Partaj bunuri comune

Asupra cauzei civile de faţă.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T.B sub nr. 924/316/2010, la data de 05.05.2010, reclamanta R  V  a chemat în judecată pe pârâtul R V solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună încetarea stării de codevălmăşie cu privire la totalitatea bunurilor  dobândite în timpul căsătoriei cu consecinţa atribuirii în natură.

În motivarea acţiunii reclamanta a învederat următoarele:

A fost căsătorită cu pârâtul iar prin sentinţa civilă nr. 246/04.02.2010 pronunţată de Judecătoria T.B în dosarul nr. 1676/316/2009 s-a dispus desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtului.

În timpul căsătoriei au dobândit un imobil situat în satul S, comuna S, judeţul G în care pârâtul nu îi permite să locuiască liniştită.

A mai arătat reclamanta că în timpul căsătoriei a dobândit alături de pârât mai multe bunuri mobile care se află în imobilul mai sus indicat şi pe care le va preciza la primul termen de judecată.

În drept, şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 728 Cod civil.

În dovedirea acţiunii a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori şi expertiză.

La termenul de judecată din data de 09.06.2010, reclamanta a depus la dosar o cerere completatoare prin care a solicitat partajarea următoarelor bunuri mobile : două şifoniere unul cu 3 uşi altul cu 2 uşi; cinci paturi tip recamier; şase scaune tapiţate; două mese; patru scaune tip taburet; două covoare de iută; trei butoaie de 100 litri, 30 litri şi 40 litri; două căzi pentru vin din lemn; două butelii; un abric pentru făcut scânduri; aparat de sudură; două pompe de apă; frigider; aragaz; căruţă; cal; o viţică de 2 ani; 15 păsări; 40 pui de găină; şase căruţe porumb ştiuleţi; plug pentru arat; grapă pentru netezit pământul.

A precizat reclamanta că terenul intravilan pe care se află construită casa de locuit este proprietatea sa exclusivă, fiind moştenit de la părinţii săi şi solicită partajarea casei de locuit construită împreună cu pârâtul, ridicată din paiantă, compusă din 3 camere, chiler şi magazie, acoperită cu azbest şi a bunurilor mobile precizate.

Pârâtul R V a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională.

Prin întâmpinare a arătat pârâtul că este de acord cu acţiunea de partajare a bunurilor mobile şi imobile dobândite în timpul căsătoriei.

În ceea ce priveşte bunurile mobile a precizat pârâtul că cele două şifoniere ( unul cu 3 uşi şi unul cu 2 uşi) precum şi cele 3 paturi recamier din cele menţionate în acţiune au calitatea de bunuri proprii fiind dobândite înaintea căsătoriei cu reclamanta.

Prin cererea reconvenţională pârâtul a solicitat instanţei să constate că din masa bunurilor comune mai face parte, în afara imobilului casă de locuit specificat de reclamantă în cerere, un alt imobil casă de locuit construit în timpul căsătoriei lor pe acelaşi teren, imobil acoperit cu tablă, construit din paiantă şi format din 2 camere, un salon şi un chiler, a cărui construcţie a fost finalizată în urmă cu 4 ani.

A solicitat pârâtul introducerea în masa bunurilor de împărţit a terenului în suprafaţă de 4900 mp pe care se află amplasate cele două imobile, ce a fost dobândit prin contractul de vânzare – cumpărare nr. 374/18.02.1999 şi 41/14.08.2003.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 115, art. 119 şi urm. Cod procedură civilă.

În dovedirea cererii a solicitat proba cu martori, înscrisuri, interogatoriu şi expertiză tehnică.

La termenul de judecată din data de 19.01.2011, reclamanta a depus la dosar precizări în sensul că imobilul nr. 1 este compus din teren intravilan ( bun propriu) şi casa de locuit (bun comun).

Terenul se regăseşte în conţinutul titlului de proprietate …./03.11.1995, în tarlaua … parcela …, dreptul de proprietate fiind reconstituit pe numele defunctului său tată R A. I. Terenul intravilan este în suprafaţă de 2855 mp intravilan S, judeţul Gşi se compune din suprafaţa de 2517 mp teren arabil şi 338 mp alte terenuri.

Pe acest teren au construit o casă de locuit compusă din 3 camere şi chiler, o magazie acoperită cu azbest şi lut, tencuită cu ciment iar în imobil locuiesc la acest moment atât ea cât şi pârâtul.

