Dosar nr. 1845/316/2009
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA TÂRGU BUJOR
JUDEŢUL GALAŢI
SENTINŢA CIVILĂ NR. 816
Şedinţa publică de la 24.06.2010
La ordine fiind soluţionarea plângerii formulată de reclamanta D.A, în contradictoriu cu
pârâţii F.V ş.a.
La apelul nominal a răspuns reclamanta asistată de avocat ales D I , lipsă fiind pârâta F
V pentru care a răspuns avocat ales DI şi reprezentanţii celor două comisii pârâte.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei , după care:
Instanţa precizează că a repus cauza pe rol, întrucât apărătorii părţilor au pus concluzii în
sensul că obiectul acţiunii este revendicare şi pentru ca instanţa să ia act de această modificare .
Apărătorul reclamantei precizează că instanţa este legal învestită pentru soluţionarea
acţiunii în revendicare, conform disp. art. 480 Cod civil.
Instanţa pune în discuţia părţilor dacă doresc să se judece şi cu cele două comisii.
Apărătorul reclamantei este de acord să se judece şi cu cele două comisii. Trebuia să fie
citată doar pârâta, dar având în vedere că dosarul este foarte vechi solicită să se judece şi cu cele două
comisii.
Apărătorul pârâtei solicită ca reclamanta să plătească taxă de timbru pentru acţiunea în
revendicare, fiind o acţiune unde proprietarul posesor are calitatea de pârât, respectiv doar F V , Comisia
Locală nu are teren în proprietate şi lasă la aprecierea instanţei.
Instanţa ia act că obiectul acţiunii este revendicare, constată că pârâtele Comisia
Locală F pentru aplicarea Legii 18/1991 şi Comisia Judeţeană G pentru aplicarea Legii nr. 18/1991
nu au calitate procesuală, motiv pentru care va dispune scoaterea acestora de pe citativ şi implicit din
cadrul procesual prezent. Nemaifiind cereri de formulat , constată procesul în stare de judecată şi acordă
cuvântul pe fond.
Apărătorul reclamantei susţine concluziile de la termenul anterior, solicitând admiterea
acţiunii aşa cum a fost formulată, revendicarea suprafeţei de 838 m.p. teren situat în T 5 P 23 intravilan
com. F , sens în care au depus la dosar acte, respectiv contract de vânzare-cumpărare pentru suprafaţa
de teren de 470 m.p. şi suprafaţa de 350 m.p. – titlul de proprietate din anul 1920, este proprietar
neposesor, fără cheltuieli de judecată.
Apărătorul pârâtei F V , îşi menţine concluziile de la termenul anterior, solicitând
respingerea acţiunii, să se ia act de raportul de expertiză topometrică, suprafaţa reclamantei este în altă
tarla. Pârâta deţine suprafaţa de teren în baza Legii nr. 18/1991 cu modificările ulterioare, reclamanta
solicitând reconstituirea dreptului de proprietate în baza unor acte din anul 1920, deci nu are un titlu de
proprietate pentru suprafaţa revendicată. Solicită respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecată.
I N S T A N Ţ A
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
La data de 07.02.2007, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Tg. Bujor, sub nr. unic de dosar
186/316/2007, plângerea formulată în temeiul Legii nr. 247/2005, formulată de reclamanta D.A , în
contradictoriu cu pârâta F V şi Comisia Locală pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar F şi Comisia
Judeţeană pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar G .
În motivare, reclamanta a arătat că introduce acţiune în revendicarea dreptului de proprietate pe
vechiul amplasament, conform Legii nr. 247/2005, pe motivul că tatăl său a deţinut în intravilanul localităţii
F, suprafaţa de 1958 mp, intravilan, în punctul L , conform actelor de vânzare cumpărare nr. 1185/1920, cu
suprafaţa de 1600 mp intravilan şi cu actul nr. 279/1918 de 358 mp, intravilan.
Arată că din suprafaţa de teren categoria vie, CAP F a luat 828 mp şi i le-a atribuit numitului F P.
I. care este moştenit de soţia sa, pârâtă în cauză.
Precizează că la aplicarea Legii nr. 18/1991 aceasta nu a vrut să cedeze via ocupată, iar comisia
comunală i-au respins reclamantei cererile depuse şi înregistrate sub nr. 436/11.03.1992 şi nr. 1374 şi 1375
/1992, depuse în termen legal, pe motivul că pârâta beneficiază de prevederile art. 23 din Legea nr.
18/1991.
De asemenea, arată că odată cu aplicarea Legii nr. 247/2005, a revenit asupra cererilor, solicitând
retrocedarea suprafeţei de teren deţinută abuziv de pârâtă, formulând acţiune împotriva Prefecturii G şi
Primăriei com. F , iar prin sentinţa civilă nr. 624/2006 a Judecătoriei Tg. Bujor, acţiunea a fost respinsă, cu
îndrumarea de a formula acţiune în revendicare împotriva pârâtei.
