Decizia civilă

ROMÂNIA

DOSAR NR.692/302/2005

TRIBUNALUL BUCURESTI

SECTIA A III-A CIVILA

DECIZIA CIVILA NR.77 R

Sedinta publica din data de 25.01.2007

Tribunalul constituit din:

PRESEDINTE – MIHAI ANDREI GÂNDAC

JUDECATOR – IONICA NINU

JUDECATOR – STELIANA MIHAILESCU

GREFIER – LILIANA BUNECI

Pe rol solutionarea recursului civil formulat de catre recurentii-pârâti MUSAT DUMITRU si IANCU ILEANA împotriva sentintei civile nr.3611/22.05.2006 pronuntata de catre Judecatoria Sector 5 Bucuresti în dosarul nr.692/302/2005, în contradictoriu cu intimatii-reclamanti STOICA CRISTIAN si STOICA CRISTINA DANIELA si intimatii-pârâti COMISIA MUNICIPIULUI BUCURESTI DE STABILIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, AGIU EMIL, AGIU IOAN, AGIU CORNELIU, AGIU VICTOR, AGIU CONSTANTIN, AGIU NICOLAE, MARINESCU ELENA, TONCEAN GEORGE, TONCEAN LUMINITA CARMEN, TONCEAN HORIA, TONCEAN MIRCEA si COCOS STEFANA CATALINA, având ca obiect fond funciar – granituire.

Dezbaterile si sustinerile orale ale partilor au avut loc în sedinta publica de la termenul din 11.01.2007, fiind consemnata în încheierea de sedinta de la acea data, moment când, tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 18.01.2007.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului civil de fata, retine urmatoarele:

Prin cererea înregistrata initial pe rolul Judecatoriei sectorului 5 Bucuresti sub nr. 692/302/2005, reclamantii Stoica Cristian si Stoica Cristina Daniela au chemat în judecata pe pârâtii Musat Dumitru si Iancu Ileana solicitând instantei, ca prin hotarârea ce o va pronunta, sa stabileasca linia de hotar care desparte terenul proprietatea acestora situata în Bucuresti, str. Tiparnitei nr. 52-54, sector 5 de terenul pârâtilor situat în Bucuresti, str. Tiparnitei nr. 56, sector 5, precum si obligarea pârâtilor sa lase în deplina proprietate si linistita posesie suprafata de teren de 500 mp pe care o ocupa fara drept si care face parte din terenul de 5650 mp situat în Bucuresti, str. Tiparnitei nr. 52-54, sector 5, la desfiintarea constructiei provizorii din tabla ridicata pe terenul de 500 mp pe care pârâtii o ocupa fara drept, cu cheltuieli de judecata.

În drept, au fost invocate dispoz. art. 480 si art. 483 Cod Civil.

Pârâtii au formulat cerere reconventionala, solicitând constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr. 11330/14.09.1994 emis de Comisia Municipiului Bucuresti pentru stabilirea dreptului de proprietate, în ceea ce priveste suprafata de 500 mp situata în Bucuresti, str. Tiparnitei nr. 52-54, sector 5 care se suprapune cu imobilul teren si constructie, precum si constatarea nulitatii absolute partiale a contractului de partaj voluntar si a contractului de vânzare-cumparare nr. 4096/09.09.2004.

Reclamantii-pârâti au formulat cerere de chemare în garantie în contradictoriu cu Agiu Victor, Agiu Constantin, Agiu Nicolae, Marinescu Elena, Cocos Stefana Catalina, Toncean George, Toncean Luminita Carmen, Toncean Horia si Toncean Mircea, solicitând ca, în ipoteza admiterii cererii reconventionale, cei chemati în garantie sa fie obligati la plata valorii suprafetei de teren de care au fost evinsi, evaluata provizoriu la suma de 1250 USD, precum si la plata sumei de 4.265.367 lei, reprezentând spezele contractului de vânzare-cumparare nr. 4096/2004 proportional cu suprafata de teren cu privire la care au fost evinsi, cu cheltuieli de judecata.

Prin sentinta civila nr. 3611/22.05.2006, Judecatoria sectorului 5 Bucuresti a admis actiunea principala formulata de reclamantii-pârâti Stoica Cristian si Stoica Cristina Daniela împotriva pârâtilor-reclamanti Musat Dumitru si Iancu Ileana.

