Viol prin constrângere morala

Sentinţă penală 169 din 05.06.2009


Viol prin constrângere morala .

Inculpatul recidivist, condamnat în anul 2006 la pedeapsa de 6 ani închisoare cu regim de detentie pentru comiterea infractiunii de viol, în timpul permisiei din penitenciar a intrat fara drept în curtea si locuinta aceleiasi parti vatamate pe care a violat –o în urma cu doi ani si pe fondul unor discutii de împacare si regretare inculpatul a întretinut un raport sexual cu aceasta . Inculpatul sustine ca partea vatamata a consimtit, dar partea vatamata sustine ca i-a fost frica din momentul în care l-a vazut pe inculpat intrând în casa, ulterior partea vatamata a formulat plângere penala împotriva inculpatului pentru viol.

Parchetul a dispus scoaterea de sub urmarire penala a inculpatului pe motivul ca partea vatamata nu a prezentat urme de violenta pe corp, lipsind astfel „constrângerea” ca element material al infractiunii de viol .

Instanta a admis plângerea partii vatamate împotriva solutiei procurorului pe care a desfiintat-o si retinând cauza pentru judecare l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa rezultanta de 7 ani pentru comiterea infractiunii de viol si violare de domiciliu .

La data de ….2008, partea vatamata C A  a depus o plângere prealabila la Politia N împotriva inculpatului GFA, pentru savârsirea de catre acesta a infractiunii de viol, fapta prevazuta si pedepsita de art.197 alin.1 Cod penal, cu motivarea ca în noaptea de ….2008 în jurul orei 02.00, inculpatul a patruns în locuinta sa, fortând usa de la intrare, dupa care, prin violenta si amenintare a întretinut cu aceasta un raport sexual normal.

Plângerea a fost înregistrata la Parchetul de pe lânga Judecatoria Zalau sub nr…./2008 la data de …..2008. Prin rezolutia din data de ….2008, s-a dispus începerea urmaririi penale împotriva învinuitului G F A pentru comiterea infractiunilor de viol si violare de domiciliu, fapte prevazute de art.197 alin.1 si, respectiv art.192 alin.2 Cod penal. Prin rezolutia din data de ….2008, din dosar nr….2008 al parchetului de pe lânga Tribunalul Salaj s-a dispus preluarea dosarului nr…../2008 de catre aceasta din urma unitate de Parchet.

Prin ordonanta din data de ….2008, Parchetul de pe lânga Tribunalul Salaj a dispus scoaterea de sub urmarire penala a învinuitului G F A pentru comiterea infractiunilor de viol si violare de domiciliu, apreciindu-se ca nu sunt întrunite în cauza elementele constitutive ale celor doua infractiuni pentru care s-a început urmarirea penala.

Partea vatamata a formulat plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lânga Tribunalul Salaj, care a fost respinsa prin rezolutia din data de ….2008, ca neîntemeiata.

Împotriva ambelor solutii, partea vatamata a formulat plângere în baza art.2781 Cod procedura penala la instanta de judecata, aceasta fiind înregistrata la Judecatoria Zalau la data de ….2008 sub nr…..2008, iar prin Încheierea din data de ….2009, a fost admisa plângerea partii vatamate, desfiintata solutia procurorului si retinuta cauza pentru judecare.

Prin declaratia data în fata instantei la termenul de judecata din data de …..2009, partea vatamata C A  a aratat ca se constituie parte civila în cauza cu suma de 6.000 lei, din care 1.000 lei reprezinta cheltuieli cu schimbarea usii deteriorate de inculpat, iar 5.000 lei daune morale.

Pe parcursul cercetarii judecatoresti, dupa citirea actului de sesizare, conform art.322 Cod procedura penala, în baza art.323 raportat la art.70 Cod procedura penala, la termenul de judecata din data de …...2009, instanta a procedat la audierea inculpatului G F A (f.25), care a aratat ca se considera nevinovat si nu doreste sa dea declaratii suplimentare celor facute în cursul urmaririi penale, pe care le mentine.

