Revendicare imobiliară

Revendicare imobiliară

Sentiţa civilă 209 din data de 10.02.2011 în dosarul numărul 1981/332/2010

Prin cererea adresată acestei instanţe la data de 18.08.2010, reclamantul N.R. a chemat în judecată pe pârâta SC U.V. SRL pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată să-i lase în deplină proprietate şi paşnică posesie suprafaţa de 1,50 ha teren arabil extravilan, situat în extravilanul oraşului Vânju Mare, cu vecinii: N-drum, E-canal, S-drum, V-B.A. şi la plata sumei de 500 lei, reprezentând contravaloarea producţiei agricole de care a fost lipsit în anul agricol 2009-2010, cu cheltuielile de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantul a susţinut faptul că printr-un înscris sub semnătură privată intitulat ”precontract de vânzare-cumpărare” încheiat la data de 15.10.2001 a cumpărat de la numitul T.I.C. terenul indicat mai sus. Ulterior, în dosarul civil nr.3551/2003, Judecătoria Vânju Mare a pronunţat sentinţa civilă nr.1871/11.12.2003 care ţine loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafaţa de 1,50 ha. Arată că autorii promitentului vânzător T.I.C.. şi anume, T.I. şi T.M. au încehiat contractul de vânzare-cumpărare cu întreţinere autentificat sub nr.2377/1997 cu numiţii T.I. şi T.C., iar terenul în cauză a fost  transmis  în schimbul întreţinerii. Ulterior, s-a dispus rezoluţiunea în parte a acestui contract, şi anume, doar în ceea ce privea obligaţia de întreţinere, iar terenul în litigiu a revenit în patrimoniul numiţilor T.I. şi T.M. şi după decesul acestora a fost moştenit de către promitentul-vânzător T.I.C. Pe de altă parte, probabil prin cumpărare de la T.C.. şi T.I., terenul revendicat a ajuns în posesia societăţii pârâte care în primăvara anului 2008, printr-o persoană care se pretindea administratorul firmei, l-a deposedat de acest teren pe care îl semănase cu lucernă. Menţionează că în toamna anului 2008, a reintrat în posesia terenului, a semănat grâu, a recoltat grâu în vara anului 2009, după care,din nou pârâta a intrat în posesia terenului şi nu a mai putut să reintre în posesia lui, ajungând la conflicte. 

Reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe disp.art.480, şi următ. C.civ.

În dovedirea acţiunii, reclamantul a depus la dosar: copia sentinţei civile nr.1871/11.12.2003, pronunţată în dosarul nr.3551/2003, pronunţată de Judecătoria Vânju Mare, precontract de vânzare cumpărare, titlul de proprietate nr.71797/06.10.1998, contract de vânzare-cumpărare şi intreţinere , copie decizia civilă nr.62/A/12.02.2002 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, extras de carte funciară, împuternicirea avocaţială nr.2, chitanţa privind onorariul de expert, chitanţa privind dovada achitării taxei de timbru şi timbrul judiciar şi a solicitat audierea martorilor M.R. şi M.G..

La data de 14.09.2010,  prin serviciul registratură , reprezentantul unităţii pârâte a depus la dosar intâmpinare  prin care solicită respingerea acţiunii  arătând  că acţiunea depusă de reclamant este nefondată deoarece SC U.V. SRL este proprietara terenului de 1,46 ha, situate în extravilanul localităţii Vânju Mare în T17, P1, terenul fiind dobândit de prin contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.898/20.05.2008, şi mai depune cotractul de vânzare cumpărare autentificat la nr. 898 din 20.05.2008 , contractul  de vânzare cumpărare autentificat la nr.226 din 27.01.2004  şi  încheierea nr.2964/28.05.2008, extras de carte funciară pentru informare nr.744/N.

La termenul din data de 11.11.2010 a fost audiat martorul M.R. care arată că reclamantul deţinea suprafaţa de 1,2 ha pe care cultiva grâu, porumb, iar ultima dată lucernă. Arată că de cca 3 ani societatea pârâtă a ocupat acest teren al reclamantului, ocazie cu care a ocupat şi alte terenuri ce aparţin altor prsoane. De la acea dată ştie că reclamantul nu a mai intrat în posesia terenului. Când societatea pârâtă a intrat în posesia acestuia terenul esra cultivat cu lucernă, dar a fost arat de societatea pârâtă şi aceasta a cultivat orzoaică, iar în ultimul an porumb. Nu cunoaşte dacă reclamantul s-a prezentat la societatea pârâtă să-i ceară să-i lase terenul deoarece este proprietatea sa.

