Revendicare imobiliară

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PITEŞTI

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 8228

Şedinţa publică de la 09 Octombrie 2012

Completul compus din:

PREŞEDINTE E F

Grefier I C

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant F C, reclamant F M şi pe pârât U P, pârât U E, având ca obiect revendicare imobiliară

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 02.10.2012, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentinţă.

INSTANŢA

Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la data de  05.05.2009 sub nr.5316/280/2009 reclamanţii F C şi F M în contradictoriu cu pârâţii U P şi U E au solicitat instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună obligarea pârâţilor să le respecte posesia unei suprafeţe de cca 1000 mp situată în com. B, sat B M, pct. B, jud. Argeş, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii au arătat că terenul revendicat face parte din suprafaţa de 7725 mp livezi situat în acel punct, cu vecinătăţile N- F I, R- drum comunal, S-rezervă, V- Ocol silvic, acest teren fiind menţionat în titlul de proprietate nr.47370/25.07.1994, tarla 13 extravilan, precum şi în contractul de vânzare-cumpărare nr.736/04 martie 2003.

Au mai arătat  că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare nu erau întocmite lucrările cadastrale.

Au precizat  că au stăpânit netulburaţi acest teren în anul 2007 dată la care pârâţii au pătruns pe terenul lor şi au ocupat abuziv din suprafaţa de mai sus circa 1000 mp sub forma unui triunghi, pe latura de sud a terenului lor, menţionată ca fiind învecinată cu rezerva primăriei.

Totodată  au arătat  că la data de 13.08.2008 au sesizat Primăria com. B cu privire la situaţia de mai sus solicitând sprijinul acesteia în rezolvarea litigiului, ocazie cu care li s-a comunicat că terenul situat în partea de sud a fost atribuit numitului B V, care a intabulat în cartea funciară dreptul său de proprietate şi ulterior a înstrăinat terenul pârâţilor.

În drept, şi-au întemeiat acţiunea pe disp. art.480 Cod civ.

Au anexat acţiunii înscrisuri (filele 5-13).

La data de 11.09.2009 pârâţii au depus întâmpinare (filele 25-27) prin care au solicitat respingerea acţiunii.

În motivare au arătat că ei sunt proprietarii unei suprafeţe de 5.000 mp teren situat în extravilanul com. B M, punctul ,,B”, având ca vecinătăţi: N- rezerva primăriei B, S- B G; R- drum comunal B - B, V- Ocolul Silvic, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.603/24.04.2007.

Au mai arătat  că proprietatea lor nu se învecinează pe nicio latură cu proprietatea reclamanţilor; că la momentul întocmirii documentaţiei cadastrale, proprietatea reclamanţilor era delimitată în partea de sud cu un gard, între gardul acestora şi proprietatea lor existând rezerva primăriei.

La data de 04.12.2009 reclamanţii au depus cerere completatoare (filele 30-32) prin care au solicitat instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună şi grăniţuirea proprietăţilor în raport de titlurile de proprietate.

La data de 29.01.2010 pârâţii au depus la dosar înscrisurile de la filele 40-47.

În cauză s-au administrat probele cu înscrisuri, interogatoriu (filele 102-104), s-au audiat martorii F M (fila 68), Bă A (fila 105), B V (fila 127), F M (fila 128), expertiză de specialitate (filele 132-139).

Prin sentinţa civilă nr. 9124/12.11.2010 pronunţată de Judecătoria Pitesti  s-a admis  acţiunea formulată de reclamanţii F C şi F M, împotriva  pârâţilor U P şi  U E; au fost  obligaţi pârâţii să lase în deplină proprietate şi posesie reclamanţilor suprafaţa de 1.214 mp teren situat în com. B, pct. B, jud. Argeş, identificată cu culoare galben pe schiţa raportului de expertiză efectuat în cauză de expert D G, prin coordonatele 12-G-H-12 (fila 136).

S-a dispus  grăniţuirea proprietăţilor pe aliniamentul F-E identificat pe schiţa raportului de expertiză efectuat în cauză de expert D G (fila 136).