La termenul de judecata din data de 03.06.2009, au fost audiati martorii HSI si HM, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei la filele 41-42.

Analizând materialul probator administrat în cauza pe parcursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

Prin sentinta penala nr….2006  Judecatoriei Zalau, inculpatul G F A a fost condamnat la pedeapsa rezultanta a închisorii de 6 ani pentru comiterea infractiunilor de viol si violare de domiciliu, în dauna aceleiasi parti vatamate, C A , în prezent aflându-se în executarea acelei pedepse.

În data de ….2008, inculpatul a fost recompensat cu o permisie din Penitenciarul Spital Dej, în baza Ordinului … din ….2008, pentru perioada ……..

În cursul zilei în care a primit permisia, inculpatul a consumat bauturi alcoolice, iar noaptea, în jurul orei 02.00 s-a deplasat la locuinta partii vatamate C A , potrivit declaratiilor sale, cu intentia de a se împaca cu aceasta din urma pentru faptul ca a violat-o în anul 2006, întretinând cu aceasta un raport sexual, dar despre care sustine ca a fost consimtit.

A doua zi, partea vatamata s-a deplasat la domiciliul vecinilor sai, HM si HSI, relatându-le ce s-a întâmplat, iar apoi s-a prezentat la postul de politie din localitatea N.. pentru a depune plângere împotriva inculpatului pentru comiterea infractiunii de viol.

În cauza s-a efectuat raportul de constatare medico-legala …. din ….2008 de catre Serviciul Judetean de Medicina Salaj, care a concluzionat ca partea vatamata nu prezenta urme de violente pe cap, trunchi si membre si nici la nivelul sferei genitale, dar prezenta spermatozoizilor în secretia vaginala atesta faptul ca între victima si agresor a avut loc un contact sexual.

Cu ocazia audierii sale în cursul urmaririi penale, inculpatul a dat declaratii contradictorii cu privire la acuzatiile care i s-au adus. Astfel, în prima declaratie din data de …..2008 (f.23), inculpatul a aratat ca si-a petrecut noaptea la domiciliul sau si ca pe partea vatamata a vazut-o abia în dimineata acelei zile, întâlnindu-se cu ea pe drum si având o conversatie scurta cu aceasta. În cursul aceleiasi zile, inculpatul a completat declaratia sa (f.24), dupa ce i-au fost aduse la cunostinta învinuirile, spunând ca nu a violat-o pe partea vatamata si nu a fost la locuinta acesteia. 

Ulterior, la data de ….2008, inculpatul a revenit asupra declaratiilor initiale, aratând ca în noaptea de ….2008, în jurul orei 01.00, s-a deplasat la locuinta partii vatamate cu intentia de a se împaca cu aceasta pentru ce s-a întâmplat anterior între ei si ca a întretinut cu aceasta un raport sexual consimtit, iar apoi, dimineata, a parasit locuinta partii vatamate prin spate, prin gradina, la îndemnul acesteia, pentru a nu fi vazut de alte persoane.

Prin declaratia din data de ….2008, inculpatul a aratat ca recunoaste si regreta faptele comise si ca este dispus sa se împace cu partea vatamata, iar apoi, prin declaratia din data de …..2008, acesta a aratat ca în noaptea respectiva a fost la domiciliul partii vatamate si i-a cerut acesteia sa întretina relatii sexuale, însa, întrucât partea vatamata a refuzat, spunând ca este bolnava, nu a mai insistat si a plecat dimineata de la domiciliul acesteia. Ulterior, în cadrul aceleiasi declaratii, arata inculpatul ca nu îsi mai aminteste daca a întretinut sau nu relatii sexuale cu partea vatamata.

Art.69 Cod procedura penala prevede ca declaratiile inculpatului facute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului numai în masura în care se coroboreaza cu fapte sau împrejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente.

În cauza, declaratiile inculpatului sunt contradictorii, ceea ce atesta evident lipsa totala de sinceritate a acestuia cu privire la ce s-a întâmplat într-adevar între el si partea vatamata.

