se retine ca bunurile aflate in proprietatea societatii aveau calitatea de bunuri abandonate, chiar daca, ulterior, acest text de lege a suferit o modificare in sensul ca bunurile ramase in patrimoniul persoanei juridice dupa radiere revin asociatilor.

Or, orice bun abandonat este susceptibil de a intra in proprietatea statului.

S-a apreciat ca, in speta, calitatea procesuala pasiva trebuie apreciata in raport cu cel care ar fi putut pretinde un drept asupra bunului in momentul radierii societatii. In lumina celor mai sus expuse, prin urmare, calitatea procesuala pasiva o are statul roman.

In ceea ce priveste exceptia lipsei de interes, si aceasta exceptie a fost neintemeiata intrucat raportat la cele mai sus expuse, reclamantii nu detin un titlu de proprietate cu privire la constructie si teren chiar daca terenul in suprafata de 2202,44 m.p. a fost adus aport in natura la majorarea capitalului social al P.D. prin actul autentificat sub  nr.x/1998 la B.N.P. E. A.. Relativ la exceptia inadmisibilitatii actiunii s-a apreciat ca este nefondata, intrucat inadmisibilitatea vizeaza situatii in care partea are deschisa calea unei actiuni in realizarea dreptului, singura actiune pe care reclamantii ar fi putut-o avea la indemana, in raport cu particularitatile cauzei ar fi reprezentat o actiune in revendicare, insa in cauza, reclamantii exercita posesia asupra terenului si constructiei si, neexistand un tert posesor si totodata in lipsa unui titlu de proprietate, actiunea in constatare reprezinta calea pe care o au deschisa.

A mai apreciat instanta ca solutionarea acestei ultime exceptii este in stransa concordanta ca si argumentare cu exceptia lipsei de interes mai sus solutionata. 

In dovedirea actiunii reclamantii au solicitat incuviintarea probei cu expertiza topografica si expertiza tehnico-imobiliara, probe incuviintate si administrate de catre instanta, fiind depuse la dosar rapoartele de expertiza, fata de care nu s-au formulat obiectiuni.

Analizand cauza in raport cu probele administrate instanta retine urmatoarele :

Reclamantii G. A. si G. H. au fost asociati ai societatii P.D. Tulcea, societate radiata din Registrul Comertului prin incheierea judecatorului delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Tulcea nr.x/05.06.2006 (fila 43). Prin contractul de vanzare cumparare incheiat la data de 11.04.1998 reclamantul G. H. a cumparat de la L. G. si L. S. constructiile compuse dintr-un corp principal de cladire si doua corpuri secundare ocupand o suprafata construita de 201,5 m.p., constructii amplasate pe terenul in suprafata de 2202,44 m.p. situat in satul D.J., comuna M., jud. Tulcea (fila 16). Ulterior, prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.x/12.06.1998 la B.N.P. E. A., P.D. Tulcea a cumparat de la aceeasi proprietari si imobilul teren in suprafata totala de 2202, 44 m.p.  situat in satul D.J., comuna M.l, jud. Tulcea (fila 17) iar prin contractul de donatie autentificat sub nr.x/09.07.1998 la B.N.P. E. A. P.D. Tulcea a donat terenul cumparat reclamantei G.A. (fosta I.). S-a retinut ca, reclamantul Graf Hermann, a participat la constituirea societatii P.D. aducand ca aport in natura constructiile pe care le-a cumparat la data de 11.04.1998 (asa cum rezulta din actul constitutiv al societatii (fila 7)). Reclamantii au incheiat la data de 22.11.2002 un act aditional prin care au modificat actul constitutiv al societatii P.D.., majorand capitalul social al societatii prin aportul in natura, reclamanta G.A. aducand ca aport terenul primit cu titlu de donatie (actul aditional, fila 11). Ulterior, in temeiul Legii 359/2004, P.D. Tulcea, a fost radiata din Registrul Comertului urmare a nerespectarii normelor legale privind preschimbarea certificatului de inmatriculare si a certificatului de inregistrare fiscala. La data radierii societatii comerciale art.31 alin.7 din Lg.359/2004, prevedea ca bunurile ramase in patrimoniul persoanei juridice dupa radierea acesteia din Registrul Comertului, in conditiile alin.5 si 6 se considera bunuri abandonate. Ulterior insa, Legea 360/21.09.2006, a modificat articolul mai sus mentionat stabilind ca bunurile ramase din patrimoniul persoanei juridice dupa radierea acesteia din Registrul Comertului in conditiile alin.5 revin asociatilor. Ceea ce trebuie examinat in cauza, printre altele, este si faptul de a stabili daca exista sau nu un conflict de legi in timp. In ipoteza in care s-ar accepta ca nu ne aflam in prezenta unui conflict de legi in timp ar avea aplicabilitate norma juridica in reglementarea veche, iar daca s-ar aprecia ca exista un conflict de legi in timp in cauza trebuie determinata legea aplicabila. Pentru a clarifica acest aspect, respectiv al existentei sau inexistentei unui conflict de legi in timp se impun a fi facute mai multe precizari. Doctrina si jurisprudenta au admis numai trei situatii ca moduri de dobandire a proprietatii in baza legii, respectiv : dobandirea fructelor prin posesia de buna-credinta (art.485 cod civil), dobandirea coproprietatii zidului comun (art.579 si 598 cod civil) si dobandirea mobilelor prin posesia de buna-credinta (art. 1909 cod civil). Relativ la notiunea de bun abandonat dispoz. art.477 cod civil stabilesc ca toate averile vacante si fara stapan precum si al persoanelor care mor fara mostenitori sau ale caror mosteniri sunt lepadate sunt ale domeniului public. Pe cale de consecinta, bunurile abandonate si succesiunile vacante sunt susceptibile a fi culese de catre stat si a deveni obiect al dreptului de proprietate al acestuia. In ceea ce priveste succesiunile vacante, doctrina a stabilit ca, statul culege mostenirea in calitate de mostenitor, iar dreptul de proprietate devine efectiv din momentul emiterii certificatului de vacanta succesorala, in continutul caruia se individualizeaza bunul ce trece in proprietatea statului si din acest moment se consolideaza dreptul statului asupra succesiunii vacante fiind considerat proprietar de la data deschiderii mostenirii. Pe cale de consecinta, intre momentul deschiderii succesiunii si momentul emiterii certificatului de vacanta succesorala, dreptul este abstract. Cum ambele categorii de bunuri (bunurile abandonate si succesiunile vacante) sunt susceptibile a fi culese de catre stat, rationamentul juridic aplicabil succesiunilor vacante este valabil si in ceea ce priveste bunurile abandonate. Astfel ca si in cazul succesiunii vacante este necesar sa existe un act de vointa al statului din care sa rezulte ca a preluat in mod indubitabil dreptul de proprietate asupra bunului, transferul dreptului de proprietate operand numai in cadrul unui raport juridic concret ce ia nastere ca urmare a producerii unui act sau fapt juridic. In speta, situatia juridica a bunului litigios a ramas incerta din momentul radierii societatii comerciale din Registrul Comertului, neexistand un act sau un fapt juridic care sa dovedeasca preluarea de catre stat a dreptului de proprietate asupra bunului.

