Revendicare imobiliara

Sentinţă civilă 130/2011 din 22.02.2011


Dosar nr. 424/828/2010

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TOPOLOVENI

SETNINŢA CIVILĂ NR.130

Şedinţa publică de la 22 Februarie 2011

Completul compus din:

PREŞEDINTE: O.R.F – judecător

GREFIER: M. F.

Pe rol soluţionarea cauzei civile formulată de reclamanta P.P. D.S.,

reprezentată prin I.I. şi N.M. în contradictoriu cu pârâtul S.N., având ca obiect

revendicare imobiliară, constituire drept de superficie şi obligaţie de a face.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în şedinţa publică din data

de 08.02.2011, când susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de

şedinţă din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă.

INSTANŢA

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Topoloveni sub

nr.424/828/2010, reclamanta P.P. D.S. reprezentată prin I.I. şi N.M, a chemat

în judecată pe pârâtul S.N., solicitând să se dispună obligarea pârâtului să lase în

deplină proprietate şi posesie reclamantei suprafaţa de 1497,70 mp teren arabil

intravilan situat în comuna P. sat P. jud. A. ce face parte din suprafaţa de 2963

m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr.106720 /01.02.1999, cu vecinătăţile N:

C.I, E: r. p. şi R.C, S: d. V: P. C., teren situat în pct. „G.C.” din tarlaua 2,

parcela 18/2 şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta susţine că are calitatea de legatar cu titlu

particular al defunctului C.I.G., în baza certificatului de moştenitor suplimentar

nr.25/01.03.2007, potrivit căruia îi revine întreaga masă succesorală, din care

face parte suprafaţa totală de 2 ha şi 5000 mp reconstituită în beneficiului

autorului prin titlul de proprietate nr.106720/01.02.1999. Prin contractul

autentic de vânzare-cumpărare nr.461/02.06.2003 încheiat între C.C.P şi pârâtul

S.N., pârâtul a cumpărat construcţiile „hală producţie” şi „şopron” fără terenul

aferent care se află în proprietatea reclamantei. Pârâtul a plătit impozitele la

Primăria comunei P. nu numai pentru cele două construcţii dar şi pentru

terenul aferent acestora în suprafaţă de 1497,70 mp pentru care nu deţine

niciun act de proprietate. În plus, a iniţiat procedura întocmirii documentaţiei

cadastrale pentru terenul aferent construcţiilor, potrivit adresei

nr.4603/06.01.2006 emisă de O.C.P.I Argeş, pretinzând că este proprietarul

terenului.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.480 Cod civil.

La termenul de judecată din data de 27.04.2010, reclamanta a depus la

dosar cerere completatoare (fila 51), prin care a solicitat în temeiul art.494 din Codul

civil să se dispună obligarea pârâtului să ridice construcţiile „hală şi şopron”

amplasate pe suprafaţa de 2963 mp teren arabil intravilan înscris în titlul de

proprietate nr.106720/01.02.1999, iar în caz de refuz, autorizarea reclamantei

de a efectua această lucrare pe cheltuiala pârâtului.

În motivarea cererii completatoare, reclamanta susţine că potrivit art.494

Cod civil, dacă plantaţiile, construcţiile şi lucrările au fost făcute de o a treia

persoană cu materialele ei, proprietarul pământului are dreptul de a o îndatora

pe acea persoană să le ridice.

Prin întâmpinarea de la fila 54, pârâtul a solicitat respingerea cererii pentru

următoarele motive: anterior cumpărării construcţiilor, pârâtul a încheiat o

convenţie cu reprezentantul reclamantei, preot I.I, prin care au stabilit să îi

plătească acesteia suma de 200 lei pe an pentru suprafaţa de teren afectată de

construcţiile în litigiu; după încheierea contractului autentic de vânzare-

cumpărare nr.461/02.07.2003, pârâtul a transformat în locuinţă construcţia prin

efectuarea unor lucrări, inclusiv de racordare la reţeaua de apă, a închis

şopronul cu scândură pentru depozitarea lemnelor, a îngrădit locuinţa şi

şopronul cu gard de ulucă, incluzând şi suprafaţa de circa 400 mp care

reprezintă drumul de acces dintre locuinţă şi şopron; pârâtul a respectat

convenţia şi a plătit anual reclamantei suma de 200 lei din momentul cumpărării

construcţiilor.