Partea vatamata C A  a aratat în declaratiile sale ca în noaptea de …..2008, inculpatul a patruns în locuinta ei si, la întrebarea ei legata de motivul pentru care se afla în locuinta ei, acesta i-a raspuns ca o sa o violeze si o sa o omoare pentru ca l-a trimis în închisoare timp de 6 ani pentru violul anterior. Desi partea vatamata l-a rugat pe inculpat sa o lase în pace, acesta s-a asezat în pat lânga ea, a oprit-o sa se ridice si i-a spus acesteia sa nu opuna rezistenta si sa fie prietena lui secreta, ca o va ajuta cu bani, iar apoi a întretinut cu ea un raport sexual, timp în care a apasat-o pe cap cu ambele mâini, pentru a nu se putea misca. De asemenea, a aratat partea vatamata ca a încercat sa îl ia cu vorba buna pe inculpat si ca îi era teama de acesta, întrucât în anul 2006, când a violat-o, a lovit-o de foarte multe ori peste fata, precum si ca, tot de teama, i-a spus inculpatului ca nu o sa spuna nimanui despre ce s-a întâmplat si i-a sugerat acestuia sa iasa din casa prin spate, pentru a nu fi vazut de alte persoane. Dupa plecarea inculpatului, partea  vatamata s-a deplasat la familia H…, vecinii sai, povestindu-le ce s-a întâmplat si cerându-le bani pentru a putea merge la politie sa depuna plângere.

Atât în cursul urmaririi penale, cât si în cursul judecatii au fost audiati în calitate de martori vecinii partii vatamate, HM (f.32, 42) si HSI (f.33, 41), care au aratat ca într-adevar, în dimineata zilei de …..2008, în jurul orei 6.00-6.30, partea vatamata a venit la locuinta lor si era agitata, spunându-le ca a intrat peste ea în casa barbatul care a violat-o în urma cu 2 ani si ca aceasta a încercat sa întretina cu ea relatii sexuale, fara a reusi însa, cerându-le si bani împrumut pentru a se deplasa la politie si a depune plângere împotriva inculpatului. În fata instantei, martora HM a mentionat si ca îsi aminteste ca partea vatamata le-a spus ei si sotului sau ca inculpatul G F a intrat peste dânsa în casa si a batjocorit-o.

Raportat la toate declaratiile mentionate anterior si la concluziile raportului de constatare medico-legala, instanta apreciaza ca nu poate fi retinuta apararea inculpatului în sensul ca s-ar fi deplasat la domiciliul partii vatamate cu intentia de a se împaca cu aceasta, având în vedere si ora la care a fost facuta aceasta „vizita” partii vatamate – aproximativ ora 01.00-02.00 noaptea. În conditiile în care inculpatul era deja în executarea unei pedepse cu închisoarea pronuntata tot pentru o fapta de viol împotriva aceleiasi parti vatamate, este greu de crezut ca acesta s-ar fi deplasat cu intentii bune, de împacare la domiciliul acestei parti vatamate la o ora asa de târzie în noapte. Daca ar fi avut intentia sincera de a încerca o împacare cu partea vatamata, ar fi putut sa faca acest lucru în cursul zilei, eventual si în prezenta altor persoane, nu sa intre în locuinta partii vatamate, fara acordul acesteia, în miezul noptii, când nu putea fi vazut de nimeni.

Atitudinea partii vatamate din momentele imediat urmatoare plecarii inculpatului de la domiciliul sau, care s-a deplasat extrem de speriata si agitata, fiind desculta, potrivit declaratiilor martorilor, la vecinii sai, familia H, la o ora foarte matinala (06.00-06.30), povestindu-le jenata ce s-a întâmplat si folosind formularea ca a fost batjocorita de inculpat si, mai apoi, prezentarea acesteia la postul de politie pentru a depune plângere împotriva inculpatului, denota sinceritatea ei în declaratiile facute pe parcursul procesului-penal.