Au fost obligaţi pârâţii să plătească reclamanţilor suma de 1.755 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

 Pentru a dispune astfel s-a reţinut de prima instanţă că prin  contractul  de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.736/04.03.2003 reclamanţii au cumpărat de la F D suprafaţa de 7.725 mp teren extravilan livezi punctul ,,A” situat în com. B, sat B M, jud. Argeş, cu vecinii: N- FI, E- drum comunal, S- rezervă, V- ocol silvic  precum şi alte suprafeţe astfel cum sunt menţionate în contractul de vânzare-cumpărare mai sus menţionat.

Din acelaşi înscris  a reieşit  că terenurile ce au făcut obiectul înstrăinării au intrat în proprietatea vânzătorului prin reconstituire conform titlului de proprietate nr.47370/25.07.1994.

Din înscrisul de la fila 6, respectiv titlul de proprietate nr.47370/25.07. 1994 a  rezultat  că la suprafeţele din extravilan tarlaua  13, figurează şi suprafaţa de 7725 mp în punctul ,,B”, cu vecinii: N- FI, E- drum comunal, S- rezervă, V- ocol silvic.

Din contractul de vânzare-cumpărare depus la filele 148-150  a reieşit  că la data de 24.04.2007 pârâţii au cumpărat de la B N, B V, B C, B G, P M şi B M suprafaţa de 5.000 mp teren păşune situat în extravilanul comunei B, sat B M, punctul ,,B”, jud. Argeş, cu vecinii: N- Rezerva Primăriei B, S- B G, E- drum comunal B - B şi V- Ocol Silvic Piteşti.

Din înscrisul depus la fila 10 din dosar, respectiv certificatul de moştenitor nr.119/ 15.06.2006 a  reieşit  că terenul în suprafaţă de 5000 mp teren arabil tarlaua 542, parcela 15 punctul ,,B” situat în com. B, Jud. Argeş, a fost dobândit potrivit procesului-verbal  nr.2042/26.05.2006 eliberat de Primăria com. B, jud. Argeş.

La filele 8-9 din dosar s-a depus planul de amplasament şi delimitare a imobilului proprietatea reclamanţilor.

Din depoziţia martorului FM audiat în cauză (fila 68) a  rezultat  că terenurile sunt poziţionate în linie dreaptă. Mai arată jumătate din teren este împrejmuit, restul nu; că hotarul a fost drept, acum este înclinat pe o latură, pe latura de sud a terenului reclamanţilor.

Din depoziţia martorului B V (fila 127) a  reieşit  că el împreună cu fraţii săi au vândut un teren de 5000 mp lui U, că terenul era acolo când au fost puşi în posesie, dar că nu mai este acolo. Mai arată că terenul pe care l-a vândut pârâţilor se învecina cu B G, care a cumpărat de la F G; pe cealaltă latură rezervă primărie, altă latură drum comunal şi ocolul silvic pe altă latură.

Totodată a arătat martorul că terenul reclamanţilor era împrejmuit şi era lângă rezervă, iar rezerva era acolo în momentul în care au fost puşi în posesie.

Din declaraţia martorei F M (fila 128)  a reieşit că în B era un teren care a fost împărţit la doi fraţi, adică B C şi F G; că acesta din urmă a vândut terenul , apoi a vândut şi B; că a rămas o rezervă lângă B care i-a vândut lui U  bucata de pământ care-i revenise în urma împărţirii cu fratele său, iar acest teren era situat lângă rezerva ce era a primăriei.

A mai arătat  martorul că terenul lui U este hotar cu rezerva, rezerva este hotar cu F D şi în partea cealaltă cu U.

Totodată  a arătat martorul că gardul era făcut şi când a venit Comisia locală, că părţile se ceartă pentru că F D (tatăl reclamantului) vrea să ia rezerva aia a primăriei.

Din declaraţia martorei B A (fila 105)  a reieşit că terenul în litigiu are destinaţia fâneţe, că rezerva de teren rămasă în urma efectuării măsurătorii era situată între B C şi F G.

