Grăniţuirea proprietăţilor; limitele juridice ale dreptului de proprietate

Sentinţă civilă 2148 din 18.12.2012


Actiune având ca obiect granituirea proprietatilor; limitele juridice ale dreptului de proprietate ( picatura, streasina, distanta plantatiilor si a constructiilor)

Prin actiunea civila înregistrata sub nr. 1608/329/2012, la data de 20 iunie 2012, reclamantul I. V., , a chemat în judecata si personal la interogatoriu pe pârâtul I. A., domiciliat în comuna B., judetul T.

solicitând instantei ca, prin hotarârea ce va pronunta, sa dispuna obligarea pârâtului sa desfiinteze, prin scoaterea din radacini, plantatia de pomi, aflata lânga hotarul despartitor, iar, în caz de refuz, sa fie autorizat el sa execute lucrarea, pe cheltuiala pârâtului.

A solicitat si obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca este proprietarul imobilului compus din casa de locuit si teren aferent, în suprafata de 2.878 mp, situat în com. B., jud. T., în sola 64, parcelele 200, 670 si 692, cu vecinatatile: N – B. T., E – D.J., S – I. A. si  V – M. D.

Pe latura de sud a proprietatii, imobilul sau se învecineaza cu imobilul proprietatea pârâtului care, de-a lungul liniei de hotar, la o distanta mai mica de 2 m, a plantat 31 de pomi fructiferi, încalcând astfel prevederile legale.

De asemenea, de-a lungul gardului despartitor, a crescut lastaris care a determinat degradarea gardului despartitor.

Pentru aceste motive, reclamantul a solicitat desfiintarea plantatiei.

În drept, si-a întemeiat actiunea pe dispozitiile art. 613 C.civ..

A anexat actiunii (în copii certificate): titlu de proprietate nr. 5702109/25.02.2004 emis de Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Teleorman, invitatie si adresa nr. 674/13.04.2012, emise de Primaria com. B., jud. Teleorman.

Pârâtul-reclamant a formulat întâmpinare (filele 15-16), prin care a aratat ca este de acord cu admiterea actiunii reclamantului, si cerere reconventionala, prin care a solicitat instantei ca, prin hotarârea ce va pronunta, sa dispuna:

-  granituirea proprietatilor lor;

- ca reclamantul-pârât sa fie obligat sa-si monteze jgheaburi si burlane la magazia din scândura, acoperita cu placi din azbociment, ce este situata la o distanta de 0,30 m fata de hotar, pentru a împiedica scurgerea apei provenite din ploi si topirea zapezilor, în curtea lui;

- ca reclamantul-pârât sa fie obligat sa desfiinteze sopronul în lungime de 4 metri, a carui latura sudica o constituie gardul despartitor al proprietatilor;

- ca reclamantul-pârât sa fie obligat sa mute doua stive de lemne, depozitate pe gardul despartitor al proprietatilor lor, gardul fiind folosit ca sustinator al acestor stive de lemne;

- ca reclamantul-pârât sa fie obligat la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii, pârâtul-reclamant a aratat ca este proprietarul unui imobil ce consta într-o casa de locuit, anexe gospodaresti si terenul aferent constructiilor, în suprafata de 3.193 mp, imobil situat în com. B., jud. Teleorman, în tarlaua 64, parcelele 669, 199 si 691, cu vecinii: N- I. V., E – D.J., S – S. I. si V – M. D.

Proprietatea sa se învecineaza cu proprietatea reclamantului-pârât si, de mai mult timp, între ei s-au iscat neîntelegeri, motiv pentru care au apelat la o comisie din cadrul Primariei com. B., jud. T.

În urma masuratorilor efectuate de aceasta comisie, s-a stabilit aliniamentul pe care sa construiasca gardul despartitor al proprietatilor lor si, pentru a avea relatii de buna vecinatate, au convenit ca el, pârâtul-reclamant, sa taie arborii aflati în apropierea hotarului, iar reclamantul-pârât sa rezolve problemele privind streasina magaziei, a lemnelor stivuite pe gard si a sopronului ce are drept latura sudica gardul despartitor.

El, pârâtul-reclamant, a fost de acord cu masurile stabilite de comisie si a început construirea gardului despartitor, pe o lungime de 60 m, începând de la strada spre interiorul proprietatii lor.

Reclamantul-pârât nu a respectat masurile indicate si a mutat aliniamentul gardului construit de el, spre proprietatea sa, a pârâtului-reclamant.