A obligat pârâtii-reclamanti sa lase în deplina proprietate si linistita posesie reclamantilor-pârâti suprafata de teren de 466 mp situata în Bucuresti, str. Tiparnitei nr. 52-54, sector 5, delimitata de punctele 1-12-13-14-1, potrivit raportului de expertiza întocmit de expert Furtuna Laurentiu.

A stabilit linia de hotar între imobilul situat în Bucuresti, str. Tiparnitei nr. 52-54, sector 5, proprietatea reclamantilor-pârâti si imobilul situat în Bucuresti, str. Tiparnitei nr. 56, sector 5 proprietatea pârâtilor-reclamanti, între punctele 1-12, potrivit raportului de expertiza întocmit de expert Furtuna Laurentiu.

A obligat pe pârâtii-reclamanti Musat Dumitru si Iancu Ileana sa desfiinteze constructiile edificate pe aceasta suprafata de teren, respectiv magazie metalica, sopron lemn si WC din lemn.

A respins cererea reconventionala formulata de pârâtii-reclamanti Musat Dumitru si Iancu Ileana împotriva reclamantilor-pârâti Stoica Cristian si Stoica Cristina Daniela si în contradictoriu cu Comisia Municipiului Bucuresti pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, Agiu Emil, Agiu Ioan, Agiu Constantin, Agiu Corneliu, Agiu Victor, Agiu Nicolae, Marinescu Elena, Toncean George, Toncean Luminita Carmen, Toncean Horia, Toncean Mircea si Cocos Stefana Catalina, ca neîntemeiata.

A respins cererea de chemare în garantie formulata de reclamanti în contradictoriu cu Agiu Victor, Agiu Constantin, Agiu Nicolae, Marinescu Elena, Cocos Stefana Catalina, Toncean George, Toncean Luminita Carmen, Toncean Horia si Toncean Mircea, ca ramasa fara obiect.

A obligat pârâtii-reclamanti Musat Dumitru si Iancu Ileana la 2190 RON cheltuieli de judecata catre reclamantii-pârâti.

Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca potrivit concluziilor raportului de expertiza, conform cu care cele doua imobile se suprapun partial ca în cauza  se regaseste ipoteza actiunii în revendicare prin care reclamantii-pârâti, în calitate de proprietari neposesori urmaresc redobândirea bunului de la pârâtii-reclamanti posesori despre care afirma ca nu sunt proprietari ai imobilului revendicat.

A mai retinut instanta ca, în urma examinarii titlurilor de proprietate invocate de parti asupra terenului aflat în zona de suprapunere, reclamantii-pârâti au dobândit dreptul de proprietate în contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 4096/2004 de la mostenitorii proprietarilor originari, carora li s-a reconstituit în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991 dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, iar pârâtii-reclamanti invoca sentinta civila nr. 2073/13.05.2003 pronuntata de Judecatoria sectorului 5 în contradictoriu cu Ion Maria si Ion Tamara, prin care au dobândit dreptul de proprietate prin efectul uzucapiunii de 30 de ani cu jonctiunea posesiilor.

S-a mai retinut ca titlul prezentat de pârâtii-reclamanti nu poate fi opus reclamantilor-pârâti, cu toate ca uzucapiunea reprezinta cea mai puternica dovada a dreptului de proprietate, însa numai în raport de adevaratul proprietar, astfel ca titlul pârâtilor –reclamanti poate produce efecte doar în contradictoriu cu adevaratul proprietar, uzucapiunea fiind chiar o sanctiune îndreptata împotriva acestuia.

A mai constatat instanta ca titlul reclamantilor-pârâti este preferabil, întrucât imobilul a fost dobândit de la adevaratul proprietar care nu a figurat ca pârât în actiunea de uzucapiune, prin urmare sentinta pronuntata nu este opozabila.

În ceea ce priveste cererea reconventionala, s-a retinut de catre instanta ca, în urma examinarii actelor care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 11330/14.09.1994, acesta a fost eliberat cu respectarea prevederilor Legii nr. 18/1991, republicata, privind reconstituirea dreptului de proprietate mostenitorilor fostilor proprietari, astfel ca cererea de constatare a nulitatii absolute partiale privind suprafata de teren de 500 mp apare ca neîntemeiata.

Referitor la cererea de constatare a nulitatii absolute partiale a contractului de partaj voluntar autentificat sub nr. 858/15.07.2002 si a contractului de vânzare-cumparare nr. 4096/2004, instanta a retinut ca pârâtii reclamanti nu au motivat în fapt cererea si nu au invocat nici un motiv de nulitate a contractului de partaj voluntar.