Imobilul nr. 2 este compus din teren intravilan (bun propriu al pârâtului R V) şi casa de locuit situată pe acesta, compusă din 6 camere construită din lut, tencuită cu ciment, acoperită cu tablă, bucătărie acoperită cu azbest cu anexe gospodăreşti reprezentate de magazie cu beci, grajd pentru vite şi o marchiză (bun comun).

A precizat reclamanta că această casă au edificat-o în timpul căsătoriei lor, făcând toate anexele menţionate şi pentru că ea şi pârâtul locuiau în imobilul pe care l-a descris mai sus, pârâtul R V i-a permis fiului său să locuiască în această construcţie.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine că părţile au avut calitatea de soţi şi că în timpul căsătoriei, care a fost desfăcută prin sentinţa civilă nr. 246 pronunţată de Judecătoria T.B la data de 04.02.2010, au dobândit mai multe bunuri ( mobile şi imobile) care beneficiază de prezumţia de comunitate instituită de art. 30 alin. 1 Codul familiei.

Rezultă astfel, din înscrisurile depuse la dosar, că foştii soţi, sunt proprietarii unui imobil compus din suprafaţa de 2855 mp teren şi casa de locuit edificată pe acest teren compusă din 2 ca,ere, o sală şi un chiler, situat în intravilanul comunei S, judeţul G, T 73/2 P 684 (contract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. …/18.02.1999 de Biroul Notarului Public Ilinca Guriţoiu f.30).

Rezultă din probatoriul administrat ( declaraţii martori f. 56-60, răspunsul la interogatoriu f. 36 – 38) că în timpul căsătoriei părţile au edificat o casă de locuit pe terenul moştenit de reclamantă de la părinţii săi.

Astfel, în răspunsul  la întrebarea nr. 1 din interogatoriu a precizat reclamanta că în timpul căsătoriei cu pârâtul au construit împreună două case şi au refăcut una.

Pârâtul R V, la întrebarea nr. 2 din interogatoriu a arătat că pe terenul dobândit de reclamantă prin moştenire au edificat o casă de locuit compusă din 3 camere şi chiler.

De asemenea, martorii B I, B E şi P P au declarat că în timpul căsătoriei, părţile au construit două case, una dintre acestea fiind în aceeaşi curte cu casa bătrânească ce a aparţinut părinţilor reclamantei.

Referitor la bunurile mobile enumerate de reclamantă, pârâtul a recunoscut prin întâmpinare că majoritatea au fost dobândite în timpul căsătoriei cu excepţia a două şifoniere şi trei paturi pe care le-a dobândit în urma împărţirii bunurilor comune cu prima sa soţie.

Deşi prin cererea reconvenţională pârâtul a solicitat aducerea la masa bunurilor de împărţit a unei suprafeţe de teren dobândită prin contractul nr. ../14.08.2003, instanţa reţine că existenţa acestuia nu a fost dovedită în condiţiile art. 1169 Cod civil.

Pentru considerentele de fapt şi de drept mai sus expuse, în temeiul art. 6736 Cod procedură civilă, s-a pronunţat încheierea interlocutorie din data de 13.10.2011 prin care instanţa a admis în parte şi în principiu acţiunea principală şi cererea completatoare formulată de reclamanta R V, a admis în parte şi în principiu cererea reconvenţională formulată de pârâtul R V şi a constat că părţile au dobândit în timpul căsătoriei, cu contribuţie egală de 50% fiecare următoarele:

-imobil situat în intravilanul comunei  S, jud. G în T73/2,P684 compus din suprafaţa de 2855 m.p. teren aferent construcţii, curţi şi grădini şi casa de locuit edificată pe acest teren compus din două camere, o sală şi un chiler, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ../18.02.1999 de BNP Ilinca Guriţoiu;

-casă de locuit formată din două camere, un salon şi un chiler edificată pe suprafaţa de 2855 mp teren identificat în T…,P684 intravilan S ;

-două paturi tip recamier, şase scaune tapiţate, două mese, patru scaune tip taburet, două covoare de iută, trei butoaie (100 l,30 l, 40 l), două căzi din lemn pentru vin, două butoaie, un abric, două pompe de apă, un  frigider, un aragaz, o căruţă, un cal, o viţică, 15 păsări, 40 pui găină, 6 căruţe de porumb ştiuleţi, plug pentru arat, o grapă.