La termenul de judecată din data de 14.09.2010, reclamanta a depus la

dosar cerere completatoare (fila79) prin care solicită revendicarea terenului în

suprafaţă de 4537 mp situat în tarlaua 2, parcela 10 din titlul de proprietate

nr.106720 /01.02.1999, conform probei cu expertiză administrată în cauză.

La data de 11.11.2010, pârâtul a depus la dosar o cerere calificată de

instanţă ca fiind cerere reconvenţională (filele 103, 106), prin care a solicitat în

contradictoriu cu reclamanta să se constate existenţa unui drept de superficie

asupra terenului în litigiu pentru construcţiile dobândite prin contractul autentic

de vânzare-cumpărare nr.461/02.06.2003.

La termenul de judecată din data de 11.01.2011, reclamanta a depus la

dosar cerere precizatoare (fila 110), arătând că solicită obligarea pârâtului să îi lase

în deplină proprietate şi posesie suprafeţele de 604,215 mp - careul NOPS din

suprafaţa de 2963 mp şi 927,855 mp - careul TNSV din suprafaţa de 4537 mp

înscrise în titlul de proprietate nr.106720/01.02.1999.

În probaţiune, în condiţiile art.167 C.pr.civilă s-au administrat probele cu

înscrisuri, interogatoriu, martori şi expertiză tehnică specialitatea agronomie,

probe din coroborarea cărora instanţa reţine următoarea situaţie de fapt şi de

drept:

Reclamanta este proprietar al terenurilor arabile în suprafaţă de 4537 mp

şi 2963 mp situate în intravilanul comunei Priboieni, sat Pitoi, jud. Argeş,

înscrise în titlul de proprietate nr.106720/01.02.1999 emis pe numele autorului

Cercel I. Gheorghe (fila 11), potrivit  certificatului de moştenitor suplimentar

nr.25 /01.03.2007 (fila 10).

Pârâtul este proprietar al construcţiilor „hală producţie” şi „şopron”

situate în intravilanul comunei P, sat P. jud. A., dobândite prin contractul

autentic de vânzare-cumpărare nr.461/02.06.2003 de la C. C. P., fără terenul

aferent (fila 19).

Imobilele în litigiu au fost identificate şi transpuse în schiţa de plan de

expertul agronom N.N.G., desemnat în cauză pentru a lămuri obiectivele

menţionate în încheierea din data de 18.05.2010 (fila 58).

Potrivit raportului de expertiză şi schiţei anexă (filele 72,75), construcţiile

proprietatea pârâtului, C1 şi C2 sunt situate pe suprafaţa de 4537 mp teren arabil

proprietatea reclamantei, suprafaţă notată pe schiţă cu literele MNFB.

Construcţia C1 „şopron” în suprafaţă de 139,50 mp este situată în

totalitate pe terenul susmenţionat.

Construcţia C2 „hală” este situată parţial pe terenul proprietatea

reclamantei, ocupând din acest teren suprafaţa de 54,40 mp, în rest construcţia

fiind amplasată pe terenul învecinat proprietatea R. C.

Situaţia de fapt constatată de expert se coroborează cu proba

testimonială administrată în cauză.

Martorul E.I. audiat la propunerea pârâtului, a afirmat că acesta nu

cunoştea situaţia terenului la data cumpărării construcţiilor, una din construcţii

ocupă o parte din terenul P., iar o parte din terenul proprietatea altei persoane

R, situaţie în care se află şi martorul, proprietar al unei construcţii amplasată pe

terenul proprietatea P (fila 66).