În ceea ce priveste cererea de constatare a nulitatii partiale a contractului de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 4096/1994, instanta a apreciat ca nulitatea acestuia ar putea fi constatata ca efect al nulitatii actului principal, în cauza a contractului de partaj voluntar nr. 858/2002 si a titlului de proprietate pe care acesta s-a fundamentat, astfel ca aceasta cerere este nefondata.

În consecinta, apreciind ca titlul reclamantilor este preferabil celui al pârâtilor-reclamanti, instanta a apreciat întemeiata actiunea în revendicare, iar în conformitate dispoz. art. 494 Cod Civil i-a obligat pe pârâtii-reclamanti sa desfiinteze constructiile edificate pe suprafata de teren de 466 m.p., identificata prin expertiza.

S-a constatat ca cererea de chemare în garantie a ramas fara obiect ca urmare a admiterii cererii de revendicare.

Împotriva acestei sentinte au declarat apel pârâtii-reclamanti.

În motivarea cererii de apel, sentinta a fost criticata pentru ca în mod gresit instanta a dat preferinta titlului reclamantilor, desi vânzatorii au dobândit dreptul de proprietate în baza contractului de 09.09.2004, iar autoarea vânzatorilor nu a detinut niciodata în proprietate si posesie terenul situat în str. Tiparnitei nr. 56, sector 5.

Astfel, prima instanta a apreciat în mod eronat ca titlul de proprietate nr. 11330/1994 a fost emis cu respectarea legii, apelantii aratând ca au solicitat constatarea nulitatii absolute partiale a titlului, întrucât sunt aplicabile dispoz. art. 35 al. 2 din Legea nr. 18/1991, si în cauza terenul era ocupat de constructii înca din anul 1993, cu un an înainte de reconstituirea dreptului de proprietate.

Din procesul-verbal de constatare a contraventiei nr. 22/97 din 11.06.1993 rezulta ca la momentul emiterii titlului de proprietate rezulta ca terenul era ocupat de constructii edificate de pârâti si nu se afla în administrarea primariei, ci a acestora.

Declaratiile martorilor sunt contradictorii, acestia afirmând ca autorul pârâtilor a construit pe teren în anul 1993, respectiv în anul 1994 si 1995.

Au mai sustinut pârâtii ca, întrucât autorii reclamantilor nu au avut niciodata posesia sau proprietatea terenului, nu se poate considera ca titlul lor este preferabil.

Intimatii-reclamanti au formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat si obligarea apelantilor-pârâti la plata cheltuielilor de judecata.

Au sustinut astfel intimatii cu privire la motivele de apel invocate, ca prevederile art. 35 al. 2 din Legea nr. 18/1991, mai precis dispoz. art. 36 al. 5 din lege, nu au nici o legatura cu cauza de fata si ca nu s-a invocat nici un alt motiv de nulitate al titlului de proprietate.

S-a mai aratat ca nu se poate încalca dreptul de proprietate al unei persoane prin edificarea unei constructii pe terenul acesteia.

Tribunalul,  având în vedere obiectul cererii principale si dispoz. art. 2821 Cod proc. civila, a calificat calea de atac declarata în cauza ca fiind recurs.

Examinând sentinta recurata si probele administrate în cauza în raport de criticile formulate de recurenti, precum si în conformitate cu prevederile art. 3041 C.proc.civ., tribunalul constata ca recursul este nefondat.

Cum în mod corect a retinut si prima instanta referitor la valabilitatea titlului de proprietate nr. 11330/14.09.1994 contestata de recurentii-pârâti în cauza pe calea cererii reconventionale, nu s-a probat existenta niciunuia dintre motivele de nulitate – motive ce sunt prevazute expres în aceasta materie de dispozitiile art. III din Legea nr. 169/1997.

Analizând sustinerile recurentilor prin prisma acestor prevederi legale, tribunalul constata ca motivul de nulitate invocat este cel prevazut de art. III alin.1 lit.a din Legea nr. 169/1997, conform carora sunt nule absolut actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptatite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.

Acest text legal a fost, de altfel, indicat si de catre pârâti în motivarea cererii lor incidentale, fara însa a se dezvolta în cadrul sustinerilor lor cauza de nulitate si fara ca acestia sa precizeze care sunt conditiile legii care nu ar fi fost întrunite de catre cei ce au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor conform Legii nr. 18/1991.