Infractiunea de viol presupune un contact sexual fara consimtamântul persoanei cu care se doreste a se avea raport sexual. Aceasta nesocotire a vointei victimei se poate face prin constrângere sau amenintare sau prin profitarea de imposibilitatea victimei de a-si exprima vointa ori de a se apara. În ceea ce priveste constrângerea, aceasta poate fi fizica sau morala, ea trebuie sa fie efectiva si susceptibila sa paralizeze total sau partial rezistenta victimei. Nu intereseaza daca victima a opus sau nu rezistenta, fiind suficient sa existe refuzul exprimat al acesteia.

Constrângerea morala presupune o amenintare de o asemenea intensitate încât îi inspira victimei o temere atât de puternica încât sa înfrânga rezistenta sau opozitia acesteia. Nu este necesar ca victima sa opuna rezistenta, expunându-se produceri raului cu care a fost amenintata; daca ea a ajuns la convingerea ca acest rau nu mai poate fi evitat decât prin acceptarea actului sexual, cerinta legii referitoare la exercitarea constrângerii este îndeplinita. 

Amenintarea trebuie sa fie serioasa si apta sa alarmeze victima. Aceasta aptitudine a amenintarii se apreciaza în concret, raportat la obiectul amenintarii, persoana faptuitorului, structura psihica a victimei si împrejurarea ca aceasta din urma, datorita starii sale psihice, a fost mai usor intimidata si a „acceptat” actul sexual pentru a evita raul cu care este amenintata. „Acceptarea” de catre partea vatamata a actului sexual prin încetarea opunerii fizice când aceasta ar fi inutila sau renuntarea la opunere sub imperiul amenintarii nu are semnificatia de consimtamânt valabil.

În cauza, antecedentele inculpatului, care a suferit si o alta condamnare pentru o infractiune de viol împotriva aceleiasi parti vatamate, coroborate cu declaratiile partii vatamate, sunt de natura a convinge instanta ca si simpla prezenta a acestuia la locuinta partii vatamate, la o ora atât de târzie în noapte, în absenta oricarei alte persoane a putut exercita o constrângere morala asupra partii vatamate. De altfel, aceasta concluzie este sustinuta si de sentimentul de temere mentionat de partea vatamata în declaratiile sale, raportat si la amenintarile proferate de învinuit. Partial, exercitarea constrângerii morale rezulta si din declaratiile inculpatului, chiar contradictorii, în care acesta spune ca s-a deplasat la domiciliul partii vatamate reprosându-i ca nu a vrut sa se împace cu el în anul 2006, când ar fi putut sa scape de închisoare daca s-ar fi împacat.

În aceste conditii, raportat si la concluziile raportului de constatare medico-legala care atesta existenta unui raport sexual între inculpat si partea vatamata, instanta apreciaza ca savârsirea infractiunii de viol de catre inculpat împotriva partii vatamate este dovedita cu prisosinta, fiind întrunite toate elementele constitutive ale acesteia.

În ceea ce priveste infractiunea de violare de domiciliu, instanta apreciaza ca si comiterea acesteia de catre inculpat este dovedita, chiar daca din probe rezulta ca urmele de fortare a usii nu sunt recente, întrucât nu intereseaza modul efectiv în care se realizeaza patrunderea, respectiv nu este necesar sa fie o patrundere fortata în locuinta, ci este suficient ca aceasta sa se faca fara consimtamântul persoanei vatamate. Or, inculpatul nu a cerut niciun acord din partea victimei, ci a intrat pur si simplu, abuziv, peste aceasta în casa, fara a avea niciun drept în acest sens.