În acelaşi sens a declarat şi martorul C.C. (fila 67), arătând că după ce a

cumpărat construcţiile, pârâtul a aflat că terenul pe care sunt situate, nu este

proprietatea vânzătoarei, în această situaţie fiind şi proprietarii altor construcţii

amplasate pe terenul donat de autorul C.G.P comunei P.

În legătură cu acest ultim aspect, instanţa constată că prin testamentul

autentificat sub nr.1478/04.06.2001 (fila 13), C.G. a transmis reclamantei

dreptul de proprietate asupra tuturor terenurilor înscrise în titlul de proprietate

nr.106720/01.02.1999 în suprafaţă totală de 2 ha şi 5000 mp (fila 11).

Pe aceeaşi linie de idei se situează şi declaraţia martorului N.G. audiat la

propunerea reclamantei (fila 83).

În plus, martorul a susţinut că preotul C.I.(antecesorul testatorului) a

avut doi copii cărora le-a transmis averea în mod egal, C.G.(testatorul

terenurilor în litigiu) şi R. (proprietarul terenului învecinat cu suprafaţa de 4537

mp în litigiu).

Martorii audiaţi în cauză au declarat în unanimitate faptul că atât pârâtul

cât şi persoanele aflate în situaţia acestuia au încheiat convenţii cu reclamanta

pentru folosinţa terenurilor aferente construcţiilor.

Deliberând asupra cererii principale, instanţa constată că reclamanta a făcut

dovada dreptului de proprietate imobiliar pentru suprafeţele de 4537 mp şi

2963 mp revendicate de la pârât.

În ceea ce priveşte ocuparea pe nedrept a acestor terenuri de către pârât,

cererea reclamantei este întemeiată în parte.

Pentru suprafaţa de 2963 mp notată pe schiţă cu literele ECMN (fila 75),

nicio probă administrată în cauză nu dovedeşte faptul că pârâtul stăpâneşte

acest teren. De altfel, în răspunsurile la interogatoriu (fila 64) pârâtul a afirmat

că nu ocupă suprafaţa de 2963 mp.

Prin întâmpinare şi la întrebarea nr.2 din interogatoriu, pârâtul a

recunoscut că stăpâneşte circa 400 mp din terenul reclamantei, probă care se

coroborează cu raportul de expertiză (efectuat în completarea celui iniţial, fila

99) unde expertul a identificat cu literele NOPS suprafaţa de 604,215 mp pe

care pârâtul o stăpâneşte din terenul în litigiu de 4537 mp (perimetrul MNFB),

fără a avea un titlu.

În ceea ce priveşte cererea reclamantei ca pârâtul să ridice construcţiile

„hală” şi „şopron” amplasate pe terenul acesteia, solicitarea reclamantei este

neîntemeiată, întrucât pârâtul nu este un constructor de rea-credinţă în înţelesul

art.494 din Codul civil.

Potrivit acestei norme din materia accesiunii imobiliare (pe care

reclamanta o invocă în motivarea cererii completatoare), dacă plantaţiile,

construcţiile şi lucrările au fost făcute de o a treia persoană cu materialele ei,

proprietarul pământului are dreptul de a îndatora pe acea persoană să le ridice.

Nu sunt îndeplinite în cauză condiţiile ce decurg din art.494 din Codul

civil, între pârât şi reclamantă s-a încheiat o convenţie referitoare la folosinţa

terenului pe care sunt situate construcţiile, aşadar, proprietarul terenului a fost

de acord ca proprietarul construcţiilor să folosească terenul pe care sunt

amplasate.

În acest context, fiind în discuţie suprafaţa de teren aferentă

construcţiilor, au incidenţă principiile care guvernează dreptul de superficie,

dezmembrământ al dreptului de proprietate.