Mai arată că în acelaşi dosar în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 624/2006, s-a efectuat şi o
expertiză topografică, din care rezultă că pârâta deţine în mod ilegal suprafaţa de 828 mp, fără a avea titlu
de proprietate.
Apreciază că pârâta nu putea beneficia de prevederile art. 23 din Legea nr. 18/1991, deoarece nu i
se putea atribui lot pentru construire locuinţă, întrucât era moştenitoarea tatălui său, C:V..
Cererea nu a fost motivată în drept.
Odată cu cererea, au fost depuse, în copie, actul de vindere-cumpărare din anul 1920 (fila 3-4),
actul de vânzare din anul 1918 (5-6), raport de expertiză efectuat în dosarul nr. 610/2006 al Judecătoriei Tg.
Bujor şi completările la acesta (fila 7-12), sentinţa civilă nr. 624/01.11.2006 (fila 12 – 13), adresa nr.
1406/1992 (fila 14), cererea nr. 1374-1375 în vederea reconstituirii (fila 15), adeverinţa nr. 12807/1991 (fila
16).
Legal citată, pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat ca reclamanta să îşi precizeze
obiectul cererii. Arată că dacă aceasta susţine că este vorba de o acţiune în revendicare, atunci are
obligaţia să menţioneze temeiul legal al acesteia, deoarece, dacă arată ca şi temei de drept prevederile art.
247/2005, atunci înţelege să invoce autoritatea de lucru judecat, deoarece reclamanta s-a mai adresat
judecătoriei cu o plângere în baza Legii nr. 247/2005, din dosarul nr. 610/2006, unde s-a pronunţat sentinţa
civilă nr. 624/01.11.2006 prin care s-a respins plângerea.
Arată că instanţa de judecată nu avea dreptul să dea îndrumări părţii referitor la posibilitatea de a
formula acţiune în revendicare.
Întâmpinarea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 115 şi următoarele C.P.C. şi a fost
însoţită de copia T.P. nr. 47972-46/25.02.1993 (fila 28).
Prin sentinţa civilă nr. 323/23.04.2009, Judecătoria Tg. Bujor a admis în parte acţiunea civilă
formulată de reclamantă, pârâta fiind obligată să lase în deplină proprietate şi paşnică posesie suprafaţa
de 470 mp teren de vie situată în T 5, P 23, în intravilanul localităţii F punctul L conform schiţei efectuate
de expert B V în dosarul nr. 610/2006 al Judecătoriei Tg. Bujor.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâta F V , arătând că soluţia este nelegală,
deoarece instanţa nu s-a pronunţat asupra probelor solicitate şi nici asupra excepţiei autorităţii lucrului
judecat invocată prin întâmpinare.
Prin decizia civilă nr. 628/14.10.2009, a fost admis recursul declarat de pârâtă, sentinţa fiind
casată, iar cauza fiind trimisă spre rejudecare primei instanţe.
Tribunalul a dispus ca în rejudecare, instanţa de fond să se pronunţe asupra excepţiilor invocate în
apărare şi să dispună efectuarea unei expertize topometrice cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale
ale părţilor.
De asemenea, s-a pus în vedere ca instanţa de fond să solicite părţilor să depună la dosar soluţia
dată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr. 5048/121/2006, urmând a se stabili dacă decizia respectivă
influenţează sau nu prezenta cauză.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată la data de 11.12.2009, sub nr. 1845/316/2005, pe rolul
Judecătoriei Tg. Bujor.
La primul termen de judecată, reclamanta a depus act de vânzare din anul 1911 (fila 9-10), act de
vindere-cumpărare din 1920 (fila 11-13), act de vânzare din 1918 (fila 14 – 16), T.P. nr. 48490-
25/05.09.1996 emis pe numele C I. I (fila 17), sentinţa civilă nr. 5603/02.06.1992, pronunţată de
Judecătoria Galaţi în dosarul nr. 9526/1991 (fila 18), adeverinţa nr. 12807/1991 (fila 19).
A fost efectuată o expertiză topometrică cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale ale părţilor,
raportul fiind la dosar (filele 37-41).
A fost depusă decizia nr. 563/07.05.2007, pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr.
5048/121/2006.
La data de 22.04.2010, reclamanta a precizat că obiectul cererii este acţiunea în revendicare,
având ca temei art. 480 C.C. şi vizează suprafaţa de 828 mp.
Faţă de această precizare, instanţa a pus în vedere reclamantei să timbreze cererea formulată, iar
aceasta a timbrat cu 43 lei taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar de 0,3 lei.
La termenul din data de 24.06.2010, s-a pus în discuţia părţilor şi s-a dispus, faţă de precizarea
obiectului cererii, lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtelor Comisia Locală pentru Aplicarea Legilor
Fondului Funciar F şi Comisia Judeţeană pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar G, acestea fiind
scoase de pe citativ.