De asemenea, într-o noapte, acesta a intrat pe proprietatea lui, a pârâtului-reclamant, si, împreuna cu alte doua persoane, a taiat un numar de 23 de pomi.

Asa cum a aratat, el este de acord sa desfiinteze plantatia de pomi, dar nu a facut acest lucru pâna în prezent, întrucât se fac cercetari ale locului infractiunilor savârsite de reclamantul-pârât si reclamate de el, pârâtul-reclamant.

Pârâtul-reclamant a mai aratat ca exista un semn vechi de hotar, respectiv o tulpina de salcâm, situata chiar pe hotar, la jumatatea lungimii acestuia.

Reclamantul-pârât a construit o magazie din scândura, acoperita cu placi din azbociment, cu o lungime de 8 m, situata la 0,30 m de linia de hotar, ceea ce face ca, pe toata lungimea sa, apa de pe acoperis sa se scurga pe proprietatea sa, a pârâtului-reclamant, pentru ca nu sunt montate jgheaburi si burlane la aceasta constructie.

El, pârâtul-reclamant, a construit partea sa de gard, pe lungimea de 60 m, însa acest gard este întrerupt în doua locuri, din cauza celor doua stive de lemne si a sopronului pentru animale, proprietatea reclamantului-pârât.

Cele doua stive de lemne sunt depozitate de reclamantul-pârât, pe gardul vechi, ce este folosit ca element de sustinere.

Si construirea sopronului a fost facuta prin folosirea, ca perete sudic, a gardului despartitor al proprietatilor.

Pentru aceste considerente, pârâtul-reclamant a solicitat admiterea cererii sale, astfel cum aceasta a fost formulata.

În drept, si-a întemeiat actiunea pe dispozitiile art. 115-119 C.proc.civ., art. 560, art. 611 si art. 630 C.civ..

A anexat actiunii: titlu de proprietate nr. 5701125/06.07.1999, emis de Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Teleorman, adresa nr. 933/14.05.2012, emisa de Primaria com. B, jud. T. (în copii certificate) si împuternicire avocatiala.

La data de 25 septembrie 2012, reclamantul-pârât a depus întâmpinare la cererea reconventionala formulata de pârâtul-reclamant, prin care a aratat ca este de acord cu cererea pârâtului-reclamant privind granituirea proprietatilor, în functie de actele de proprietate si de semnele vechi, de hotar.

A solicitat însa respingerea capetelor de cerere, având ca obiect obligarea sa de a-si monta jgheaburi si burlane, de a desfiinta sopronul si de a muta stiva de lemne.

Reclamantul-pârât a formulat si cerere reconventionala, pe care a calificat-o, în sedinta publica din data de 25 septembrie 2012, ca fiind o cerere modificatoare a actiunii introductive, prin care întelege sa îsi completeze actiunea si cu capatul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului-reclamant de a-si monta, la bucatarie, burlane de scurgere a apei pluviale.

Pârâtul-reclamant, prin avocat, a fost de acord cu modificarea actiunii introductive, de catre reclamantul-pârât.

În motivarea cererii sale (aflata la filele 31-32 din dosar), reclamantul-pârât a aratat ca are o magazie din scândura, ce se afla în apropierea liniei de hotar, dar aceasta este amplasata la mai mult de un metru de linia de hotar, astfel ca picatura stresinii cade pe proprietatea sa si nu pe cea a pârâtului-reclamant.

Pe de alta parte, pârâtul-reclamant detine o constructie, cu destinatia de bucatarie, amplasata pe linia de hotar, astfel ca picatura stresinii cade pe proprietatea sa, a reclamantului-pârât, motiv pentru care a solicitat obligarea pârâtului-reclamant de a monta burlane.

Cât priveste capatul de cerere având ca obiect mutarea celor doua stive de lemne, reclamantul-pârât a aratat ca nu exista decât un lemnar, aflat la cca. 1 m fata de gard.

De asemenea, sopronul l-a construit în urma cu peste 30 de ani, la cca. 30 cm fata de gard. Pe de alta parte, nu exista nicio prevedere legala, care sa stabileasca distanta constructiilor fata de hotarul despartitor.

În drept, si-a întemeiat actiunea pe dispozitiile art. 115 si art. 119 C.proc.civ si art. 611 C.civ..

Pentru dovedirea actiunii, reclamantul-pârât a solicitat audierea martorului V. G. (fila 56), prin înlocuirea martorei D. A., la audierea careia s-a opus pârâtul-reclamant ca ruda în grad oprit de lege, efectuarea unei expertize tehnice si a mai depus, la dosar, adresa nr. 1952/17.10.2012, emisa de Primaria com. B., jud. T..

