Nulitate contract dona?ie

Deliberând asupra cauzei civile de faţă

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, la data de 05.03. 2010 sub nr. de mai sus reclamantul B I a chemat în judecată pe pârâţii B V ŞI B O solicitând instanţei pronunţarea unei sentinţe  prin care să se  constate nulitatea parţială şi relativă a contractului de donaţie autentificat sub nr. 532/9.04.2008, de BNP Bălgărădean E. Stela din Tg Mureş, respectiv în ce priveşte cota de 1/3 din terenul de 7600mp. , situat în Ulieş , număr administrativ 40, judeţul Mureş, înscris în CF nr. 1146/Ulieş nr. Cad. 245/1,246/1 ;de asemenea pe cale de consecinţă solicită modificarea înscrierii în CF 1146/Ulieş , nr. Cad. 245/1,246/1, foaia B în sensul că pârâtul B O să deţină cota de 1/1 din construcţii ( 1/3 cu titlul  de moştenire şi 2/3 cu titlu de donaţie ) şi 2/3 din teren ( 1/3 cu titlu de moştenire şi 1/3 cu titlu de donaţie ), iar B I să deţină cota de 1/3 din teren ; în caz de opunere obligarea pârâtului B O la plata cheltuielilor  de judecată.

În motivarea cererii , reclamantul arată  că este frate cu pârâţii şi că împreună au moştenit  de la mama lor B M , decedată la 30 martie 2010, imobilul casă de locuit compusă din 2 camere, bucătărie, hol, pivnită, bucătărie de vară, magazie din pământ , altă magazie, 1 grajd, fânar şi teren aferent în suprafaţă de 7600 m.p. , situate în satul Ulieş, judeţul Mureş, înscrise în CF nr. 1146/Ulieş , nr. Cad. 245/1,246/1, fiecare având cote egale de 1/3 din casă şi teren , conform Certificatului de moştenitor nr. 90/2006 eliberat de BNP Bălgărădean E Stela.

Reclamantul B I şi pârâtul B V s-au înţeles să doneze fratelui B O , părţi din moştenire , astfel încăt fratele B V i-a donat  întreaga cotă de 1/3 atât din teren cât şi din construcţii , iar în ceea ce priveşte reclamantul  B I i-a donat acestuia  doar cota de 1/3 din construcţii.

Reclamantul nu a înţeles şi nu a dorit niciodată să doneze fratelui B O şi partea de terenul ce l-a moştenit de la mama sa , fiind în cunoştinţă de cauză să doneze doar imobilul casa de locuit şi anexele gospodăreşti.

În drept au fost invocate prevederile art. 953,954 Cod civil; art.36 pct. 1 din Legea nr. 7/1996.

La cerere au fost anexate următoarele înscrisuri în copie xerox : certificatul de moştenitor nr. 90/2006 ( f.5); contractul de donaţie autentificat sub nr. 532/06.04.2008 ( f. 6); extras CF (f.7,1011); contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 664/20.02.1998 ( f.8); schiţa întocmită de expert cu ocazia dezmembrării terenului ( f.9) .

S-a depus la dosarul cauzei întâmpinarea formulată de pârât B O, la data de 01.06.2009, în sensul că  pârâtul nu se opune admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată. Ulterior, prin susţinerile în faţa instanţei de judecată, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii formulate. În motivare a arătat faptul că i-a despăgubit pe toţi fraţii săi atât pentru construcţie cât şi pentru terenul aferent, având în vedere faptul că el a fost singurul care a locuit în casa părintească şi s-a îngrijit de mama lor până la moartea acesteia. La data semnării contractului de donaţie în faţa notarului public acesta le-a explicat în mod clar atât donatorilor cât şi donatarului faptul că se donează cotele părţi atât din teren cât şi din construcţii.

Pârâtul B V nu a depus întâmpinare. Reclamantul a arătat prin acţiunea introductivă faptul că l-a chemat în judecată pe acest pârât doar pentru opozabilitatea hotărârii.

Cererea este legal timbrată – taxa de timbru de 492 lei şi timbru judiciar de 5 lei.