Prin raportul de expertiză imobiliară  întocmit în cauză de expert Gaiţă Niţica s-a stabilit că imobilul dobândit de părţi prin contractul de vânzare – cumpărare nr. 374/1999 compus din locuinţă şi anexe gospodăreşti şi teren aferent în suprafaţă de 2855 mp are o valoare de 52.292 lei.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea imobil – casă de locuit reţinut de instanţă prin încheierea interlocutorie , s-a precizat în raportul de expertiză că este construit pe un teren în suprafaţă de 1462 mp identificată în / 73/1, P 677 şi nu pe terenul în suprafaţă de 2855 mp identificat în T 73/2, P 684.

Expertul desemnat nu a efectuat evaluarea imobilului motivând că este proprietatea numitului R S D conform contractului de vânzare – cumpărare nr. …/07.03.2011.

Faţă de precizările din conţinutul raportului de expertiză, instanţa a dispus efectuarea unui cercetări la faţa locului în conformitate cu prevederile art. 215 Cod procedură civilă.

Susţinerile părţilor, consemnate în procesul verbal întocmit cu ocazia cercetării la faţa locului, au confirmat cele reţinute de instanţă prin încheierea interlocutorie, respectiv faptul că părţile au dobândit două imobile în timpul căsătoriei, unul compus din casa de locuit, anexe şi teren şi al doilea compus din casa de locuit.

În ceea ce priveşte amplasamentul casei de locuit – bun comun al soţilor, probele administrate până la momentul pronunţării încheierii interlocutorii precum şi poziţia nesinceră a părţilor au condus la o stabilire eronată a acestuia, respectiv pe suprafaţa de teren identificată în T 73/2, P 684 în loc de T 73/1, P 677 cum este în realitate.

Instanţa reţine că în timpul judecării prezentei cauze, reclamanta R V a încheiat un contract de vânzare - cumpărare cu fiul lor R S D având ca obiect imobilul compus din suprafaţa de 1462 mp teren şi casa de locuit cu anexe dobândite în baza certificatului de moştenitor nr. …1/14.08.2003 însă la întocmirea documentaţiei cadastrale pentru intabularea dreptului de proprietate a fost avută în vedere construcţia edificată de părţi în timpul căsătoriei lor şi nu casa de locuit construită în anul 1920 dobândită prin moştenire şi în prezent aflată într-o avansată stare de degradare.

Atât reclamanta cât şi pârâtul au învederat cu ocazia cercetării la faţa locului că au început să construiască cel de-al doilea imobil cam prin anul 2000 cu intenţia de a fi locuit de fiul lor R S D.

Cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului, a fost prezentat instanţei imobilul compus din suprafaţa de 800 mp teren şi casa de locuit situat în centrul comunei S din care pârâtul R V deţine cota de ¼ dobândită prin moştenire de la prima sa soţie şi lucrările efectuate de părţi la imobil în timpul căsătoriei.

Ambele părţi au declarat că în anul 1996 s-au mutat din acel imobil şi au primit de la fiul pârâtului contravaloarea lucrărilor efectuate.

În ceea ce priveşte suma primită, reclamanta a susţinut că au primit 2.000.000 ROL iar pârâtul 8.000.000 ROL.

La termenul de judecată din data de 09.04.2012, părţile au solicitat instanţei pronunţarea unui supliment la încheierea de admitere în principiu cu privire la construcţiile edificate de părţi în timpul căsătoriei alăturat imobilului ce face obiectul certificatului de moştenitor nr. …/20/1974 întocmit de Notariatul de Stat local Tecuci.

În temeiul dispoziţiilor art. 6737 Cod procedură civilă, prin încheierea interlocutorie din data de 09.04.2012, instanţa a admis cererea de suplimentare a masei bunurilor comune  şi a constat că în timpul căsătoriei, cu contribuţie egală de 50% fiecare, părţile au edificat o bucătărie compusă din cameră şi sală, o magazie şi o marchiză la imobilul casă de locuit situat în comuna S, judeţul G dobândit de pârât prin moştenire conform certificatului de moştenitor nr. …/20/1974 eliberat de Notariatul de Stat Tecuci.

Conform suplimentului la raportul de expertiză, valoarea construcţiilor alipite de locuinţa ce face obiectul certificatului de moştenitor nr. …/20/1974 compuse din cameră, sală, bucătărie, marchiză şi anexă, era la nivelul lunii august 1996 de 358 lei.

