Suspendare conditionata

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de ….2010 din Dosar nr….2010, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului SR pentru comiterea infracţiunii de refuz de a se supune recoltării probelor biologice, prevăzută de art.87 alin.5 O.U.G.nr.195/2002 republicată.

Cauza a fost înregistrată pe rolul instanţei la data de ...2010 sub nr…./337/2010.

În fapt, în actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, că în data de ….2010, în jurul orelor 07.45, învinuitul SR se deplasa cu autoturismul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare …, pe B-dul Mihai Viteazu din mun. Zalău în direcţia str. Armoniei unde a fost oprit în trafic de un echipaj al poliţiei rutiere aflat în supravegherea traficului rutier în zonă. Învinuitul era însoţit de pasageri.În prezenţa martorului asistent ICF, învinuitul a fost identificat şi i s-a solicitat să se supună testării cu aparatul etilotest în vederea stabilirii alcoolemiei în aerul expirat, existând indicii că acesta a consumat băuturi alcoolice. Învinuitul a refuzat însă să se supună acestei testări, motiv pentru care agentul de poliţie i-a solicitat să-l însoţească la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge. Învinuitul a refuzat să se supună şi acestei proceduri cu toate că i s-a adus la cunoştinţă faptul că astfel săvârşeşte o infracţiune.Învinuitul SR a recunoscut faptul că în noaptea respectivă – în jurul orei 04.00 – a consumat 300 ml vin alb la domiciliul unui prieten, după care s-a urcat la volanul autoturismului cu intenţia de a se deplasa la domiciliu. A motivat refuzul de a fi testat cu aparatul etilotest şi de a i se recolta probe biologice întrucât îi este frică de ace.

În susţinerea stării de fapt reţinută în sarcina inculpatului, s-au indicat următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante (f. 7), declaraţie învinuit (f. 10-14), declaraţie martori  (f. 20-23), proces-verbal de prelevare probe biologice, buletin de examinare clinică şi cerere de analiză (f. 15-18)

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, după citirea actului de sesizare, conform art.322 Cod procedură penală, la termenul de judecată din ….2010, inculpatul a arătat că îşi menţine declaraţiile din cursul urmăririi penale la care a dorit să adauge că a refuzat să sufle în aparatul etilotest seoarece in ziua respectivă era supărat având o ceartă în familie şi totodată s-a panicat. De asemenea inculpatul a precizat ca a refuzat recoltarea probelor biologice deoarce la vârsta de 14 ani i-au fost perforate venele cu ocazia recoltării unei probe de sânge şi ca nu suferă de vreo boală care să nu permită recoltarea de probe biologice. Inculpatul a recunoscut şi regretat comiterea faptei, cele relatate de inculpat fiind consemnate în declaraţia de la fila 36. 

La termenul de judecată din data de 29.09.2010 s-a procedat la audierea martorului SF, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei la fila 41.

Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul SR este posesor al permisului de conducere valabil pentru categoriile B şi utilizatorul autoturismul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare … iar în data de 16.01.2010, în jurul orelor 07.45, se-a deplasat cu autoturismul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare …, pe B-dul Mihai Viteazu din mun. Zalău în direcţia str. Armoniei unde a fost oprit în trafic de un echipaj al poliţiei rutiere aflat în supravegherea traficului rutier în zonă. Învinuitul era însoţit de pasageri.În prezenţa martorului asistent ICF, învinuitul a fost identificat şi i s-a solicitat să se supună testării cu aparatul etilotest în vederea stabilirii alcoolemiei în aerul expirat, învinuitul a refuzat însă să se supună acestei testări, motiv pentru care agentul de poliţie i-a solicitat să-l însoţească la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge. Deşi s-a deplasat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, acesta a refuzat şi in prezenţa medicului recoltarea probelor de sânge.

Situaţia de fapt reţinută de instanţă şi vinovăţia inculpatului sunt pe deplin dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză, declaraţiile inculpatului de recunoaştere a săvârşirii faptei date pe parcursul procesului penal (f.10-14,36) coroborându-se  cu proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante (f. 7),  declaraţiile martorilor  (f. 20-23),proces-verbal de prelevare probe biologice, buletin de examinare clinică şi cerere de analiză (f. 15-18)

Apărarea inculpatului în sensul că a refuzat recoltarea de probe biologice deoarece are o fobie fată de ace va fi înlăturată deoarece pe de o parte inculpatul a refuzat si să sufle in aparatul etilotest iar pe de altă parte nu există la dosar nici o dovadă medicală care să sustină apărarea inculpatului.În drept, fapta inculpatului SR, care s-a deplasat cu autoturismul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare , pe B-dul Mihai Viteazu din mun. Zalău în direcţia str. Armoniei pe un drum public şi, fiind oprit în trafic, a refuzat să sufle in etilotest şi  să se supună recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de refuz de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, prevăzută de art.87 alin.5 O.U.G.nr.195/2002 republicată.

Elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art.87 alin.1 O.U.G.nr.195/2002 republicată s-a realizat prin refuzul inculpatului de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, după ce anterior a refuzat să fie testat şi cu aparatul etilotest.

 Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege, astfel că este suficientă stabilirea săvârşirii de către inculpat a faptei incriminate de lege pentru a subînţelege starea de pericol pentru siguranţa traficului rutier generată de conduita inculpatului, legătura de cauzalitate între fapta săvârşită şi urmarea socialmente periculoasă rezulta ex re, din însăşi săvârşirea faptei.

În ceea ce priveşte latura subiectivă, intenţia inculpatului rezultă din împrejurarea că deşi ştia că se află sub influenţa băuturilor alcoolice, întrucât consumase în prealabil alcool a refuzat în mod nejustificat să sufle în etilotest şi  să se deplaseze la o unitate sanitară în vederea recoltării probelor biologice.

Din analiza fişei de cazier a inculpatului rezultă că acesta are antecedente penale.

Reţinând vinovăţia inculpatului, instanţa urmează să dispună condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de refuz de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, faptă prevăzută de art.87 alin.5 O.U.G.nr.195/2002 republicată.

La individualizarea sancţiunii şi proporţionalizarea acesteia, instanţa va avea în vedere disp.art.72 alin.1 şi art.52 Cod penal.

În conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanţa va avea în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârşite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală şi limitele de pedeapsă stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise va fi apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă şi cea care s-ar fi putut produce, precum şi persoana şi conduita inculpatului.

  Instanţa apreciază că această infractiune de pericol poate genera consecinţe imprevizibile instanţa considerând  că motivul ce a stat la baza comiterii faptei este indiferent pentru existenţa infracţiunii, dar el poate constitui un element de apreciere în operaţia de individualizare judiciară a sancţiunii. În aceste condiţii, va avea în vedere toate împrejurările expuse de inculpat şi de apărătorul său la individualizarea în concret a pedepsei aplicate şi consideră că gradul de pericol social concret al infracţiunii săvârşite de inculpat trebuie apreciat in raport situaţia concretă

Instanţa va avea în vedere şi circumstanţele referitoare la persoana şi conduita inculpatului. Acesta este născut la data de 31.01.1982, in localitatea Zalău, este în vârstă de 28 de ani şi  are studii superioare.

De asemenea, instanţa va avea în vedere faptul că din fişa de cazier judiciar aflată la dosar (f.10) rezultă că inculpatul  prezintă antecedente penale, şi că pe parcursul urmăririi penale şi în faţa instanţei de judecată, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârşirea faptei, nu a tergiversat cercetările, iar în faţa instanţei s-a prezentat decent, la fiecare termen de judecată, manifestând prin întreaga sa conduită regret cu privire la fapta săvârşită, urmând a reţine în beneficiul acestuia circumstanţele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit c) Cod penal .

Având în vedere aceste criterii, reţinând în privinţa inculpatului şi circumstanţele atenuante prev. de art. 74 lit.c) C.p instanţa va dispune condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii orientată sub minimul special prevăzut de textul ce incriminează fapta reţinută în sarcina inculpatului, potrivit disp. art. 76. al.1 lit.d C.p.

Având în vedere circumstanţele reale şi personale ale cauzei, circumstanţele atenuante reţinute in beneficiul inculpatului şi limitele de pedeapsă stabilite de lege, instanţa apreciază că în ceea ce priveşte cuantumul pedepsei închisorii, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 1(un) an închisoare care va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar şi un mijloc de reeducare şi de prevenţie eficient

În ceea ce priveşte aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanţa va interzice inculpatului SR, drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal, cu excepţia dreptului de a vota în cadrul alegerilor şi lit.b) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta.