În aparare si pentru dovedirea cererii reconventionale, pârâtul-reclamant a solicitat audierea martorului P. I., efectuarea unei expertize tehnice si a mai depus, la dosar, ordonanta nr. 692/P/2012 din 14.08.2012, data de Parchetul de pe lânga Judecatoria Turnu Magurele.

La interogatoriul luat din oficiu, de instanta, în sedinta publica din data de 30 octombrie 2012, reclamantul-pârât a recunoscut ca s-a înteles cu pârâtul-reclamant, ca fiecare dintre ei sa refaca jumatate din gardul ce desparte proprietatile lor, pârâtul-reclamant urmând sa

înlocuiasca jumatatea dinspre strada, iar el cealalta jumatate, spre miazanoapte, dupa ce reprezentanti ai comisiei locale au facut masuratori si au fixat, cu acordul lor, al partilor, linia de hotar. Pârâtul-reclamant a înlocuit jumatate din gard si acelasi lucru l-a facut si el. A mai aratat ca atât el cât si pârâtul-reclamant au respectat aliniamentul hotarului stabilit de comisia locala.

Prin încheierea de sedinta din data de 30 octombrie 2012, instanta a luat act de declaratia pârâtului-reclamant, potrivit careia renunta la judecata cu privire la capatul de cerere (din cererea reconventionala), având ca obiect obligarea reclamantului-pârât de a-si muta doua stive de lemne, depozitate pe gardul despartitor al proprietatilor.

Pentru efectuarea expertizei, a fost desemnat expert G. O, Gm, cu un onorariu în suma de 600 lei, avansat de parti, în mod egal.

Analizând materialul probator administrat în cauza, respectiv înscrisurile depuse de parti, coroborate si cu depozitiile martorilor P. I. (fila 49) si V. G. (fila 56), si concluziile raportului de expertiza, instanta retine ca reclamantul-pârât I. V. detine, în proprietate, un imobil constând din casa de locuit, anexe gospodaresti si teren aferent

constructiilor, în suprafata de 2.878 mp în acte, conform titlului de proprietate nr. 5702109/25.02.2004, si 2.616 mp în urma masuratorilor, imobilul situat în com. B., jud. T., în sola 64, parcelele 200, 670 si 692, cu vecinatatile: N – B. T., E – D.J., S – I. A. si  V – M. D..

Imobilul se învecineaza, în partea de sud, cu imobilul proprietatea pârâtului-reclamant Ion Alexandru, imobil ce consta într-o casa de locuit, anexe gospodaresti si terenul aferent constructiilor, în suprafata de 3.193 mp în acte (conform titlului de proprietate nr. 5701125/06.07.1999) si 3.150 mp în urma masuratorilor, imobil situat în com. B., jud. T., în tarlaua 64, parcelele 669, 199 si 691, cu vecinii: N- I. V., E – D.J., S – S. I. si V – M. D..

În cauza, instanta nu va face aplicarea dispozitiilor noului Cod civil, ci ale vechiului Cod civil, motivat de faptul ca dispozitiile art. 602-625 din noul Cod civil, ce reglementeaza limitele juridice ale dreptului de proprietate privata, nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii în vigoare a acestuia, asa cum prevad dispozitiile art. 59 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului Cod civil.

Cât priveste cererea pârâtului-reclamant de granituire a proprietatilor lor, instanta retine ca, potrivit dispozitiilor art. 584 C.civ., orice proprietar poate obliga pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite de a sa.

Reclamantul-pârât a fost de acord cu cererea pârâtului-reclamant de granituire a proprietatilor.

Din sustinerile partilor, din cererile formulate, coroborate cu depozitiile martorilor audiati în cauza, instanta retine ca, în urma masuratorilor efectuate de o comisie de la nivelul primariei, partile s-au înteles ca, pe aliniamentul fixat, fiecare dintre ele sa refaca câte o jumatate din gardul ce marcheaza hotarul dintre proprietatile lor.

Expertul a stabilit hotarul despartitor al proprietatilor partilor pe pozitia gardului despartitor din prezent, pe aliniamentul 3-5-12-18-21-56-55-53-52-51-48-46-83-85-88.

A precizat ca nu se pot crea confuzii asupra acestor hotare, apreciind ca suprafetele înscrise în actele de proprietate ale partilor (mai mari decât cele detinute în fapt), au fost eronat calculate si înscrise la momentul întocmirii titlurilor de proprietate.