A mai arătat  martorul că rezerva nu este îngrădită; că hotarul dintre B C şi FC era în linie dreaptă, iar în prezent, este un pic mai înclinat pentru că acolo s-a băgat B C, care a vândut terenul lui U.

Din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză de expert D G a  reieşit  că din modul în care vânzătorii B către pârâţii U şi-au individualizat proprietatea prin documentaţia cadastrală 11179/2006 în care i s-a atribuit nr. cadastral 1039 imobilului în suprafaţă de 5000 mp aceştia au acaparat suprafaţa de 1214 mp dată de punctele 12-G-H-12- din proprietatea reclamanţilor F, acaparare transmisă şi la cumpărătorii-pârâţi U.

Acţiunea în revendicare, fiind întemeiată direct, nemijlocit pe existenţa dreptului de proprietate, opozabil erga omnes, obligă pe reclamanţi să facă dovada, conform art.1169 Cod civ., că sunt proprietarii bunului revendicat. În apărare pârâtul poate opune titlul său, a cărei examinare judiciară este firească şi esenţial necesară soluţionării pricinii.

Cum din concluziile raportului de expertiză  a reieşit că pârâţii ocupă 1214 mp din terenul reclamanţilor, suprafaţă identificată cu culoare galben pe schiţa raportului de expertiză efectuat în cauză de expert D G, prin coordonatele 12-G-H-12 (fila 136), instanţa apreciază că acţiunea reclamanţilor este întemeiată.

Tot din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză de expert D G a reieşit că hotarul dintre proprietăţile părţilor în proces este dat de punctele F-E.

Având în vedere considerentele expuse, în raport de disp. art. 480 Cod civ., art. 584 Cod civ., instanţa a admis  acţiunea, a obligat pârâţii să lase în deplină proprietate şi posesie reclamanţilor suprafaţa de 1.214 mp teren situat în com. B, pct. B, jud. Argeş, identificată cu culoare galben pe schiţa raportului de expertiză efectuat în cauză de expert D G, prin coordonatele 12-G-H-12 (fila 136).

A  dispus e grăniţuirea proprietăţilor pe aliniamentul F-E identificat pe schiţa raportului de expertiză efectuat în cauză de expert D G (fila 136).

În temeiul disp. art.274 Cod proc. civ., instanţa a obligat pârâţii să plătească reclamanţilor suma de 1.755 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinţei au declarat recurs pârâţii U P,  U E  care au considerat-o nelegală şi netemeinică , după cum urmează :

Instanţa de fond nu a avut în vedere probele administrate în cauză,respectiv extrasul din registrul de evidenţă al terenurilor eliberat de primăria Budeasa potrivit cu care autorul F Gh.D a figurat în evidenţă cu suprafaţa de 2,19 ha , iar prin titlul de proprietatea acesta a primit suprafaţa de 2,6963 ha  ,astfel că acesta a dobândit 5000 mp  care nu i se cuveneau din proprietatea recurenţilor.

De asemenea au fost  înlăturate declaraţiilor martorilor audiaţi în cauză, F M şi B G,  care au relatat că  între cele două terenuri în litigiu se află  un teren rezerva primăriei pe care  reclamanţii încearcă să-l acapareze ,deşi terenul lor este delimitat cu mult timp în urmă , însă au dărâmat  în timpul procesului gardul tocmai pentru  a realiza acest lucru .

Se mai arată că recurenţii pârâţi au dobândit terenul în litigiu în 2007 potrivit  contractului de vânzare cumpărare nr. 603/24.04.2007  fiind înscris în cartea funciară  şi situat în extravilanul comunei B M pct. B , anterior fiindu-i  reconstituit lui B G dreptul de proprietate şi eliberat procesul verbal de punere în posesie nr. 2042/2006 .

Instanţa de fond nu a manifestat rol activ pentru a stabili o corectă situaţie de fapt  în legătură  cu modul în care s-au dobândit cele două proprietăţi delimitarea lor şi  identificarea terenului rezervă primărie şi nu a observat că terenul  din titlul reclamanţilor nu corespunde cu cel evidenţiat la primăria B  , şi nefăcându-se dovada ocupării de către pârâţi a terenurilor lor, aspect susţinut şi de Primăria B .

