Acţiunea civilă în constatare. Situaţia în care vânzătorul nu deţine acte de proprietate cu privire la imobilul înstrăinat.

Sentinţă civilă 6399 din 18.09.2008


 Tip: sentinţă civilă

Nr. 6399/18.09.2009

Judecătoria Tg-Jiu

Domenii: acţiunea în constatare

Acţiunea civilă în constatare. Situaţia în care vânzătorul nu  deţine acte de proprietate cu privire la imobilul înstrăinat.

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu  reclamantul F.L. a chemat-o în judecată pe pârâta N.M. solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, să se constate că în data de 20.09.2004 pârâta i-a vândut imobilele - casă şi teren situate pe raza comunei Godineşti, judeţul Gorj, şi să se pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare -cumpărare.

În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că, prin actul sub semnătură privată intitulat „chitanţa” încheiat în data de 20.09.2004 pârâta i-a vândut o casă de locuit compusă din 6 camere  împreună cu o pivniţă şi un şopru  imobile situate pe un  teren în suprafaţă de 2650 mp  în vatra satului Godineşti, judeţul Gorj. 

A mai arătat reclamantul că pentru aceste bunuri a plătit suma de 16.000 lei şi, deşi s-a înţeles cu aceasta să se prezinte la notariat pentru încheierea actului pârâta nu s-a conformat.

În drept acţiunea a fost întemeiată pe disp.art.111 C.P.civ.

Ulterior reclamantul şi-a precizat acţiunea arătând că înţelege să o cheme în judecată şi pe numita C.D, sora pârâtei.

Prin sentinţa civilă nr. 6399/18.09.2009 Judecătoria Tg-Jiu a respins acţiunea reţinând  următoarele :

La data de 20.09.2004 pârâta N.M. a vândut reclamantului F.L. o casă de locuit compusă din 6 camere, 2 beciuri, împreună cu o pivniţă  şi un şopru , construcţii situate pe un teren în  suprafaţă de 2650 mp în vatra satului Godineşti, comuna Godineşti, judeţul Gorj.

Pentru bunurile înstrăinate reclamantul a plătit suma de 16.000 lei .În înscrisul respectiv s-a specificat şi faptul că terenul de 2650 mp este situat într-o zonă necooperativizată, el fiind dobândit de vânzătoare, în speţă de pârâta N.M., în baza contractului de donaţie din 27.06.2003 de la C.M. şi C.M.G şi  a actului de donaţie nr. 1736/15.09.2004 de la C.D.

Din certificatul de moştenitor nr.1023/1991 s-a reţinut că la decesul autorului C.D. au rămas ca imobile un teren în suprafaţă de 1250 mp, situat în vatra satului Godineşti,  teren pe care se găseşte o casă cu 6 camere  2 beciuri , o pivniţă din lemn şi un şopru din lemn .

Ca moştenitori legali a fost menţionaţi pârâta, numita C.D. şi C.V. toţi în calitate de descendenţi de gradul I cu o cotă de 1/3 fiecare.

De menţionat că părţile au rămas în indiviziune , insă la decesul fratelui C.V. în 2002 , soţia supravieţuitoare şi fiica acestuia au donat cota indiviză de 1/3 din bunurile descrise în certificatul de moştenitor nr. 1023/1991 numitei N. M conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 643/27.06.2003.

În ceea ce priveşte cealaltă cotă de 1/3 a numitei C.D.,sora pârâtei, instanţa a reţinut că în anul 2004 aceasta i-a dat pârâtei o procură generală autentificată sub nr.1736 în care s-a prevăzut şi vânzarea cotei de 1/3 din bunurile dobândite prin moştenire de pe urma autorului C.D.

Cu toate acestea în momentul în  care a încheiat actul sub semnătură privată intitulat „chitanţă”, din data de 20.09.2004, pârâta N.M.  nu a vândut atât în numele său cât şi în numele surori  sale C.D. , ci a vândut în nume propriu o parte din bunurile din certificatul de moştenitor menţionând în cuprinsul actului sub semnătură privată un teren cu o suprafaţă mai mare decât cea rămasă la decesul autorului, respectiv 2650 mp în loc de 1250 mp.

Intr-o atare situaţie,  instanţa a reţinut că, şi în cazul unei promisiuni bilaterale de vânzare cumpărare care de fapt este un antecontract trebuie îndeplinite condiţiile de la vânzare cumpărare ,respectiv bunul să fie în circuitul civil ; să existe în momentul încheierii contractului sau să poată exista în viitor; să fie determinat sau determinabil, licit şi posibil; să fie proprietatea vânzătorului.

În ceea ce priveşte ultima condiţie întrucât pârâtele N.M. şi C.D. se aflau în indiviziune, fiecare deţinând o cotă de 1/3 din mai multe bunuri rămase la decesul autorului C.D., pârâta N.M. nu putea înstrăina decât cota sa ideală de drept şi nu un bun  în materialitatea lui (respectiv casă şi teren) întrucât aceasta nu avea un drept de proprietate exclusivă asupra bunului vândut . Mai mult chiar procura dată de sora ei , care de altfel nu este un contract de donaţie cum s-a specificat în antecontract, prevede înstrăinarea cotei pe care o deţine din bunurile  dobândite prin moştenire.

Într-o atare situaţie, se impunea ieşirea părţilor din indiviziune şi ulterior perfectarea actelor în forma prevăzută de lege.

În plus, pârâta nu a depus un act de proprietate care să ateste că bunurile descrise în certificatul de moştenitor ( în condiţiile în care acesta are efect declarativ şi nu constitutiv de drepturi ) ar fi aparţinut autorului său. Mai mult, ea a înstrăinat o suprafaţă de teren mai mare decât cea declarată pentru impozit respectiv cea menţionată în certificatul de moştenitor.

Pentru considerentele expuse văzând şi disp.art.1310 şi următoarele C.civ. respectiv art.111 C.p.civ. instanţa a respins acţiunea civilă în constatare reţinând că pârâta N.M. nu a făcut dovada că este proprietara bunurilor înstrăinate prin antecontractul de vânzare cumpărare.