Asigurări. Denivelare pe drumul public. Avariere autoturism. Legătură de cauzalitate

Sentinţă civilă 1897 din 03.07.2012


Concluziile raportului nu se coroborează cu alte mijloace de probă, în dosarul de daune neexistând probatorii concrete care să indice în mod cert că avaria s-a produs în data menţionată şi în locul indicat (instanţa are în vedere că avaria nici măcar nu a fost anunţată la organele de poliţie după producerea ei; că fotografiile prezentate nu au nicio relevanţă în cauză, fiind total lipsite de precizie în ceea ce priveşte locul situării gropii, etc).

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slobozia, judeţul Ialomiţa la data de … sub număr unic de dosar …, reclamanta A, cu sediul …, a chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Slobozia, prin primar, cu sediul în Slobozia, str. Episcopiei nr. 1, jud. Ialomiţa, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 4501 lei, cu titlu de despăgubiri, achitate în dosarul de daună …, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că la data de …, a avut loc un eveniment rutier soldat cu avarierea autoturismului marca …, tipul …, cu număr de înmatriculare …, ce era condus regulamentar de asiguratul său, UMD, asigurat facultativ la societatea reclamantă în baza poliţei de asigurare ….

Arată reclamanta că din avizarea de daună cu care a fost învestită societatea reclamantă, rezultă că în timp ce se deplasa pe …, la intersecţia cu …, conducătorul auto, în persoana numitului UMD, a fost surprins de existenţa în îmbrăcămintea asfaltică a părţii carosabile a unei gropi nesemnalizate, iar urmare impactului cu aceasta, a rezultat avarierea semnificativă a autovehiculului, după cum reiese din documentele întocmite cu ocazia constatării acestor avarii.

Arată reclamanta că în baza contractului de asigurare …, încheiat de asigurat cu societatea reclamantă pentru autovehiculul cu număr de înmatriculare …, a suportat în întregime contravaloarea remedierii avariilor înregistrate de acesta, conform documentelor de reparaţie, în sumă de 4501 lei, aceasta fiind achitată de reclamantă în mod direct unităţilor service reparatoare şi furnizorilor de piese de schimb, iar la data de … a îndeplinit cu pârâtul procedura concilierii prealabile, prevăzută de art. 720 ind. 1 Cod procedură civilă, pârâtul transmiţându-i cu adresa nr. … că nu înţelege să dea curs solicitării de plată a sumei reprezentând contravaloarea reparaţiilor avariilor suferite de autoturismul asigurat … la societatea reclamantă.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus înscrisuri, solicitând administrarea probelor cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtei, cu martori, în cadrul căreia solicită a fi luată declaraţie conducătorului autoturismului cu nr. de înmatriculare …, UMD, cu domiciliul în ….

În drept, reclamanta a  invocat dispoziţiile art. 1357, 1381, 1385 şi 2210 din Codul civil, art. 5 alin. 1 din  O.U.G. nr.195/2002, art. 3 alin. 1 din Normele aprobate prin H.G. nr. 1391/2006, art. 40 alin. 1 din O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările şi completările ulterioare.

În baza art. 242 alin. 2 C. proc.civ., reclamanta a solicitat judecata în lipsă.

La data de …, pârâtul Municipiul Slobozia a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, arătând, în esenţă, că nu sunt îndeplinite condiţiile angajării răspunderii civile delictuale, reclamanta nefăcând dovada existenţei unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciul constatat. În răspunsul la procedura concilierii a arătat reclamantei că pe … s-au efectuat lucrări de reabilitare a covorului asfaltic, urmând a se turna stratul de uzură, întrucât pe timpul iernii, din cauza ciclurilor îngheţ-dezgheţ au apărut o serie de degradări ale stratului asfaltic de bază sub forma unor gropi ce nu au avut mai mult de 10 cm adâncime, gropi ce nu pot constitui obstacole de natură a atrage producerea unor avarii grave, pretinse de conducătorul auto.

Precizează pârâtul că avariile produse autoturismului asigurat facultativ de reclamantă, constând în basculă inf. dreapta, jantă faţă dreapta, casetă direcţie, carenaj faţă dreapta, spoiler bară faţă, bieletă direcţie, sunt imposibil de produs prin acroşarea unei zone de decopertare de maxim 10 cm adâncime, neexistând, în opinia sa, un raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciul constatat.

Mai mult, nu există nicio măsurătoare care să ateste care era adâncimea reală a acestor zone de decopertare, astfel încât să se poată aprecia efectul prezumtiv al impactului şi nu există niciun proces verbal încheiat de I.P.J. … urmare producerii evenimentului rutier.

Arată, de asemenea, pârâtul, că pentru a putea fi obligat la plată trebuie dovedită existenţa următoarelor condiţii: fapta ilicită; culpa făptuitorului; prejudiciul şi legătura de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu, până la acest moment reclamanta nedovedind decât existenţa prejudiciului.

În dovedire, a solicitat proba cu expertiză tehnică auto şi înscrisuri, precum şi orice alte probe a căror necesitate de administrare va reieşi din dezbateri.