Tribunalul  nu poate reţine concluziile raportului de expertiză întrucât sunt contradictorii la obiectivul 4  în care se arată că  există o suprapunere de înscrisuri  datorată unei greşeli cadastrale care urmează să fie eliminată  avându-se în vedere sentinţa civilă nr. 4318/17.05.2010 a Judecătoriei Piteşti prin care Comisia Locală de Fond Funciar B a fost obligată să efectueze măsurătorii şi să întocmească planul parcelar pentru tarlaua în care se află terenul proprietatea pârâţilor în suprafaţă de 5000 mp din extravilanul comunei B,sat B M, pct. B neavându-se în vedere existenţa cadastrului intabulat.

În susţinerea recursului , la dosarul cauzei s-au depus înscrisuri cu borderou  (filele 13-19) ,respectiv procesul verbal din 07.04.2011, schiţa terenurilor şi planul parcelar ,iar  intimaţii reclamanţi au depus înscrisuri ( filele 21-32).

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate şi care se încadrează în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., precum şi analizând cauza sub toate aspectele potrivit art. 304 ind. 1 C. proc. civ. în raport de actele şi lucrările dosarului tribunalul a constatat că recursul este fondat.

A reţinut tribunalul că potrivit sentinţei civile nr. 4318/17.05.2010  pronunţată de Judecătoria  Piteşti în dosarul 7942/280/2009  s-a admis acţiunea formulată de  intimaţii  U şi a  dispus obligarea pârâtei Comisia Locală de Fond Funciar B să efectueze măsurător şi să întocmească planul parcelar pentru tarlaua în care se află terenul proprietatea acestora în suprafaţă de 5000 mp ,acelaşi teren cu cel în  litigiu.

În cauză, în recurs  s-a  depus de către recurenţi ca şi înscris nou potrivit art. .305 C.pr.civ.  procesul verbal din 07.04.2011 întocmit de pârâtei Comisia Locală de Fond Funciar B prin care se constată că  s-au efectuat măsurătorile  şi s-a întocmit planul parcelar potrivit sentinţei sus menţionate, urmând ca acesta să fie depus la OCPI Argeş pentru avizare .

În acest sens s-a depus la fila 17 schiţa terenului în suprafaţă de 5000 mp  precum  şi planul parcelar al comunei B,sat BM, pct. B înscrisuri care  nu au fost avute în vedere de către expertul  D G  ,care de altfel arată  în schiţa anexă  de la fila 136  la raportul de expertiză  că există o suprapunere ale documentaţiilor cadastrale ale părţilor  pentru suprafaţa de 1214 mp ,însă  trebuie repoziţionate  schiţele pentru eliminarea suprapunerii .

În raport de aceste aspecte, tribunalul a reţinut că se impune completarea raportului de expertiză avându-se în vedere şi  înscrisurile  nou depuse de recurenţi  în baza sentinţei  civile nr. 4318/17.05.2010  pronunţată de Judecătoria Piteşti  pentru a se identifica terenurilor părţilor în raport de planul parcelar întocmit în zonă în pct. Brânzari şi pentru a se stabili dacă în raport de aceste aspecte recurenţii pârâţi ocupă din proprietatea  intimaţilor reclamanţi .

Pentru aceste considerente, prin  decizia civilă nr. 2731/2011 Tribunalul Argeş a admis  recursul, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond în vederea  completării raportului de expertiză cu obiectul menţionat , urmând ca în rejudecare să fie avute în vedere şi primele critici din recurs ce urmează a fi analizate în raport de situaţia de fapt ce va rezulta din completarea acestei probe. 

În fond după casare s-au administrat probele cu înscrisuri, interogatoriu şi expertiza specialitatea topografie, raportul fiind întocmit de d-nul expert Drăguţ Ionel.

Din probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin  contractul  de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.736/04.03.2003 reclamanţii au cumpărat de la F D suprafaţa de 7.725 mp teren extravilan livezi punctul ,,Acasă” situat în com. B, sat B M, jud. Argeş, cu vecinii: N- F I, E- drum comunal, S- rezervă, V- ocol silvic  precum şi alte suprafeţe astfel cum sunt menţionate în contractul de vânzare-cumpărare mai sus menţionat.