În drept, fapta inculpatului G F A de a patrunde în noaptea de ….2008 pe usa asigurata cu sistem de închidere, în locuinta partii vatamate C A , fara a avea consimtamântul acesteia, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de violare de domiciliu, comisa în stare de recidiva postcondamnatorie fapta prevazuta si pedepsita de art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, instanta retine ca elementul material al infractiunii consta în actiunea de patrundere fara drept în locuinta partii vatamate. Momentul consumarii infractiunii este marcat de patrunderea fara drept a inculpatului în locuinta partii vatamate, fara consimtamântul acesteia. Urmarea imediata, ca element component al laturii obiective, se caracterizeaza prin încalcarea libertatii partii vatamate privind domiciliul acesteia, iar legatura de cauzalitate dintre actiunea ilegala de patrundere si urmarea imediata rezulta din împrejurarile cauzei, fiind dovedita de probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul G F A a savârsit infractiunea cu intentie directa, în acceptiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a ) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese ca inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecintelor acesteia, a prevazut rezultatul si a urmarit producerea lui, constientizând, de asemenea, ca a patruns în locuinta partii vatamate, fara consimtamântul acesteia.

Fapta savârsita de inculpat este o violare de domiciliu în conditiile art.192 alin.2 Cod penal. Forma agravata a infractiunii exista întrucât infractiunea a fost savârsita în timpul noptii (în jurul orei 01.00-02.00).

Din fisa de cazier judiciar a inculpatului reiese ca acesta a fost anterior condamnat la mai multe pedepse cu închisoarea pentru infractiuni de furt calificat, viol si violare de domiciliu. Instanta constata ca, întrucât inculpatul a savârsit o noua infractiune intentionata la data de …..2008, pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de 1 an închisoare în timp ce se afla în executarea altei pedepse de 6 ani închisoare si nefiind incidente dispozitiile art.38 Cod penal, în cauza sunt întrunite conditiile de existenta ale pluralitatii infractionale sub forma recidivei postcondamnatorii.

Retinând vinovatia inculpatului, instanta urmeaza sa dispuna condamnarea acestuia pentru savârsirea infractiunii de violare de domiciliu prevazuta de art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.

La individualizarea sanctiunii si proportionalizarea acesteia, instanta va avea în vedere disp.art.72 alin.1 si art.52 Cod penal.

Raportat la aceste criterii, instanta apreciaza ca fapta inculpatului prezinta un pericol social ridicat, motivat prin faptul ca a savârsit infractiunea pe timp de noapte, dupa ce anterior mai fusese condamnat pentru mai multe infractiuni de furt calificat, viol si de violare de domiciliu, fiind în stare de recidiva postcondamnatorie, ceea ce denota perseverenta infractionala si o periculozitate sporita.

Instanta va avea în vedere si circumstantele referitoare la persoana si conduita inculpatului, care este în vârsta de 30 de ani, fara ocupatie si loc de munca si cunoscut cu antecedente penale, precum si faptul ca pe parcursul urmaririi penale si în fata instantei de judecata a avut o atitudine oscilanta si nesincera în declaratii, urmând sa aplice acestuia o pedeapsa cu închisoarea orientata spre minimul special.

În ceea ce priveste cuantumul pedepsei închisorii, instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse cu închisoarea de 3 ani va fi de natura sa asigure realizarea scopurilor prevazute de art.52 Cod penal, fiind deopotriva un mijloc de constrângere, dar si un mijloc de reeducare si de preventie eficient.

În ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta retine ca, asa cum a stabilit Curtea Europeana a Drepturilor Omului  (cauza Sabou si Pîrcalab c. României si Hirst c. Marii Britanii), a carei jurisprudenta este obligatorie, aplicându-se cu preeminenta fata de dreptul intern, potrivit art.20 alin.2 din Constitutie, exercitiul unui drept nu poate fi interzis decât în masura în care exista o nedemnitate.

Instanta retine ca natura faptei savârsite, reflectând o atitudine de sfidare de catre inculpatul G F A a unor valori sociale importante, releva existenta unei nedemnitati în exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art.64 lit.a) teza a II-a si b). Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritatile publice sau în functii elective publice sau de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat va fi interzis inculpatului pe durata executarii pedepsei.

În ceea ce priveste dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeana a statuat ca interzicerea automata a dreptului de a participa la alegeri, aplicabila tuturor detinutilor condamnati la executarea unei pedepse cu închisoarea, desi urmareste un scop legitim, nu respecta principiul proportionalitatii, reprezentând, astfel, o încalcare a art. 3 Protocolul 1 din Conventie, instanta apreciaza ca, în raport de natura infractiunii savârsite de inculpat, acesta nu este nedemn sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exercitiul acestui drept.