Este dreptul de proprietate pe care îl are o persoană denumită

superficiar, asupra construcţiilor, plantaţiilor sau altor lucrări care se află pe o

suprafaţă de teren ce aparţine unei alte persoane, teren asupra căruia

superficiarul va avea un drept de folosinţă.

Acest drept constituie excepţia de la regula accesiunii imobiliare, potrivit

căreia orice construcţie, plantaţie sau lucru în pământ sau asupra pământului,

sunt prezumate a fi făcute de proprietarul acelui pământ, cu cheltuiala sa şi că

sunt ale lui până se face dovada contrară.

Deliberând asupra cererii reconvenţionale, observăm că din suprafaţa de

604,215 mp stăpânită de pârât fără titlu, o parte este terenul aferent

construcţiilor C1 (139,50 mp) şi C2 (54,40 mp), pentru care instanţa urmează să

constituie un titlu în favoarea pârâtului, adică un drept de superficie în limita

celor două suprafeţe de 139,50 mp şi 54,40 mp aferente construcţiilor din

suprafaţa totală de 4537 mp teren arabil intravilan situat în tarlaua 2 parcela 10

com.P., sat.P., jud.A.

Concluzionând în baza principiilor consacrate în materia dreptului de

superficie şi în temeiul art.480 din Codul civil, instanţa va admite în parte

cererea principală precizată, va admite cererea reconvenţională, urmând să

constituie în favoarea pârâtului un drept de superficie pentru suprafaţa de

139,50 mp aferentă construcţiei şopron C1 şi pentru suprafaţa de 54,40 mp

aferentă construcţiei hală C2 din suprafaţa totală de 4537 mp teren arabil

intravilan situat în tarlaua 2 parcela 10 com.P. sat.P., jud.A., proprietatea

reclamantei, potrivit schiţei de plan anexă raportului de expertiză efectuat în

cauză de exp.N.N.G., ce face parte integrantă din sentinţă.

Va obliga pârâtul să lase în deplină proprietate şi posesie reclamantei

suprafaţa de 604,215 mp din suprafaţa totală de 4537 mp teren arabil intravilan

situat în tarlaua 2 parcela 10 (careul NOPS), potrivit schiţei de plan anexă

completării raportului de expertiză efectuat în cauză de exp. N.N. G, ce face

parte integrantă din sentinţă, deţinută de pârât fără un titlu valabil, cu excepţia

celor două porţiuni de 139,50 mp şi 54,40 mp aferente pentru care pârâtul

justifică un drept de superficie în condiţiile expuse anterior.

În temeiul art.276 C.pr.civilă, va compensa între părţi cheltuielile de

judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte cererea principală precizată formulată de reclamanta

P.P. D. S. cu sediul în com.P., jud.A. contradictoriu cu pârâtul S.N. domiciliat

în com.P., sat S., jud.Argeş.

Admite cererea reconvenţională.

Constituie în favoarea pârâtului un drept de superficie pentru suprafaţa

de 139,50 mp aferentă construcţiei şopron C1 şi pentru suprafaţa de 54,40 mp

aferentă construcţiei hală C2 din suprafaţa totală de 4537 mp teren arabil

intravilan situat în tarlaua 2 parcela 10 com.P., sat.P., jud.A. proprietatea

reclamantei, potrivit schiţei de plan anexă raportului de expertiză efectuat în

cauză de exp.N.N.G., ce face parte integrantă din sentinţă.

Obligă pârâtul să lase în deplină proprietate şi posesie reclamantei

suprafaţa de 604,215 mp din suprafaţa totală de 4537 mp teren arabil intravilan

situat în tarlaua 2 parcela 10 (careul NOPS), potrivit schiţei de plan anexă

completării raportului de expertiză efectuat în cauză de exp.N.N.G., ce face

parte integrantă din sentinţă.

Compensează între părţi cheltuielile de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 22.02.2011.

PREŞEDINTE:

 O.R.F

GREFIER:

M. F.

Red.O.R.F

Dact.E.D

Ex.4/21.03.2011