În drept, au fost invocate prev. art. 115 din C. pr. civ.

La termenul de judecată din data de …, instanţa a încuviinţat, în baza art. 167 alin. 1 Cod procedură civilă, pentru reclamantă, proba cu înscrisuri, proba cu martorul indicat în cererea de chemare în judecată, proba cu interogatoriul pârâtului, precum şi efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, stabilindu-se, totodată, şi obiectivele expertizei şi desemnându-se expertul ce urmează a efectua expertiza în cauză.

La data de … s-a depus de către expert … Raportul de expertiză tehnică (filele …).

La termenul de judecată din data de …, s-a depus răspunsul la interogatoriul luat de reclamantă pârâtului (filele …), iar la termenul de judecată a fost audiat martorul propus de reclamantă UMD, respectiv conducătorul autoturismului marca …, implicat în evenimentul rutier (fila …).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

După cum rezultă din nota de constatare şi din nota de reconstatare pentru bunul … (filele …), extrasele de cont (filele …) şi facturile fiscale aflate la dosarul cauzei (filele …), reclamanta A, în baza poliţei de asigurare facultativă a autovehiculelor nr. … (fila …), în calitate de asigurător, a dispus remedierea avariilor survenite la autoturismul marca … cu nr. de înmatriculare …, în valoare de 4501 lei, reprezentând jantă faţă dreapta, tablă faţă dreapta, spoiler inf. bară faţă, carenaj dreapta faţă, bieletă direcţie dreapta, braţ inf. dreapta faţă, verificare casetă direcţie şi, ulterior, casetă direcţie.

Conform declaraţiilor conducătorului auto, la data de …, în timp ce conducea auto personal marca … cu nr. de înmatriculare … pe … din …, când a efectuat un viraj la stânga direcţiei de deplasare, pentru a intra pe strada viitor, a intrat cu roata dreaptă faţă într-o groapă produsă în asfalt, de aproximativ 25 de metri adâncime, în momentul producerii evenimentului fiind în frânare, iar roţile virate către stânga, în urma evenimentului autoturismul suferind avarii la partea dreaptă faţă (fila …).

Potrivit raportului de expertiză tehnică auto întocmit în cauză (filele …), există legătură de cauzalitate între avariile suferite de autoturismul marca … cu nr. de înmatriculare … şi denivelările (groapă)din îmbrăcămintea asfaltică a drumului.

Potrivit art. 998 Cod civil, orice persoană răspunde pentru prejudiciul cauzat altuia prin săvârşirea cu vinovăţie a unei fapte ilicite.

 Pentru angajarea răspunderii civile delictuale, trebuie, aşadar, întrunite cumulativ următoarele condiţii: existenţa faptei ilicite, existenţa unui prejudiciu suferit, raportul de cauzalitate între fapta cauzată şi prejudiciul suferit, precum şi vinovăţia celui care a săvârşit fapta cauzatoare de prejudicii. 

Analizând în cauză îndeplinirea tuturor condiţiilor cumulative care trebuie să fie îndeplinite pentru a se reţine (angaja) răspunderea civilă delictuală, instanţa reţine că doar condiţia prejudiciului este îndeplinită în cauză.

Astfel, instanţa reţine că, în cauză, prejudiciul există, este de natură patrimonială şi constă în contravaloarea reparaţiilor efectuate asupra autovehiculului marca … cu nr. de înmatriculare ….

Mai mult, prejudiciul cauzat reclamantei îndeplineşte toate condiţiile pentru a permite repararea lui, nefiind încă reparat şi fiind posibilă atât stabilirea, cât şi evaluarea lui. Astfel, din facturile fiscale aflate la dosarul cauzei (filele …), precum şi din extrasele de cont depuse de reclamantă (filele …) reiese că suma achitată a fost de 4501 lei.

Însă, în ceea ce priveşte celelalte condiţii, instanţa reţine că din materialul probator administrat nu reiese că acestea sunt îndeplinite în cauză.

Din înscrisurile depuse la dosar, nu rezultă cu exactitate locul situării denivelării/gropii care a provocat avaria. Înscrisul invocat de reclamantă în susţinerea situaţiei de fapt este constituit de către declaraţia scrisă a conducătorului auto, din care rezultă că şoferul autoturismului marca … cu nr. de înmatriculare …, în timp ce se deplasa pe … din …, când a efectuat un viraj la stânga direcţiei de deplasare, pentru a intra pe strada …, a intrat cu roata dreaptă faţă într-o groapă produsă în asfalt, de aproximativ 25 de metri adâncime, în momentul producerii evenimentului fiind în frânare, iar roţile virate către stânga, în urma evenimentului autoturismul suferind avarii la partea dreaptă faţă (fila …).

În afară de declaraţia conducătorului auto implicat în evenimentul rutier, proprietar al autoturismului asigurat facultativ, nu există niciun alt mijloc de probă care să dea indicii despre data, ora, locul şi cauzele producerii accidentului.