Având în vedere faptul ca infractiunea comisa este absolut independenta de aspectele referitoare la exercitarea functiei si profesiei sau legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea inculpatului a drepturilor prevazute de art. 64 alin.1 lit. c), d) si e) Cod penal.

În drept, fapta inculpatului G F A de a întretine  în noaptea de …..2008 un raport sexual prin constrângere morala cu partea vatamata C A , fara a avea consimtamântul acesteia, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de viol, comisa în stare de recidiva postcondamnatorie fapta prevazuta si pedepsita de art.197 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, instanta retine ca elementul material al infractiunii consta în actul sexual întretinut cu partea vatamata. Momentul consumarii infractiunii este marcat de întretinerea raportului sexual cu partea vatamata, fara consimtamântul acesteia, prin exercitarea constrângerii morale asupra acesteia. Urmarea imediata, ca element component al laturii obiective, se caracterizeaza prin încalcarea libertatii si inviolabilitatii sexuale a partii vatamate, iar legatura de cauzalitate dintre actiunea ilegala si urmarea imediata rezulta din împrejurarile cauzei, fiind dovedita de probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul G F A a savârsit infractiunea cu intentie directa, în acceptiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a ) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese ca inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecintelor acesteia, a prevazut rezultatul si a urmarit producerea lui, constientizând, de asemenea, ca a întretinut un raport sexual cu  partea vatamata, fara consimtamântul acesteia si constrângând-o psihic.

Din fisa de cazier judiciar a inculpatului reiese ca acesta a fost anterior condamnat la mai multe pedepse cu închisoarea pentru infractiuni de furt calificat, viol si violare de domiciliu. Instanta constata ca, întrucât inculpatul a savârsit o noua infractiune intentionata la data de …..2008, pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de 1 an închisoare în timp ce se afla în executarea altei pedepse de 6 ani închisoare si nefiind incidente dispozitiile art.38 Cod penal, în cauza sunt întrunite conditiile de existenta ale pluralitatii infractionale sub forma recidivei postcondamnatorii.

Retinând vinovatia inculpatului, instanta urmeaza sa dispuna condamnarea acestuia pentru savârsirea infractiunii de viol, prevazuta de art.197 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.

La individualizarea sanctiunii si proportionalizarea acesteia, instanta va avea în vedere disp.art.72 alin.1 si art.52 Cod penal.

Raportat la aceste criterii, instanta apreciaza ca fapta inculpatului prezinta un pericol social ridicat, motivat prin faptul ca a savârsit infractiunea pe timp de noapte, dupa ce anterior mai fusese condamnat pentru mai multe infractiuni de furt calificat, viol si de violare de domiciliu, fiind în stare de recidiva postcondamnatorie, ceea ce denota perseverenta infractionala si o periculozitate sporita.

Instanta va avea în vedere si circumstantele referitoare la persoana si conduita inculpatului, care este în vârsta de 30 ani, fara ocupatie si loc de munca si cunoscut cu antecedente penale, precum si faptul ca pe parcursul urmaririi penale si în fata instantei de judecata, inculpatul a avut o atitudine oscilanta si nesincera în declaratii. De asemenea, instanta va avea în vedere ca infractiunea a fost comisa asupra partii vatamate, în conditiile în care inculpatul era în executarea unei pedepse pentru acelasi tip de infractiune împotriva aceleiasi parti vatamate, precum si împrejurarea ca partea vatamata este în vârsta de 60 de ani, iar inculpatul de 30 de ani, astfel încât, raportat la toate criteriile mentionate, va aplica inculpatului o pedeapsa orientata spre mediu.

În ceea ce priveste cuantumul pedepsei închisorii, instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse cu închisoarea de 6 ani va fi de natura sa asigure realizarea scopurilor prevazute de art.52 Cod penal, fiind deopotriva un mijloc de constrângere, dar si un mijloc de reeducare si de preventie eficient.

În ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta va avea în vedere considerentele mentionate anterior, astfel ca raportat la natura si gravitatea infractiunii savârsite, împrejurarile cauzei, persoana inculpatului, apreciaza ca acesta este nedemn în exercitarea drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a si lit.b) Cod penal, fiind justificata îndepartarea acestuia de la activitati ce presupun încrederea publica ori exercitiul autoritatii.

Instanta apreciaza ca inculpatul nu este nedemn în exercitarea dreptului de a alege si având în vedere faptul ca infractiunea comisa este absolut independenta de aspectele referitoare la exercitarea functiei si profesiei sau legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit.a) teza I, c), d) si e) Cod penal.

Instanta a avut în vedere decizia nr.74/2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie data în recurs în interesul legii, care a statuat ca interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a) teza I-lit.c) nu se va face automat si va fi supusa aprecierii instantei, în functie de criteriile prevazute de art.71 alin.3 Cod penal.

Retinându-se ca inculpatul a comis infractiunea în stare de recidiva mare postcondamnatorie, fiind în prezent în executarea pedepsei aplicate prin Sentinta penala nr…..2006 a Judecatoriei Zalau, definitiva la data de ….2006 si a carei executare a început la data de …..2006, instanta va face aplicarea art.33 lit.a) raportat la art.34 alin.1 lit.b) si art.39 alin.2 Cod penal, astfel încât va dispune contopirea pedepselor aplicate, de 3 ani închisoare si respectiv de 6 ani închisoare, cu restul ramas neexecutat din pedeapsa de 6 ani închisoare, respectiv 1.137 zile, iar pedeapsa rezultanta de 6 ani o va spori cu 1 an, urmând ca inculpatul sa execute în final o pedeapsa de 7 ani închisoare, cu privare de libertate.

De asemenea, instanta va face aplicarea si a art.88 si art.36 alin.3 Cod penal, dispunând deducerea retinerii si a arestarii preventive, precum si a pedepsei executate anterior, de la data de …...2006 la zi, anulând totodata vechile forme de executare si dispunând emiterea altora noi. 

 Sub aspectul laturii civile, instanta retine ca în cursul procesului penal partea vatamata C A  a declarat ca se constituie parte civila cu suma de 6.000 lei, 1.000 lei reprezentând despagubiri materiale, costurile de reparare a usii, iar 5.000 lei daune morale.

Astfel, instanta constata ca în cauza sunt îndeplinite conditiile prevazute de art.998–999 Cod civil: fapta ilicita – infractiunea savârsita, prejudiciul – rezultatul negativ suferit de partea civila C A  este nereparat înca, legatura de cauzalitate directa dintre faptele ilicite si prejudiciul produs, vinovatia sub forma intentiei directe.

Instanta retine ca partea civila C A  a solicitat daune materiale în cuantum de 1.000 lei, reprezentând costul de reparare a usii pretins deteriorate de inculpat, dar cu privire la acestea, se apreciaza ca nu au fost dovedite, întrucât din probele administrate în cauza rezulta ca întrucât din probele administrate în cauza rezulta ca deteriorarile usii au fost mai vechi, nefiind produse prin fapta inculpatului de violare de domiciliu.

În acelasi timp însa, instanta apreciaza ca se impune obligarea inculpatului G F A la plata catre partea civila a unei sume de 2.500 lei cu titlu de daune morale, având în vedere suferinta fizica si mai ales cea psihica resimtita ca urmare a faptei comise de inculpat, disconfortul produs si situatia jenanta în care a fost pusa aceasta, precum si modificarile profunde ale echilibrului vietii sale.

În baza art.191 alin.1 Cod procedura penala, instanta va obliga pe inculpatul GAF la plata sumei de 550 lei cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de 300 lei va fi avansata din fondul Ministerului Justitiei catre Baroul de Avocati Salaj pentru aparatorii din oficiu, av.HI, 200 lei pentru asistenta juridica acordata inculpatului si av.PM, 100 lei pentru asistenta juridica acordata partii vatamate.