Faţă de valoarea stabilită prin raportul de expertiză , instanţa constată că părţile au primit în anul 1996 contravaloarea construcţiilor edificate de la fiul pârâtului, astfel încât nu se impune obligarea pârâtului  la plata către reclamantă a echivalentului cotei sale din valoarea lucrărilor.

Faţă de situaţia de fapt reţinută şi având în vedere dispoziţiile art. 36 alin. 1 Codul familiei, instanţa constată că atât acţiunea principală cât şi cererea reconvenţională sunt parţial întemeiate, astfel încât le va admite în  parte şi va dispune sistarea stării de devălmăşie cu respectarea dispoziţiilor art. 6735 alin. 2 Cod procedură civilă şi art. 67310 alin. 4 Cod procedură civilă.

Probatoriul administrat în cauză face dovada faptului că şi după desfacerea căsătoriei prin divorţ, părţile au continuat să locuiască în imobilul dobândit prin contractul de vânzare – cumpărare nr. 374/1999, imobil care nu este comod partajabil în natură.

Cum pârâtul nu deţine o altă locuinţă în proprietate spre deosebire de reclamantă care prin contractul de vânzare – cumpărare nr. 631/07.03.2011 a transmis fiului său doar nuda proprietate asupra imobilului compus din teren şi casă de locuit, reţinând dreptul de uzufruct viager asupra imobilului, instanţa apreciază ca echilibrată şi de natură a nu prejudicia pe nici unul dintre foştii soţi, varianta atribuirii imobilului teren şi casă de locuit situat în T 73/2, P 684 cu o valoare de 52.292 lei pârâtului urmând a fi obligat acesta la plata sultei către reclamantă.

În ceea ce priveşte bunurile mobile, instanţa va ţine seama de cotele ce le revin părţilor din comunitatea de bunuri , de principiul împărţirii în natură precum şi de achiesarea părţilor la propunerile formulate prin raportul de expertiză mobiliară.

În ceea ce priveşte casa de locuit construită pe suprafaţa de 1462 mp identificată în T 73/1, P 677, rezultă din probatoriul administrat că a fost construită de părţi în timpul căsătoriei, anul începerii lucrărilor de construcţie fiind 2000.

Chiar reclamanta a recunoscut în răspunsurile la interogatoriu şi la cercetarea la faţa locului că imobilul a fost construit împreună cu pârâtul în timpul căsătoriei.

Susţinerea reclamantei în sensul că pârâtul a dat la momentul începerii construcţiei suma de 15.000.000 ROL pentru terminarea fundaţiei iar ea ar fi avut o contribuţie mai mare şi ar fi dat bani şi fiul lor ar fi îndreptăţit-o, eventual, să solicite stabilirea unor contribuţii diferite la dobândirea casei de locuit şi în nici un caz, să intabuleze dreptul de proprietate în favoarea sa.

Conform raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză, valoarea imobilului compus din locuinţă şi anexe gospodăreşti este de 33.075 lei.

Reţinând calitatea de bun comun a imobilului şi contribuţia egală a părţilor la dobândirea acestuia, constatând că prin contractul de vânzare – cumpărare nr. 631/07.03.2011 reclamanta a transmis fiul lor nuda proprietate reţinându-se dreptul de uzufruct viager asupra imobilului, instanţa o va obliga să plătească pârâtului suma de 16537,5 lei cu titlu de sultă.

În conformitate cu prevederile art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă şi ale art. 276 Cod procedură civilă, vor fi compensate cheltuielile de judecată cu consecinţa obligării reclamantei la plata sumei de 125,15 lei.

Având în vedere solicitarea expertului desemnat de acordare a unui onorariu suplimentar în sumă de 600 lei şi decontul cheltuielilor depus la dosarul cauzei, instanţa va obliga pe reclamantă şi pe pârât la plata a câte 300 lei fiecare în contul Biroului local de Expertize Tehnice şi Contabile G.

Potrivit art. 502 din OUG 51/2008 va fi obligată reclamanta la plata sumei de 2813,61 lei în contul bugetului local al U.A.T. S, după rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, cu titlu de taxă judiciară de timbru, sumă pentru care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar.

Având în vedere valoarea masei bunurilor de împărţit stabilită prin rapoartele de expertiză şi dispoziţiile Legii nr. 146/1997, va fi obligat pârâtul la plata diferenţei taxei judiciare de timbru aferentă cererii reconvenţionale.

Domenii speta

Spete similare