Din acelaşi înscris  rezultă  că terenurile ce au făcut obiectul înstrăinării au intrat în proprietatea vânzătorului prin reconstituire conform titlului de proprietate nr.47370/25.07.1994.

Din înscrisul de la fila 6, respectiv titlul de proprietate nr.47370/25.07. 1994 rezultă  că la suprafeţele din extravilan tarlaua  13, figurează şi suprafaţa de 7725 mp în punctul ,,B”, cu vecinii: N- F I, E- drum comunal, S- rezervă, V- ocol silvic.

Din contractul de vânzare-cumpărare depus la filele 148-150  reiese  că la data de 24.04.2007 pârâţii au cumpărat de la B N, B V, B C, B G, P M şi B M  suprafaţa de 5.000 mp teren păşune situat în extravilanul comunei B, sat B M, punctul ,,B”, jud. Argeş, cu vecinii: N- Rezerva Primăriei B, S- B G, E- drum comunal B – B şi V- Ocol Silvic Piteşti.

Din înscrisul depus la fila 10 din dosar, respectiv certificatul de moştenitor nr.119/ 15.06.2006 a  rezultă  că terenul în suprafaţă de 5000 mp teren arabil tarlaua 542, parcela 15 punctul ,,B” situat în com. B, Jud. Argeş, a fost dobândit potrivit procesului-verbal  nr.2042/26.05.2006 eliberat de Primăria com. B, jud. Argeş.

La filele 8-9 din dosar s-a depus planul de amplasament şi delimitare a imobilului proprietatea reclamanţilor.

Terenul pe care reclamanţii l-au cumpărat şi pentru care s-a reconstituit drept de proprietate autorilor lor este identificat în schiţa anexa la raportul de expertiză tehnică  la fila 44 cu contur portocaliu.

Terenul pentru care s-a reconstituit iniţial dreptul de proprietate autorilor pârâţilor este evidenţiat în aceeaşi schiţa prin poligonul marcat de punctele 69-i-13-6, învecinându-se cu teren rezerva primărie colorat cu albastru.

Autorii pârâţilor au întocmit documentaţia cadastrală aferentă terenului în suprafaţa de 5000 mp pe amplasamentul evidenţiat în schiţa de la fila 44 prin patrulaterul marcat de punctele 9-12-13-20 deşi nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate integral pe acest amplasament, şi, în consecinţa nu deţineau acte de proprietate pentru întregul amplasament evidenţiat în documentaţie.

În baza documentaţiei astfel întocmite autorii pârâţilor au vândut suprafaţa de 5000 mp  pârâţilor.

În acest mod terenul cumpărat de pârâţi s-a suprapus cu terenul  pentru care reclamanţii deţineau acte de proprietate, respectiv contact de vânzare-cumpărare fundamentat  pe titlul de proprietate emis în baza Lg. nr. 18/1991,  realizându-se astfel ocuparea parţială a terenului reclamanţilor de către pârâţi.

Pârâţii au contestat acest aspect, susţinând că nu au ocupat ternul reclamanţilor, terenul ocupat aparţinând conform actelor primare de proprietate şi actelor de reconstituire a dreptului de proprietate autorilor lor.

Pe parcursul soluţionării cauzei s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 4318/17.05.2010 a Judecătoriei Piteşti prin care Comisia Locală de Fond Funciar B a fost obligată la solicitarea pârâţilor să efectueze măsurători şi să întocmească planul parcelar pentru tarlaua în care se află terenul proprietatea pârâţilor în suprafaţă de 5000 mp din extravilanul comunei B,sat BM, pct. B.

Comisia s-a conformat hotărârii judecătoreşti, a întocmit procesul verbal din 07.04.2011 prin care s-a constatat că  s-au efectuat măsurătorile  şi s-a întocmit planul parcelar potrivit sentinţei sus menţionate, urmând ca acesta să fie depus la OCPI Argeş pentru avizare .