Tribunalul retine din actele ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate contestat ca reconstituirea s-a facut în favoarea mostenitorilor lui Agiu Ivana, calitate probata prin certificatul de mostenitor nr.127/1978 si certificatele de stare civila depuse la dosar, iar autoarea lor a adus în G.A.C. Scânteia, devenita C.A.P. Jilava, 1,5 ha teren – situatie pe deplin lamurita conform adeverintelor eliberate de autoritatile implicate în procedura reconstituirii si pe baza copiilor extras din registrul agricol – acest teren fiind detinut pâna la acel moment cu titlu de proprietate, fiind dobândit în urma reformei agrare din 1921.

Tribunalul retine totodata ca la momentul eliberarii titlului de proprietate terenul extravilan inclus în acest titlu se afla la dispozitia Comisiei de aplicare a Legii nr. 18/1991, putând face obiectul reconstiturii dreptului de proprietate în favoarea celor îndreptatiti în conditiile art. 8-14 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

De asemenea, în cadrul procedurii de reconstituire, trebuie observat ca nu au existat impedimente nici cu prilejul punerii în posesie a celor îndreptatiti, mentiunile procesului-verbal întocmit de membrii Comisiei locale coroborându-se ca atare cu depozitiile martorilor audiati în cauza, iar actele depuse de recurenti în recurs nefiind relevante în acest sens.

Astfel, contrar celor afirmate de recurenti, martorii Neagu Constantin si Bratu Nicolae au declarat în fata instantei de fond (filele 164-165) ca la momentul punerii în posesie a familiei Agiu pe terenul în litigiu nu era ridicata nicio constructie, constructiile fiind edificate de pârâtii-recurenti ori de autorul acestora ulterior punerii în posesie.

Desi recurentii au aratat si prin motivele de recurs formulate în cauza ca nu puteau fi retinute la stabilirea situatiei de fapt depozitiile martorilor aratati, fata de procesul-verbal de constatare a contraventiei din data de 11.06.1993, tribunalul constata ca nu pot fi primite aceste critici, având în vedere ca acest act nu prezinta relevanta în speta, sub aspectul invocat, întrucât acest înscris a fost întocmit ulterior punerii efective în posesie – procesul-verbal de punere în posesie datând din 2.06.1993. Pe de alta parte, din mentiunile acestuia rezulta efectiv ca Musat Ilie a executat lucrari de constructii, respectiv o structura metalica, fara autorizatia prevazuta de Legea nr. 50/1991, pe un teren asupra caruia nu detine acte de proprietate, agentul constatator retinând în plus ca terenul “este revendicat de fostul proprietar”, împrejurari ce confirma celelalte aspecte relatate de martori cu privire la edificarea constructiilor aflate în prezent pe terenul în litigiu.

Referitor la încalcarea prin emiterea titlului de proprietate contestat a dispozitiilor art. 36 alin.5 din Legea nr. 18/1991 republicata – potrivit carora “terenurile fara constructii, neafectate de lucrari de investitii aprobate, potrivit legii, din intravilanul localitatilor, aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozitiilor Decretului nr. 712/1966 si a altor acte normative speciale, se restituie fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, dupa caz, la cerere” – tribunalul constata ca aceste prevederi legale nu au fost invocate ca atare de pârâti si în fata instantei de fond, în sustinerea cererii lor reconventionale.

Analizând totusi incidenta acestora în cauza, în masura în care aspectele puse în discutie în recurs de catre pârâtii Musat Dumitru si Iancu Ileana prin raportare la aceste prevederi au fost discutate si analizate, într-un alt context, si în dosarul de fond, respectiv având în vedere împrejurarea daca terenul supus reconstituirii era liber de constructii, tribunalul, fata de cele deja retinute prin considerentele de mai sus, constata ca sunt neîntemeiate criticile aduse de recurenti cu privire la acest aspect, din probele administrate în cauza rezultând fara echivoc ca terenul în litigiu se afla în extravilanul localitatii, fiind la dispozitia comisiei locale pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea celor îndreptatiti. Terenul nu se afla în “administrarea” recurentilor, cum acestia sustin, recurentii neinvocând de altfel pentru justificarea dreptului lor de proprietate asupra terenului aplicarea prevederilor legale mentionate, ca urmare a unei cereri de constituire a dreptului, prevederi ce ar fi facut inutila invocarea într-un alt proces a dobândirii aceluiasi drept de proprietate prin prescriptie achizitiva.