Martorul M.G., audiat la acelaşi termen , a declarat că reclamantul deţine suprafaţa de 1,50 ha teren arabil extravilan pe care avea cultivată lucernă. Nu ştie dacă reclamantul mai foloseşte acel teren în prezent, dar ştie că acest teren este cultivat în anul acesta cu porumb, dar nu cunoaşte cine a cultivat acest teren.A auzit că societatea italiană a ocupat teren de la mai multe persoane, dar nu ştie dacă este şi terenul reclamantului printre acestea.A văzut că pe o suprafaţă mai mare de teren este înfiinţată aceeiaşi cultură, iar terenul pare cultivat de o singură persoană. Arată că a auzit de la mai multe persoane că acestea nu pot să-şi muncească terenul din cauza societăţii pârâte şi tot de la alte persoane a auzit că nici reclamantul nu poate să-şi muncească terenul din cauza acestei societăţi.Stie că aceea zonă in care se află terenul reclamantului se numeşte Negreanu sau La pădure , şi a auzit că terenurile din aceea zonă au fost ocupate de societatea pârâtă .

În şedinţa publică din 11.11.2010, apărătorul reclamantului a solicitat efectuarea unei expertize agricole topo, având ca obiective : identificarea terenului în litigiu de 1,5 ha cu T.P.şi vecinătăţi, să precizeze în posesia cui se află aceste suprafeţe şi dacă în anii 2009-2010 a fost cultivat acest teren, cu ce, de cine şi care este valoarea producţiei realizate de pe acest teren în anii 2009-2010, pentru care numeşte în cauză ca expert pe G.C. cu un onorariu provizoriu de expert în sumă de 400 lei.

În cauză a fost numit expert G.C., reclamantul depunând la dosar chitanţa privind dovada achitării onorariului de expert în sumă de 400 lei.

La data de 28.12.2010, a fost depus la dosar raportul de expertiză efectuat de expert G.C. şi o  cerere prin care a solicitat majorarea onorariului de expert de la 400 lei la 500 lei.

La termenul din data de 10.02.2011  reclamantul a depus la dosar chitanţa nr.2593394/1  pentru suma de 101,70 lei  reprezentând diferenta  de onorariu de expert.

Analizând actele şi lucrările dosarului şi coroborând probele administrate în cauză cu susţinerile părţilor , depoziţiile martorilor  audiaţi  şi concluziile raportului de expertiză , instanţa constată şi reţine în fapt şi în drept următoarele:

Reclamantul prin prezenta acţiune, solicită ca  pârâta să fie obligată să-i lase în deplină proprietate şi paşnică posesie  suprafaţa de 1,50 ha teren arabil extravilan, situat în extravilanul oraşului Vânju Mare, cu vecinii: N-drum, E-canal, S-drum, V-B.A., precum şi obligarea  acesteia la plata sumei de 500 lei, reprezentând contravaloarea producţiei agricole de care a fost lipsit în anul agricol 2009-2010, cu cheltuielile de judecată motivând faptul că  printr-un înscris sub semnătură privată intitulat ”precontract de vânzare-cumpărare” încheiat la data de 15.10.2001 a cumpărat de la numitul T.I.C. terenul indicat mai sus. Ulterior, în dosarul civil nr.3551/2003, Judecătoria Vânju Mare a pronunţat sentinţa civilă nr.1871/11.12.2003 care ţine loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafaţa de 1,50 ha. Autorii promitentului vânzător T.I.C.. şi anume, T.I. şi T.M. au încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu întreţinere autentificat sub nr.2377/1997 cu numiţii T.I. şi T.C.., iar terenul în cauză a fost  transmis  în schimbul întreţinerii. Ulterior, s-a dispus rezoluţiunea în parte a acestui contract, şi anume, doar în ceea ce privea obligaţia de întreţinere, iar terenul în litigiu a revenit în patrimoniul numiţilor T.I. şi T.M. şi după decesul acestora a fost moştenit de către promitentul-vânzător T.I.C. Pe de altă parte, probabil prin cumpărare de la T.C.. şi T.I., terenul revendicat a ajuns în posesia societăţii pârâte care în primăvara anului 2008, printr-o persoană care se pretindea administratorul firmei, l-a deposedat de acest teren pe care îl semănase cu lucernă. Menţionează că în toamna anului 2008, a reintrat în posesia terenului, a semănat grâu, a recoltat grâu în vara anului 2009, după care,din nou pârâta a intrat în posesia terenului şi nu a mai putut să reintre în posesia lui, ajungând la conflicte. 