Necesitatea obtinerii de catre stat a unui titlu de proprietate rezulta si din dispozitiile art. 4 din OG 14/2007, conform caruia :

Declararea bunurilor trecute in proprietatea privata a statului se face la organele de valorificare, in termen de 10 zile de la data primirii de catre detinator a documentului care constituie titlu de proprietate al statului asupra acestora (alin.1).

Bunurile devenite proprietate privata a statului se declara si se predau organelor de valorificare, dupa ce actul de preluare in proprietatea privata a statului, prevazut la art. 3, a devenit executoriu, potrivit legii (alin.2).

Se apreciaza de catre instanta ca statutul juridic de bun abandonat al imobilelor in cauza nu a condus la dobandirea de catre stat a unui drept de proprietate ope legis in temeiul textului initial cuprins in art.31 alin.7 din Legea 359/2004 si asa cum s-a aratat mai sus legea nu constituie un mod juridic al dobandirii dreptului real decat in situatii expres si limitativ prevazute, starea de bun abandonat apt sa devina obiect al dreptului de proprietate privata a statului implica prin analogie cu normele aplicabile succesiunilor vacante o manifestare de vointa din partea acestuia, un fapt juridic lato sensu care sa genereze nasterea acestui drept in patrimoniul public. Cum in cauza nu a existat o astfel de manifestare de vointa ne aflam in prezenta unui conflict de legi in timp, statul neactionand pentru definitivarea situatiei juridice a bunului apreciat de catre textul initial ca fiind abandonat, fiind posibila interventia unei legi noi cu dispozitii diferite fata de cele in vigoare la momentul calificarii bunului ca fiind abandonat. In mod indubitabil situatiile juridice in curs de consolidare sau de definitivare se supun legii noi. Aceasta concluzie  este determinata de prezumtia ca legiuitorul a considerat legea noua modificatoare sau abrogatoare a dispozitiei vechi ca fiind mai adecvata situatiilor si raporturilor juridice in curs de consolidare. Cum de la data aparitiei legii 360/2006 vocatia proprietatii apartine asociatilor, fiind suprimat dreptul statului de a-si manifesta dorinta in sensul aproprierii bunurilor, ca efect al acestei legi fata de cele mai sus expuse neexistand un act de vointa al statului care sa genereze nasterea dreptului in patrimoniul public instanta va admite actiunea si va constata ca reclamanta G. A. este proprietara asupra imobilului teren situat in intravilanul satului D.J., com. M. jud. Tulcea in suprafata totala de 2202,44 m.p. avand ca vecinatati: la Nord - strada, la Sud - strada si proprietatea Bolgiu Dan, la Est  - proprietatea  Stefanov  Tatiana, la Vest - proprietatea Bolgiu Dan; ca reclamantii sunt proprietari asupra constructiilor aflate pe terenul in suprafata totala de 2202,44 m.p. mai sus descris, constructii individualizate conform raportului de expertiza efectuat de expert H.F.( schitele de la fila 77 si 88) care face parte integranta din prezenta hotarare.

Pentru a stabili ca numai reclamanta G. A. este proprietara asupra imobilului teren, instanta a avut in vedere dispozitiile legii 312/2005 privind dobandirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi precum si de catre persoanele juridice straine . In considerarea faptului, ca reclamantul G. H. fiind cetatean elvetian nu poate dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor pe teritoriul Romaniei pentru ca Elvetia nu este membra a Uniunii Europene si nici a spatiului economic european. In privinta constructiilor insa, nu exista impedimente legale cu privire la dobandirea de catre soti a dreptului de proprietate.

1