In consecinta, tribunalul constata ca în mod corect prima instanta a retinut ca cererea de constatare a nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr. 11330/14.09.1994 este neîntemeiata, retinând totodata si valabilitatea actelor subsecvente (care nu au fost contestate pentru alte motive de nulitate specifice), situatie ce a impus în cadrul actiunii principale de revendicare, ca procedeu al examinarii drepturilor invocate de parti asupra aceluiasi imobil-teren, compararea titlurilor exhibate de acestea.

Or, cu privire la aceasta comparare, tribunalul apreciaza ca instanta a considerat justificat ca titlul reclamantilor este preferabil sentintei civile nr. 2073/13.05.2003 pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, sentinta prin care s-a constatat dobândirea de catre recurenti a dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii, având în vedere faptul ca sentinta  fost pronuntata în contradictoriu cu alte persoane decât cele ce  se pretind titulari ai dreptului de proprietate în prezentul litigiu si ca uzucapiunea constituie cea mai puternica dovada a dreptului de proprietate numai în raport de adevaratul proprietar.

Chiar daca uzucapiunea opereaza retroactiv si face dovada dreptului de proprietate dobândit pe aceasta cale, în sens general, fata de oricare persoana care alcatuieste subiectul pasiv, nedeterminat, al oricarui drept real principal, conditiile pentru ca prezumtia dedusa din prevederile art. 1837 si 1895 C.civ. sa poata opera trebuie întrunite si dovedite separat, în raport cu oricare dintre aceste persoane.

Si în situatia în care uzucapantul a obtinut o hotarâre judecatoreasca favorabila, prin care i se recunoaste dobândirea dreptului real prin prescriptie achizitiva, acest drept de proprietate poate fi invocat cu succes într-o actiune în revendicare introdusa ulterior împotriva sa de o alta persoana numai în masura în care cel ce revendica, pretinzându-se la rândul lui proprietar în temeiul unui alt titlu, nu repune în discutie tocmai îndeplinirea conditiilor pentru a uzucapa în raport cu el însusi – acestuia din urma neputându-i-se opune hotarârea judecatoreasca si autoritatea de lucru judecat a acesteia, daca nu a figurat ca pârât în actiunea în uzucapiune.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 alin.1 C.proc.civ., tribunalul va respinge recursul formulat de recurentii-pârâti Musat Dumitru si Iancu Ileana ca fiind nefondat.

Vazând si dispozitiile art. 274 C.proc.civ., tribunalul îi va obliga pe recurenti, fata de culpa procesuala retinuta, la plata cheltuielilor de judecata dovedite de intimatii Stoica Cristian si Stoica Cristina Daniela, respectiv onorariul avocatial achitat în cauza conform chitantei depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge recursul declarat de recurentii-pârâti-reclamanti MUSAT DUMITRU si IANCU ILEANA, împotriva sentintei civile nr.3611/22.05.2006 pronuntata de catre Judecatoria Sector 5 Bucuresti în dosarul nr.692/302/2005, în contradictoriu cu intimatii-reclamanti STOICA CRISTIAN si STOICA CRISTINA DANIELA si intimatii-pârâti COMISIA MUNICIPIULUI BUCURESTI DE STABILIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR si intimatii chemati în garantie AGIU EMIL, AGIU IOAN, AGIU CORNELIU, AGIU VICTOR, AGIU CONSTANTIN, AGIU NICOLAE, MARINESCU ELENA, TONCEAN GEORGE, TONCEAN LUMINITA CARMEN, TONCEAN HORIA, TONCEAN MIRCEA si COCOS STEFANA CATALINA, ca nefondat.

Obliga recurentii catre intimatii Stoica Cristian si Stoica Cristina Daniela la plata cheltuielilor de judecata în suma de 833 lei.

Irevocabila.

Pronuntata în sedinta publica, azi 25.01.2007.

PRESEDINTE JUDECATOR JUDECATOR

Mihai Andrei Gândac Ionica Ninu Steliana Mihailescu

GREFIER

Liliana Buneci

Red.M.A.G.

Dact.M.A.G.

2.ex.

Judecatoria sectorului 5

Dosar fond – 692/302/2005

Judecator fond – Elena Panaite-Jitianu

Domenii speta

Spete similare