 Se reţine  că, prin sentinţa civilă nr.1871/11.12.2003  pronunţată de Judecătoria Vânju Mare în dosarul civil nr.3551/2003, care a avut ca obiect actiune in constatare ,  a fost admisă actiunea formulată de reclamantul N.R. impotriva pârâtului T.I.C. , s-a constatat că reclamantul a cumpărat de la pârâtul T.I.C.  suprafata totală  de 2,15 ha teren arabil  şi anume suprafata de  1 ha si respectiv suprafata de 1,5 ha ( terenul in litigiu )  şi a fost respinsă cererea de interventie formulată de  intervenienţii T.I. şi T.C..

Sentinţa civilă nr.1871/11.12.2003  pronunţată de Judecătoria Vânju Mare în dosarul civil nr.3551/2003 a ramas definitivă şi irevocabilă la data de 27.01.2004.

Se reţine de asemenea că numiţii  T.I. şi T.M. au încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu întreţinere autentificat sub nr.2377/1997 cu numiţii T.I. şi T.C, iar

 terenul  in litigiu  in suprafata de 1 ha şi 4600 m.p.  a fost  transmis  acestora din urmă  în schimbul întreţinerii.

Ulterior prin sentinţa civilă nr.1574/06.06.2001  pronunţată de Judecatoria Vînju Mare  , a fost admisă  în parte  actiunea formulată de T.I. şi T.M.,  a  fost dispusă  rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare cu întreţinere autentificat sub nr.2377/1997,  care avea ca obiect transmiterea in schimbul intretinerii a suprefetei de teren de 1 ha si 4600 m.p. . Dispoziţie care a fost menţinută prin Decizia civilă nr.62/A/12.02.2002 pronunţată de Treibunalul Mehedinţi in dosarul nr.6798/2001.

Terenul în litigiu a revenit în patrimoniul numiţilor T.I. şi T.M. şi după decesul acestora a fost moştenit de către promitentul-vânzător T.I.C.

 Prin contractul de vanzare cumpărare autentificat la nr.226  din 27.01.2004  de BNP R. M.C. , numiţii  T.I. şi T.C.  prin mandatar au  vândut suprafata de  teren de 1 ha şi 4600 m.p. dobândită in baza contractului de intreţinere  nr.2377/1997  către  S.C.  A. S.R.L. , care la randul ei a vândut aceasta suprafara de teren  catre pârâta  S. C. U.V. S.R.L. prin contractul de vanzare cumpărare  autentificat la nr.898 din 20.05.2008 de BNP I.S.

Referitor la capătul de cerere privind revendicarea,potrivit dispoziţiilor art.480 C.civ. acţiunea în revendicare este acţiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar, prin care reclamantul trebuie să dovedească pe de o parte că  este  titularul  dreptului de proprietate asupra terenului din litigiu iar pe de altă parte să dovedească faptul că acest teren este ocupat în mod abuziv de către pârât.

In conditiile in care atât reclamantul cat si  pârâta , au prezentat pentru suprafata de teren de 1 ha şi 4600 m.p.  titluri care provin de la autori diferiţi, instanta  urmează să  compare intre ele drepturile autorilor de la care provin cele două titluri urmând să dea caştig părţii  care a dobandit bunul de la adevaratul proprietar.

 Titlul de proprietate al  reclamantului reprezentat de sentinţa civilă nr.1871/11.12.2003  pronunţată de Judecătoria Vânju Mare în dosarul civil nr.3551/2003 ramasă definitivă şi irevocabilă la data de 27.01.2004, reprezinta un titlul preferabil, in conditiile in care  acesta a cumpărat terenul in litigiu de la mostenitorul numiţilor T.I. şi T.M.  , iar terenul in litigiu revenise in patrimoniul acestora ca urmare a rezoluţiunii contractului de vânzare-cumpărare cu întreţinere autentificat sub nr.2377/1997, .

Titlul de proprietate al pârâtei contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 898 din 20.05.2008  nu reprezinta un titlul preferabil, in conditiile in care s-a incheiat in baza unui  contract de  intretinere pentru care s-a dispus rezoluţiunea, iar terenul in litigiu  nu se mai afla in patrimoniul  vanzătorilor T.I. şi T.C.  la data cand acestia  au vandut  terenul către  S.C.  A  S.R.L. , care la randul ei a vândut aceasta suprafara de teren  catre pârâta  S. C. U.V. S.R.L.