În acest sens s-a depus la fila 17 schiţa terenului în suprafaţă de 5000 mp  precum  şi planul parcelar al comunei B,sat B M, pct. B.

Prin întocmirea planului parcelar terenurile proprietatea părţilor nu se mai suprapun.

Deci, terenul pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate autorului pârâţilor era situat parţial  pe un alt  amplasament decât cel care a format obiectul contractului de vânzare-cumpărare raportat la documentaţia cadastrală.

În raport de documentaţia cadastrală în baza căreia s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare pârâţii ocupau parţial terenul reclamanţilor, respectiv suprafaţa de 1214 mp identificata în schiţa de la fila 44 prin triunghiul marcat de punctele G-H-12.

Conform raportului de expertiză, prin întocmirea planului parcelar şi transpunerea în teren, în prezent terenurile părţilor se învecinează, pe hotarul trasat de Comisia Locală de Fond Funciar B nefiind edificat gard.

Terenul situat anterior întocmirii planului parcelar între proprietăţile părţilor ce reprezenta rezerva primăriei, nu mai există în prezent cu aceasta destinaţie întrucât prin repoziţionarea proprietăţilor pârâţilor U aceştia se învecinează pe latura de Nord cu reclamanţii.

Între proprietăţile părţilor, în prezent nu exista gard sau alte semne de hotar.

Situaţia de fapt expusă se probează cu înscrisurile depuse la dosar coroborate cu concluziile raportului de expertiză.

Potrivit dispoziţiilor art. 480 C.civ. acţiunea în revendicare este acea acţiune reala prin care proprietarul care  a pierdut  posesia bunului său cere restituirea bunului de la posesorul neproprietar.

În cadrul acţiunii în revendicare reclamantul are obligaţia să dovedească dreptul său de proprietate asupra bunului revendicat şi  faptul ocupării terenului de către pârât.

Prin titlul de proprietate emis în baza Lg. nr. 18/1991 şi contractul de vânzare-cumpărare reclamanţii au dovedit dreptul de proprietate asupra terenului revendicat identificat în schiţa de la fila 44 prin triunghiul G-H-12.

Pentru acest teren autorilor pârâţilor nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Lg. nr. 18/1991.

Cu toate acestea au înstrăinat terenul în baza contractului de vânzare-cumpărare şi documentaţiei cadastrale anexă la contract.

Ocuparea terenului de către pârâţi s-a realizat scriptic, prin suprapunerea actelor de proprietate subsecvente titlurilor emise în baza Lg. nr. 18/1991.

Pârâţii nu au recunoscut acest aspect motiv pentru care în mod corect instanţa de fond i-a obligat să lase terenul în deplină posesie şi proprietate reclamanţilor.

Posesia ca atribut al dreptului de proprietate nu implica obligatoriu săvârşirea unor acte materiale asupra bunului, fiind suficientă existenţa intenţiei de a stăpâni, respectiv a elementului animus, situaţie ce se regăseşte în cauză.

Pe parcursul soluţionării dosarului în primul ciclu procesual s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 4318/17.05.2010 a Judecătoriei Piteşti prin care Comisia Locală de Fond Funciar B a fost obligată să efectueze măsurătorii şi să întocmească planul parcelar pentru tarlaua în care se află terenul proprietatea pârâţilor în suprafaţă de 5000 mp din extravilanul comunei B, sat B M, pct. B neavându-se în vedere existenţa cadastrului intabulat.

În baza sentinţei Comisia Locală de Fond Funciar B a întocmit procesul verbal din 07.04.2011 prin care se constată că  s-au efectuat măsurătorile  şi s-a întocmit planul parcelar potrivit sentinţei sus menţionate, urmând ca acesta să fie depus la OCPI Argeş pentru avizare .

Aceste înscrisuri au fost depuse în faţa instanţei de recurs.

Prin poziţionarea amplasamentului terenului autorilor pârâţilor, terenul cumpărat de pârâţi nu se mai suprapune cu terenul proprietate reclamanţilor.