În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâţilor şi proba testimonială cu martorii Dulău Toader şi Gombos Karoly Geza, a căror declaraţii se află ataşate la dosarul cauzei.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin contractul de donaţie autentificat sub nr. 532/09.04.2008 donatarii B I şi B V au donat fratelui lor Bungărdea Octavian cotele părţi pe care le deţineau, respectiv câte 1/3 parte fiecare, din imobilul contracţie şi teren situat în loc. Ulieş nr. 40 jud. Mureş. Concomitent cu încheierea acestui contract, între părţi s-au încheiat acte sub semnătură privată prin care donatarul cumpăra aceleaşi cote părţi de la fraţii săi în schimbul unei preţ.

Prin prezenta acţiune, donatorul B I a solicitat instanţei constatarea nulităţii relative parţiale a contractului de donaţie, pe motivul că a dorit să doneze doar cota sa parte din construcţii, iar nu şi din teren.

În ceea ce priveşte clarificarea cadrului procesual al prezentei acţiuni, instanţa constată faptul că reclamantul a solicitat constatarea nulităţii parţiale relative a contractului de donaţie în temeiul prevederilor art. 953, 954 Cod civil, pentru eroare asupra calităţilor substanţiale ale obiectului actului (error in substantiam). Ulterior, prin concluziile scrise depuse, reclamantul a invocat şi nulitatea parţială absolută datorită unei erori asupra obiectului actului (error in corpore).

Raportat la situaţia de fapt relevată în prezenta cauză, instanţa constată faptul că reclamantul a înţeles să doneze pârâtului cota sa parte de 1/3 din moştenirea rămasă în urma mamei lor B M. Conform contractului de donaţie încheiat în formă autentică, donaţia se referă la întreaga cotă de moştenire de 1/3 parte, atât teren cât şi construcţii.

În conformitate cu prevederile art. 1173 Cod civil, „actul autentic are deplină credinţă în privirea oricărei persoane despre dispoziţiile şi convenţiile ce constată”, iar în conformitate cu prevederile art. 45 din Legea nr. 36/1995 „notarul public are obligaţia să desluşească raporturile reale dintre părţi cu privire la actul pe care vor să-l încheie, să verifice dacă scopul pe care îl urmăresc este în conformitate cu legea şi să le dea îndrumările necesare asupra efectelor lui juridice”.

Conform probaţiunii administrate în cauză, instanţa constată faptul că donaţia realizată de reclamant în favoarea pârâtului îndeplineşte toate condiţiile legale de valabilitate. În acelaşi timp, din cuprinsul ei rezultă cu claritate faptul că se referă atât la construcţii cât şi la terenul aferent acestora. Mai mult, în conformitate cu dispoziţiile mai sus citate, la data încheierii contractului de donaţie, notarul public avea obligaţia de a desluşi raporturile reale dintre părţi, ca şi intenţia lor, precum şi să le ofere explicaţii cu privire la efectele juridice produse de actul încheiat. Ori, în faza administrării probatoriului nu s-a invocat în nici un moment faptul că nu s-ar fi explicat destul de clar natura juridică a actului încheiat sau întinderea dreptului ce urma a fi donat.

Ca urmare, din analizarea contractului de donaţie autentificat strict prin prisma prevederilor cuprinse în acesta, instanţa constată că nu există nici un dubiu cu privire la intenţia reclamantului de a dona întreaga sa cotă de proprietate în favoarea reclamantului de rang II.

Analizând obiectul prezentei acţiuni din perspectiva motivelor de drept invocate, instanţa reţine faptul că, potrivit art. 953 Cod civil, „consimţământul nu este valabil când este dat prin eroare…”. Conform art. 954 Cod civil, „eroarea nu produce nulitate decât când cade asupra substanţei obiectului convenţiei”.

În ceea ce priveşte invocarea faptului că consimţământul donatorului ar fi fost viciat prin eroare asupra calităţilor substanţiale ale obiectului actului (error in substantiam), instanţa constată că acest caz de nulitate se referă la situaţiile în care falsa reprezentare a realităţii cade asupra acelor calităţi ale obiectului care au fost determinante pentru părţi într-o asemenea măsură încât dacă ar fi fost cunoscută lipsa lor actul nu s-ar mai fi încheiat.