În acest sens, pârâtul remarca prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, că nu există niciun proces verbal întocmit de I.P.J. … privind producerea unui eveniment rutier soldat cu serioase avarii ale autoturismului.

Referitor la acest aspect, instanţa reţine că şi dacă ar fi existat la dosarul cauzei un proces verbal întocmit de lucrătorul de poliţie în baza art. 80 din O.U.G. nr. 195/2002, acesta nu ar fi constituit oricum un proces verbal încheiat de un agent de poliţie rutieră pe baza propriilor constatări, ci ar fi cuprins numai descrierea conţinutului declaraţiei şoferului autoturismului.

Pentru a fi util în cauză, procesul verbal ar fi trebuit să cuprindă constatările personale ale agentului de poliţie cu privire la data, locul şi cauzele producerii evenimentului rutier, întrucât fac dovadă până la înscrierea în fals doar menţiunile privind constatările pe care funcţionarul de stat - agentul de poliţie, acţionând în cadrul competenţei sale, le-ar fi făcut prin propriile simţuri.

 Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că din conţinutul raportului de expertiză tehnică auto nu rezultă în mod obiectiv groapa care a provocat avaria, ci se menţionează doar că există legătură de cauzalitate între avariile suferite de autoturismul marca … cu nr. de înmatriculare … şi denivelările (groapă) din îmbrăcămintea asfaltică a drumului.

Instanţa nu neagă concluziile raportului de expertiză, în sensul că o groapă de o astfel de dimensiune ca cea din planşa foto ar putea produce avarii de natura celor suferite de autoturismul asigurat facultativ de reclamantă, însă constată că raportul a fost întocmit de expert pe baza unei fotografii făcute unei gropi, neexistând niciun mijloc de probă care coroborat cu declaraţia conducătorului auto implicat în evenimentul rutier să ducă la concluzia că groapa analizată de expert este situată pe …, că este cea în care s-ar fi oprit roata autoturismului condus de martorul UMD şi, mai mult, că, în adevăr, avariile produse autoturismului sunt cu certitudine cauzate de gropile din îmbrăcămintea asfaltică.

Analizând planşa foto aflată la fila … din dosar, instanţa constată din modul de realizare a acesteia că nu pot fi trase concluzii măcar cu privire la locul situării acestei gropi.

 În aceste condiţii, în ceea ce priveşte legătura de cauzalitate între fapta cauzată şi prejudiciul suferit, potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică auto, o groapă de acele dimensiuni ar fi putut produce avariile suferite de autoturism.

Concluziile raportului nu se coroborează însă, aşa cum s-a arătat anterior, cu alte mijloace de probă, în dosarul de daune neexistând probatorii concrete care să indice în mod cert că avaria s-a produs în data de … pe … din … (instanţa are în vedere că avaria nici măcar nu a fost anunţată la organele de poliţie după producerea ei; că fotografiile prezentate nu au nicio relevanţă în cauză, fiind total lipsite de precizie în ceea ce priveşte locul situării gropii, etc).

Astfel, prin actele ataşate la dosar şi raportul de expertiză s-a dovedit în mod cert doar existenţa prejudiciului şi cuantumul acestuia, expertul desemnat având în vedere la realizarea expertizei dispuse doar înscrisurile şi fotografiile aflate la dosar, motiv pentru care instanţa nu îşi va însuşi concluziile acestuia  şi nu va omologa raportul de expertiză efectuat în cauză.

În raport de aceste considerente, instanţa concluzionează că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile necesare pentru a antrena răspunderea civilă delictuală a pârâtului Municipiul Slobozia, prin primar, pentru prejudiciul cauzat reclamantei A, faptul că reclamanta în calitate de asigurător, a achitat contravaloarea pagubei, nu înseamnă că în mod necesar aspectele invocate cu privire la locul şi cauza producerii acestor avarii sunt reale. Este de subliniat, în acest context, că poliţa de asigurare acoperă toate avariile produse autovehiculului, indiferent care ar fi cauza acestora şi indiferent dacă este sau nu cunoscută cauza acestor avarii.

Totodată, instanţa reţine şi faptul că, în cauză, a fost îndeplinită şi procedura prealabilă a concilierii directe, prev. de art. 720¹ C.proc.civ., impusă în cazul litigiilor  comerciale evaluabile în bani, cum este şi cel de faţă, ca o condiţie obligatorie prealabilă sesizării instanţei, în scopul încercării soluţionării conflictului dintre părţi pe cale amiabilă.

Având în vedere aceste considerente, în baza art. 998-999 C. civ., instanţa urmează să respingă acţiunea formulată de reclamanta A, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Slobozia, prin primar, ca neîntemeiată.

Va respinge ca neîntemeiată şi cererea pârâtului de obligare a reclamantei la plata onorariului expert, având în vedere că din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă că proba cu expertiza de specialitate a fost încuviinţată pentru reclamantă, tot ea fiind cea care a suportat contravaloarea onorariului pentru efectuarea expertizei (filele … din dosar).