În aceste condiţii, având în vedere faptul că ocuparea terenului de către pârâţi s-a realizat prin exercitarea elementului animus al posesie fundamentat pe contractul de vânzare-cumpărare precum şi faptul că prin  răspunsurile  date la interogatoriu s-a recunoscut împrejurarea că punctele fixate în prezent corespund terenului cumpărat, instanţa reţine că în prezent pârâţii nu mai ocupa din terenul reclamanţilor.

Trebuie precizat faptul că şi în condiţiile în care s-ar fi comparat titlurile de proprietate ale părţilor, titlul invocat de reclamanţi ar fi fost preferabil titlului invocat de pârâţi având în vedere faptul ca se fundamenta contractul invocat de reclamanţi pe titlul de proprietate emis în baza Lg. nr. 18/1991 iar contractul invocat de pârâţi nu avea un astfel de fundament pentru suprafaţa revendicata, terenul reconstituit autorilor pârâţilor fiind evidenţiat prin poligonul marcat de punctele 69-71-3-6 conform raportului de expertiza.

Între proprietăţile părţilor, în  prezent nu există semne de hotar astfel încât cererea prin care se solicită graniţuirea este întemeiată.

Faţă de aceasta situaţie, în baza dispoziţiilor art. 584 C.civ. instanţa va stabili linia de hotar pe aliniamentul dat de punctele – 3.71. – în schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit de domul expert D I – fila 44 din dosar.

Este evident faptul că în prezent pârâţii nu mai ocupa terenul reclamanţilor, cererea în revendicare rămânând fără obiect la acest moment, însă culpa procesuală în declanşarea litigiului atât cu privire la acţiunea în revendicare cât şi cu privire la acţiunea în graniţuirea  revine exclusiv pârâţilor.

Pârâţii aveau posibilitatea anterior primei zile de înfăţişare să efectueze verificări  din momentul primirii citaţiei şi să recunoască , eventual, pretenţiile reclamanţilor, să rectifice documentaţia cadastrală în care era evidenţiat terenul cumpărat,  situaţie în care în patrimoniul lor nu lua naştere  obligaţia de a suporta cheltuielile de judecată.

Pentru considerentele expuse, instanţa va admite în parte cererea formulată în sensul că va respinge cererea în revendicare ca rămasa fără obiect, va dispune graniţuirea proprietăţilor părţilor şi în baza dispoziţiilor art. 274 C.pr.civ. va obliga pe pârâţi să plătească reclamanţilor cu titlul de cheltuieli de judecată suma de 3615 lei, suma formata din 1755 lei reprezentând cheltuieli efectuate în primul ciclu procesual şi necontestate prin recursul declarat de pârâţi şi din  1860 lei reprezentând cheltuieli efectuate în recurs de reclamanţi.

Chitanţa depusă la dosar de apărătorul reclamanţilor, în fond după casare, reprezintă o copie a chitanţei depusă în recurs conform menţiunii inserate în conţinutul acesteia.

În baza dispoziţiilor art. 274 C.pr.civ. instanţa va respinge cererea de acordarea a cheltuielilor de judecată formulată de pârâţi, reţinând că reclamanţii nu au culpă procesuală în declanşarea litigiului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte cererea formulată de reclamanţii F C  şi F M ambii domiciliaţi în mun. R. V, N. I, nr., bl., sc., ap., jud. Argeş în contradictoriu cu pârâţii U P şi U E ambii domiciliaţi în localitatea C, str.  I. G P nr. 15, jud. Braşov.

Stabileşte linia de hotar între proprietăţile părţilor situate în comuna B, satul BM, punctul B, jud. Argeş pe aliniamentul dat de punctele – 3.71. – în schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit de domul expert D I – fila 44 din dosar.

Obligă pe pârâţi să plătească reclamanţilor cu titlul de cheltuieli de judecată suma de 3615 lei. Respinge cererea de acordarea a cheltuielilor de judecată formulată de pârâţi.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 09 Octombrie 2012

Preşedinte,

E F

Grefier,

I C

Red. EF

Tehn. L.B. 11 Octombrie 2012

6 ex.

Domenii speta

Spete similare