Partaj succesoral. Renunţarea unui moştenitor la dreptul său succesoral în favoarea reclamantului.

Sentinţă civilă 70 din 13.11.2009


Partaj succesoral. Renunţarea unui moştenitor la dreptul său succesoral în favoarea reclamantului.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vaslui la data de___2009, reclamantul C.T. a chemat în judecată pârâţii C.L, C.P, G.M. şi C.E, fraţii săi, solicitând partajarea succesiunii defunctului C.G..

În motivare, reclamantul a arătat că în anul 1986 a mama sa a decedat iar în urma dezbaterii moştenirii, bunurile în cota de 1/1 au rămas tatălui său aflat în viaţă la acel moment. Ulterior, tatăl său, C.G. i-a transmis în proprietate, printr-un contract de întreţinere, casa şi terenul aferent. În aceeaşi perioadă, tatăl său a lăsat vorbă ca celui care va avea grijă de el până la decesul său să-i revină suprafaţa de 37.360 mp, teren extravilan, conform titlului de proprietate nr.. A mai arătat reclamantul că, întrucât el este cel care a avut grijă de tatăl său până la decesul acestuia, terenul respectiv ar trebui să îi revină.

În dovedirea celor susţinute, reclamantul a depus la dosarul cauzei acte de stare civilă, certificatul de moştenitor al tatălui său privind moştenirea soţiei sale, cereri de deschidere a succesiunii tatălui său, contractul de întreţinere autentificat sub nr. şi titlul de proprietate nr..

Pârâta C.L. a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu partajarea suprafeţei de 37.360 mp, prevăzută în titlul de proprietate nr.. A mai arătat pârâta că acest teren aparţine tuturor moştenitorilor, conform Legii nr.18/1991. A precizat totodată că solicită evaluarea terenului şi acordarea contravalorii părţii sale.

Pârâtele C.E şi G.M. au înaintat la dosarul cauzei câte un înscris sub semnătură privată prin care au arătat că renunţă la eventualele drepturi care le-ar reveni în calitate de moştenitoare a tatălui lor şi că sunt de acord ca astfel, întreaga suprafaţă de teren să îi revină reclamantului.

Legal citat, pârâtul C.P. a precizat că solicită ca fiecăreia dintre părţi să îi revină partea care i se cuvine din terenul respectiv.

Faţă de precizările scrise ale pârâtelor C.E. şi G.M., instanţa a comunicat acestora prin adresă faptul că pentru a renunţa în mod valabil la drepturile succesorale trebuie fie să se prezinte în faţa instanţei, fie la un notar public pentru întocmirea unui înscris autentic. Prin răspunsul remis instanţei, pârâtele au arătat că nu sunt dispuse să facă nicio cheltuială în acest sens, respectiv cu deplasarea la Vaslui sau la notarul public.

La cel de-al doilea termen de judecată, reclamantul şi pârâţii C.L. şi C.P. au arătat că urmăresc încheierea unei tranzacţii, depunând în acest sens la dosarul cauzei un proiect de tranzacţie.

La cel de-al treilea termen de judecată, pârâţii C.L. şi C.P.  au declarat că renunţă la succesiunea defunctului C.G., în favoarea reclamantului iar pârâtele C.E şi G.M. au depus la dosarul cauzei declaraţiile autentificate sub nr./2009 la BNP „…” (pentru C.E.), respectiv sub nr. la BNP „…” (pentru G.M.), prin care au declarat că nu au făcut niciodată acte de acceptare expresă sau tacită a moştenirii de pe urma tatălui lor.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut că, în fapt, la data de 03.03.1996, a decedat defunctul C.G. Potrivit actelor de stare civilă depuse la dosarul cauzei, defunctul a avut cinci copii, respectiv părţile din prezenta cauză.

Anterior anului 1996, defunctul C.G. a solicitat, în conformitate cu disp.Legii nr.18/1991, reconstituirea dreptului său de proprietate asupra suprafeţei de 37.360 mp, titlul de proprietate fiind emis după decesul acestuia, la data de ___1997.

Pârâţii nu au contestat compunerea masei succesorale, precizând că  suprafaţa de 37.360 mp, teren extravilan, conform titlului de proprietate nr. /1997 revine tuturor moştenitorilor.

Dat fiind faptul că, în urma cererii formulate de către defunct, titlul de proprietate a fost emis pe numele moştenitorilor, instanţa a reţinut că aceştia au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului, prin moştenire, de la tatăl lor, în cote egale de 1/5.

Referitor la renunţările pârâţilor C.L. şi C.P. la succesiunea defunctului C.G în favoarea reclamantului, instanţa a precizat pe de o parte că, potrivit dispoziţiilor legale, renunţarea la succesiune trebuie făcută în termenul de opţiune succesorală de 6 luni de la data deschiderii moştenire, respectiv 03.03.1996, iar pe de altă parte că renunţările la succesiune trebuie să fie pure şi simple.

Calitatea de moştenitori acceptanţi a pârâţilor C.L şi C.P. nu a fost contestată, astfel încât renunţarea exprimată de aceştia constituie o renunţare in favorem, respectiv o înstrăinare între vii a drepturilor succesorale în favoarea reclamantului.

Sub aspect procesual, poziţia exprimată de cei doi pârâţi în faţa instanţei de judecată reprezintă renunţarea la dreptul pretins (în procesele de partaj părţile având dubla calitate de reclamant şi pârât), conform art.247 Cod procedură civilă.

Sub aspect material, actul lor de dispoziţie reprezintă o donaţie indirectă. Donaţia este de fapt un act accesoriu al operaţiei principale care este renunţarea şi de care va profita persoana chemată în puterea legii de a beneficia de dreptul respectiv. Renunţarea fiind in favorem, rezultă că reclamantul va beneficia de cotele-părţi ideale ale celor doi pârâţi.

Având în vedere şi declaraţiile autentice date în faţa notarului public în anul 2009, depuse de cele două pârâte, G.M. şi C.E, în sensul că nu au făcut niciodată acte de acceptare a succesiunii în discuţie, instanţa a reţinut că acestea nu au calitatea de moştenitori acceptanţi, sens în care, având în vedere şi poziţiile procesuale ale celorlalţi pârâţi, reclamantul are calitatea de moştenitor acceptant şi este îndreptăţit la întreaga masă succesorală, care îi va atribuită în întregime.