Conform art. 607 C.civ., ,,nu e iertat a sadi arbori care cresc înalti decât în departarea hotarâta de regulamentele particulare sau de obiceiurile constante si recunoscute si, în lipsa de

regulamente si obiceiuri, în departare de doi metri, de la linia despartitoare a celor doua proprietati pentru arborii înalti si de o jumatate de metru pentru celelalte plantatii si garduri vii’’. Art. 608 C.civ. prevede ca vecinul poate cere ca arborii si gardurile vii, pusi la o distanta mai mica, sa se scoata.

Pârâtul-reclamant a fost de acord, conform întâmpinarii depuse, cu cererea reclamantului-pârât, respectiv de a scoate pomii saditi la o distanta mai mica decât cea legala si care nu au fost taiati de catre reclamantul-pârât.

Conform raportului de expertiza, pe proprietatea pârâtului-reclamant se gasesc plantati 11 arbori, cea mai mica distanta dintre pozitia acestora si gardul despartitor fiind de un metru.

Cât priveste capatul de cerere, din actiunea formulata de reclamantul-pârât, având ca obiect obligarea pârâtului-reclamant de a monta burlane de scurgere a apelor pluviale, la bucataria proprietatea sa, expertul a concluzionat ca aceasta constructie este amplasata la o distanta de 1 m fata de gardul despartitor, cu o streasina de 0,40 m iar apele pluviale, ce se stâng de pe acest acoperis, se scurg pe proprietatea pârâtului-reclamant si nu pe terenul reclamantului-pârât, astfel ca nu se impune montarea de burlane si jgheaburi.

În schimb, expertul a aratat ca magazia de scândura, acoperita cu placi de azbociment, proprietatea reclamantului-pârât, nu are amenajat un sistem de preluare a apelor pluviale (jgheaburi si burlane), iar lipsa acestora afecteaza proprietatea pârâtului-reclamant, prin scurgerea apelor, pe proprietatea acestuia si în imediata vecinatate a locuintei sale.

Cât priveste constructia cu destinatia de sopron pentru animale, proprietatea reclamantului-pârât, expertul a aratat ca aceasta nu constituie gardul despartitor al celor doua proprietati (gardul vechi), asa cum sustinuse pârâtul-reclamant, respectiv ca una dintre laturile constructiei ar reprezenta-o gardul si ca aceasta constructie nu împiedica montarea unui eventual gard nou, de catre pârâtul-reclamant.

Expertul a precizat ca sopronul se gaseste la o distanta de 0,36 m, respectiv la 0,29 m fata de gardul existent.

Pentru aceste considerente, instanta apreciaza ca cererile partilor sunt întemeiate în parte, motiv pentru care va admite, în parte, actiunea civila formulata de reclamantul-pârâta Ivan Vasile împotriva pârâtului-reclamant Ion Alexandru si va admite, în parte, cererea reconventionala formulata de pârâtul-reclamant.

Va dispune granituirea proprietatilor partilor si stabileste linia de hotar, conform raportului de expertiza, întocmit de expert G. O. G., între punctele: 3-5-12-18-21-56-55-53-52-51-48-46-83-85-88.

Va obliga pe pârâtul-reclamant I. A. sa scoata, din radacina, 11 arbori aflati pe proprietatea sa, la o distanta mai mica de 2 m de hotarul despartitor al proprietatilor partilor.

Va respinge, ca nefundat, capatul de cerere din actiunea formulata de reclamantul-pârât, având ca obiect obligarea pârâtului-reclamant de a-si monta burlane de scurgere a apelor pluviale, la bucataria proprietatea sa.

Va obliga pe reclamantul-pârât Ivan Vasile sa-si monteze jgheaburi si burlane la magazia din scândura, proprietatea sa.

Va respinge, ca nefondat, capatul de cerere, din cererea reconventionala formulata de pârâtul-reclamant, având ca obiect obligarea reclamantului-pârât sa desfiinteze sopronul pentru animale.

Tinând seama si de faptul ca pârâtul-reclamant I. A. a fost de acord cu cererea reclamantului-pârât de a-si scoate arborii, precum si de faptul ca reclamantul-pârât I. V. a fost de acord cu cererea pârâtului-reclamant, de granituire a proprietatilor, în baza dispozitiilor art. 275 si art. 276 C.proc.civ., instanta va obliga pe reclamantul-pârât sa plateasca pârâtului-reclamant suma de 408,30 lei, reprezentând cheltuieli de judecata, dupa compensarea acestor cheltuieli.