Instanţa apreciază că, faţă de prevederile art.3 din Protocolul 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, şi faţă de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului dezvoltată pe marginea acestui articol (de exemplu, cauza Hirst contra Marii Britanii), o instituire a unei interdicţii pentru inculpat de a vota în cadrul alegerilor parlamentare ar constitui o măsură disproporţionată, faţă de natura infracţiunii săvârşite de inculpat şi de persoana inculpatului. Potrivit Curţii Europene a Drepturilor Omului, „deţinuţii continuă să se bucure de toate drepturile şi libertăţile fundamentale garantate de Convenţie, cu excepţia dreptului la libertate (…). Orice alt fel de restricţie la alte drepturi trebuie să fie justificată”. Curtea acceptă că o societate democratică are posibilitatea de a lua măsuri pentru a se proteja împotriva activităţilor care urmăresc distrugerea drepturilor şi libertăţilor enunţate de Convenţie, o situaţie în care instituirea unor restricţii în privinţa drepturilor electorale este apreciată ca justificată fiind aceea în care un individ a comis grave abuzuri în exercitarea funcţiilor publice, sau a avut un comportament prin care a pus în pericol starea de drept sau bazele democraţiei. Instanţa apreciază că prin săvârşirea infracţiunii care face obiectul prezentei cauze, dar şi prin datele personale, inculpatul nu a pus în pericol grav ordinea de drept şi, cu atât mai puţin, bazele democraţiei.

Instanţa apreciază că, întrucât inculpatul nu s-a folosit la săvârşirea prezentei infracţiuni de o funcţie pe care o ocupa, de o profesie pe care o exercita sau de o activitate pe care o desfăşura la momentul respectiv, interzicerea, ca pedeapsă accesorie, a dreptului prevăzut de art.64 alin.1 lit.c) Cod penal este lipsită de obiect.

De asemenea, instanţa reţine că fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze nu probează incapacitatea acestuia de a exercita în mod corespunzător drepturile părinteşti sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.d) şi e) Cod penal.

Sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei aplicate inculpatului, instanţa consideră că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenţie, motiv pentru care urmează să analizeze îndeplinirea în cauză a condiţiilor necesare aplicării suspendării condiţionate a executării pedepsei, prevăzute de art.81 Cod penal. În consecinţă, pedeapsa închisorii ce urmează să fie executată este de 1 an închisoare, încadrându-se în dispoziţiile art.81 alin.1 lit.a) Cod penal. Din fişa de cazier existentă la dosar rezultă că inculpatul are antecedente penale fiind condamnat definitiv in anul 2004 la 6 luni inchisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi, în consecinţă, nu este recidivist, îndeplinind astfel cerinţa prevăzută de art.81 alin.1 lit.b) Cod penal.

În privinţa scopului preventiv şi educativ al pedepsei consacrat de art.52 Cod penal, instanţa consideră că acest scop poate fi atins fără a fi necesară executarea în regim de detenţie, ci doar prin simpla condamnare a inculpatului, întrucât acestuia i s-a atras atenţia asupra gravităţii şi a consecinţelor nefaste ale faptei, condamnarea constituind un avertisment la adresa inculpatului. Dincolo de acest rol al condamnării, instanţa apreciază că executarea efectivă a pedepsei nu se justifică, întrucât aceasta ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra aspectelor personale şi profesionale ale inculpatului, or, rolul condamnării este tocmai acela de a atrage atenţia asupra importanţei respectării relaţiilor în societate, rol care nu s-ar realiza în totalitate în cazul executării pedepsei în regim de detenţie.

Ca urmare, constatând că sunt îndeplinite în mod cumulativ toate condiţiile reglementate de art.81 Cod penal, instanţa va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 3 ani, termen calculat potrivit prevederilor art.82 alin.1 Cod penal.

În acelaşi timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea unor drepturi pe durata executării pedepsei şi că instanţa urmează a dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale aplicate inculpatului, în baza art.71 alin.3 Cod penal, instanţa va suspenda şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art.359 Cod procedură penală, va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.83 Cod penal, a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei. Pe cale de consecinţă, în ipoteza în care inculpatul nu va săvârşi o nouă infracţiune pe parcursul termenului de încercare şi nici nu se va pronunţa revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, acesta va fi reabilitat de drept la expirarea termenului de încercare, conform art.86 Cod penal.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, instanţa va obliga inculpatul SR la plata sumei de 620 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei va fi avansată din fondul Ministerului Justiţiei către Baroul de Avocaţi Sălaj pentru apărătorul din oficiu av. CV

Domenii speta

Spete similare