Potrivit principiului anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului iniţial , anularea actului iniţial primar atrage anularea şi a actului subsecvent, următor,  datorită legaturii sale cu primul.

 Având in vedere acest principiul  şi excepţia  de la acesta , cazul aplicării art.1909 alin 1 C civ , care se refera insă la instrainarea unui bun mobil  şi nu la instrainarea unui imobil  , titlul de proprietate al pârâtei contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 898 din 20.05.2008  nu poate fi considerat mai caracterizat şi mai preferabil decat titlul reclamantului, acesta fiind incheiat in baza unui act care anterior  a fost desfiinţat  .

In aceste condiţii titlul deţinut de reclamant este  mai caracterizat si mai preferabil decât actul de proprietate opus de pârâtă , iar reclamantul face dovada ca este adevaratul proprietar al terenului in litigiu  in suprafata de 1 ha şi 4600 m.p.

 Asa cum reiese din declaraţiile martorilor  audiaţi in cauză reclamantul a fost deposedat de suprafata de 1 ha şi 4600 m.p. care in prezent este in posesia  societaţii pârâte ,iar in anul  arigol 2009-2010  terenul a fost cultivat de catre pârâtă.

Aceste concluzii se desprind şi din raportul de expertiză de specialitate intocmit in cauză de expert G.C. .

Astfel se arată că in anul agricol septembrie 2009- septembrie 2010, terenul a fost cultivat  cu porumb de catre pârâtă,  , iar la momentul efectuarii expertizei terenul  era necultivat , urmând ca pentru anul agricol 2010-2011 , terenul să fie cultivat in primavara anului 2011.

Având în vedere, că reclamantul prin probatoriul administrat a făcut dovada îndeplinirii cumulative a  celor  două condiţii necesare admisibilităţii acţiunii în revendicare, instanţa apreciază acest capăt de cerere ca fiind întemeiat şi urmează a-l admite. Ca urmare, pârâta va fi obligată să lase în deplină proprietate şi  liniştită posesie reclamantului suprafaţa de 1 ha  si 4600 m.p.  teren arabil extravilan  cu  vecinatatile N- drum, S- drum, E –  drum  si V – B.A.

Referitor la  capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 500 lei , reprezentând contravaloarea producţiei agricole de care a fost lipsit reclamantul  în anul agricol 2009-2010.

Asa cum reiese din raportul de expertiză de specialitate intocmit in cauză, valoarea totală a  productiei  realizată pe suprafata  de teren de 1 ha şi 4600 m.p. pentru anul agricol 2009-2010 este de 3200 lei  din care valoarea cheltuielilor reprezintă 80% din valoarea totală şi venitul net reprezintă 20 % , iar profitul producătorului ( venitul  net ) fiind  de 640 lei .

 Instanţa apreciază şi  acest capăt de cerere ca fiind întemeiat şi urmează să-l admită şi să  oblige pârâta catre reclamant  la plata sumei de 500 lei reprezentand contravaloarea productiei agricole  de care a fost lipsit reclamantul pentru anul agricol 2009-2010.

 In baza art.274  alin 1  C.pr.civ. va obligă pârâta catre reclamantă la plata  cheltuielilor de  judecata in sumă de 1105 lei astfel ( 105 lei reprezentand taxa de timbru si timbru judiciar , 500 lei onorariu expert şi 500 lei onorariu avocat).

Admite acţiunea civilă avand ca obiect „ revendicare imobiliară şi pretenţii  ”  formulată de reclamantul N.R.  impotriva pârâtei  S.C. U.V. SRL.  cu Obligă pârâta sa lase reclamantului in deplină proprietate şi liniştită posesie  suprafata de 1 ha  si 4600 m.p.  teren arabil extravilan  cu  vecinatatile N- drum, S- drum, E –  drum  si V – Bită Atanasie.

Obligă pârâta catre reclamant  la plata sumei de 500 lei reprezentand contravaloarea productiei agricole  de care a fost lipsit reclamantul pentru anul agricol 2009-2010.

Obligă pârâta catre reclamanta la plata  cheltuielilor de  judecata in sumă de 1105 lei astfel ( 105 lei reprezentand taxa de timbru si timbru judiciar, 500 lei onorariu expert şi 500 lei onorariu avocat ).

Dispune restituirea catre pârâta a onorariului de expert , achitat cu chitanta nr.2448026/1 din 19.11.2010.

Domenii speta

Spete similare