Analizând materialul probator administrat, instanţa reţine următoarele:
Reclamanta a învestit instanţa de judecată cu o acţiune în revendicarea suprafeţei de 828 mp,
situat în intravilanul localităţii F punctul L despre care afirmă că este deţinută de pârâtă.
Instanţa reţine că, în ceea ce priveşte această suprafaţă, reclamanta a solicitat reconstituirea
dreptului de proprietate, în faţa Comisiei Locale pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar F şi Comisiei
Judeţene pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar G , cerere care a fost respinsă prin Hotărârea nr.
2/08.02.2006 a Comisiei Judeţene.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a formulat plângere, în conformitate cu prevederile Legii nr.
247/2005, plângere care a fost însă respinsă prin sentinţa civilă nr. 624/01.11.2006, pronunţată de
Judecătoria Tg. Bujor, în dosarul nr. 610/2006.
Hotărârea a rămas irevocabilă la data de 07.05.2007, când Tribunalul Galaţi a respins recursul
formulat de reclamantă, prin decizia nr. 563, pronunţată în dosarul nr. 5048/121/2006.
Faţă de această soluţie, instanţa apreciază că reclamanta nu deţine titlu de proprietate pentru
suprafaţa de teren revendicată. De asemenea, conform afirmaţiilor părţilor, reclamanta nu deţine nici
posesia terenului revendicat.
În ceea ce priveşte pârâta, instanţa reţine că aceasta deţine un titlu de proprietate pentru suprafeţe
revendicată, iar acest aspect rezultă din T.P. nr. 47972-46/25.02.1993, emis pe numele Felea P. Ion, soţul
defunct al pârâtei şi concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză.
Acţiunea în revendicare este acţiunea reală prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său
cere instanţei de judecată să i se recunoască dreptul de proprietate asupra bunului şi restituirea acestuia de
la posesorul neproprietar, sau altfel spus, este acţiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului
neproprietar de la care se pretinde restituirea bunului.
În speţă, instanţa reţine că reclamanta nu deţine titlu de proprietate pentru suprafaţa revendicată.
Faptul că aceasta înţelege să invoce, în susţinerea dreptului său, acte din proprietate din anii 1918
şi 1920, acestea nu pot fi reţinute, spre comparaţie, cu titlul emis pârâtei în urma unei legi speciale,
deoarece acest titlu se bucură de prezumţia de legalitate.
Mai mult decât atât, instanţa reţine că aceste acte, de care reclamanta înţelege să le prezinte în
susţinerea cererii, au fost prezentate celor două comisii, iar aceste acte au fost analizate dar nu au fost
apreciate ca făcând dovada dreptului de proprietate asupra terenului în cauză, motiv pentru care şi
plângerea formulată împotriva Hotărârii nr. 2/08.02.2006 a Comisiei Judeţene fiind respinsă în mod
irevocabil.
Drept urmare, actele prezentate de reclamantă nu pot fi apreciate de instanţă ca făcând dovada
dreptului de proprietate asupra terenului revendicat.
Dimpotrivă, aşa după cum s-a reţinut, pârâta are un titlu de proprietate valabil.
Faptul că în motivarea sentinţei civile nr. 624/01.11.2006 a Judecătoriei Tg. Bujor, s-a arătat, în
mod greşit, că reclamanta poate formula acţiune în revendicare pentru această suprafaţă, nu poate
constitui temei de drept suficient pentru a se aprecia ca admisibilă o asemenea cerere.
Pentru aceste motive, instanţa va respinge ca fiind nefondată, acţiunea civilă în revendicare, astfel
după cum a fost precizată şi modificată.
Ia act că reclamanta D A nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Respinge ca fiind nefondată cererea pârâtei Felea Viorica, de obligare a reclamantei D A , la plata
cheltuielilor de judecată. Deşi reclamanta a căzut în pretenţii, în sensul art. 274 C.P.C., verificând actele
dosarului, instanţa nu a găsit dovezi din care să rezulte că aceasta a efectuat cheltuieli cu acest proces.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge ca fiind nefondată, acţiunea civilă în revendicare, astfel după cum a fost precizată şi
modificată, înregistrată sub nr. 1845/316/2009, formulată de D A , , în contradictoriu cu pârâta F V ,
Ia act că reclamanta D A nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Respinge ca fiind nefondată cererea pârâtei F V de obligare a reclamantei D A , la plata
cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică din 24.06.2010.
Preşedinte, Grefier,
Red.N.N.
Tehnred.C.D.
6 ex./02.07.2010
Com. 4 ex.
05.07.2010
4
Judecătoria Liești
Revendicare imobiliară, grănițuire și ridicare construcții
Curtea de Apel Târgu Mureș
Acţiune în revendicare. Admisibilitate
Judecătoria Drăgășani
Revendicare
Judecătoria Lehliu-Gara
Revendicare imobiliară
Curtea de Apel Constanța
Acţiune în revendicare. Fond forestier. Amenajamente silvice. Irelevanta intabulării sau exploatării terenurilor ca păsuni în vederea legitimării unui drept de proprietate.