Faţă de definiţia mai sus arătată asupra erorii, instanţa constată faptul că lipsa intenţiei de a dona şi terenul aferent construcţiei s-ar putea înscrie în ipoteza prevăzută de lege. Raportat însă strict la actul ce face obiectul analizei în prezenta cauză, respectiv contractul de donaţie autentificat, instanţa constată că nu există nici un indiciu care să arate că donatorul ar fi fost în eroare atunci când ar fi încuviinţat să doneze imobilul teren către fratele său.

Potrivit probatoriului administrat în cauză, între părţi ar fi fost încheiat un contraînscris sub semnătură privată prin care pârâtul ar fi plătit o sumă de bani în schimbul cotelor părţi ale fraţilor săi, cote părţi care fac şi obiectul contractului de donaţie. Potrivit acestui contraînscris sub semnătură privată, ar putea rezulta faptul că reclamantul a înţeles să îşi înstrăineze doar cota parte din construcţii, nu şi din teren. Operaţiunea în sine s-ar putea circumscrie unei simulaţii.

Instanţa constată însă faptul că, în prezenta cauză, nu s-a solicitat declararea simulaţiei, ci constatarea nulităţii parţiale absolute sau relative parţiale a unui înscris autentic. Ca urmare, instanţa nu este investită să analizeze actul autentificat prin raportare la actul secret încheiat între părţi. Acest contraînscris a fost depus doar în probaţiune, fără a avea o forţă probatorie superioară actului autentificat, care îndeplineşte toate condiţiile de valabilitate cerute de legislaţia în vigoare.

Ca urmare, instanţa va analiza strict actul autentificat, cu analizarea condiţiilor sale de valabilitate, reţinând din probaţiunea administrată în cauză faptul că la momentul exprimării acordului asupra donaţiei reclamantul era în deplinătatea facultăţilor mentale şi a avut reprezentarea exactă a obiectului donaţiei, obiect descris cu claritate în cuprinsul actului de donaţie.

În consecinţă, instanţa urmează a reţine faptul că, la momentul încheierii donaţiei, reclamantul şi-a exprimat un acord valabil, neafectat de viciul de consimţământ al erorii asupra calităţilor substanţiale ale obiectului actului.

În ceea ce priveşte invocarea erorii asupra identităţii fizice a obiectului, instanţa constată faptul că acest caz de viciu de consimţământ nu este aplicabil în cauză. Astfel, falsa reprezentare în acest caz ar urma să cadă însăşi asupra identităţii fizice a obiectului actului, lucru inaplicabil în prezenta cauză, în care atât donatorii cât şi donatarul cunoşteau exact obiectul şi întinderea donaţiei.

Referitor la susţinerile reclamantului, potrivit cărora dacă există neconcordanţă între voinţa reală a părţilor şi voinţa declarată, are prioritate voinţa reală, instanţa constată faptul că acest principiu de drept se circumscrie în anumite limite stabilite tot prin dispoziţiile Codului civil şi ale legislaţiei în vigoare. Astfel, donaţia nu reprezintă un act unilateral, ci este un contract în adevăratul înţeles al cuvântului. Chiar în ipoteza în care s-ar demonstra faptul că donatorul nu a dorit să doneze decât construcţiile nu şi terenul, nu acelaşi lucru se poate afirma despre donatar. Cu privire la acesta, din întregul probatoriu administrat în cauză este evident faptul că a dorit dobândirea întregului imobil în proprietate, construcţii şi teren.

Mai mult, fără a analiza contraînscrisul sub semnătură privată, care nu face obiectul prezentei cauze, instanţa constată faptul că, în cazul în care acesta ar reflecta voinţa reală a părţilor, ar însemna că actul public, respectiv contractul de donaţie, ar fi fost încheiat din dorinţa părţilor de a frauda legea, respectiv de a nu încheia un contract autentic de vânzare cumpărare, supus unor taxe notariale mai mari şi impozitării sumelor obţinute din vânzare. Ca urmare, în acest caz, voinţa reală invocată de către reclamant ar fi una de fraudare a legii, voinţă care nu ar putea produce efecte juridice pentru lipsa cauzei. În acelaşi timp, ar fi aplicabil în cauză principiul „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, respectiv faptul că nimeni nu poate invoca în susţinerea  intereselor sale propria sa culpă.

Având în vedere cele mai sus prezentate, instanţa urmează a respinge acţiunea astfel formulată.

Domenii speta

Spete similare