Masurile preventive. Prelungirea duratei arestarii preventive în cursul urmaririi penale.

Masurile preventive. Prelungirea duratei arestarii preventive în cursul urmaririi penale.

- art.155 Cod procedura penala

Arestarea inculpatului dispusa de instanta poate fi prelungita,în cursul urmaririi penale,motivat,daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun în continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI  - SECTIA I-A PENALA, ÎNCHEIEREA PENALA NR.120/06.04.2010)

 Prin încheierea din data de 26.03.2010, Tribunalul Bucuresti - Sectia I  Penala a dispus prelungirea arestarii preventive a inculpatilor B. J si R. T, conform art.155, art. 143 si art. 148 lit. f din Codul de  procedura penala.

 Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca la data de 1.03.2010 s-a pus în miscare actiunea penala fata de inculpata R. T pentru savârsirea infractiunii prevazuta de art. 25 rap. la art. 2 alin.1 si 2 al Legii nr. 143/2000.

 S-a retinut în fapt ca inculpatul B. J, în mod intentionat si mincinos a formulat un denunt fata de numitul P. C sub aspectul savârsirii infractiunii de trafic de droguri, producând probe împotriva acestuia prin faptul ca a determinat-o pe inculpata R. T sa procure droguri si sa le înmâneze numitului P C, pentru ca acesta sa i le dea inculpatului, primind în schimb banii înseriati de organele de politie. În sarcina inculpatei R. T s-a retinut ca pe data de 1.03.2010 a procurat 4 doze continând 0,25 grame de heroina, la îndemnul inculpatului B. J, droguri pe care le-a remis lui P. C, determinându-l pe acesta sa i le înmâneze inculpatului B. J.

 Inculpata a fost arestata prin încheierea din data de 2.03.2010 a Tribunalului Bucuresti Sectia a II-a Penala. 

 Tribunalul a retinut ca temeiurile care au determinat luarea masurii arestarii preventive se mentin si în prezent, dupa cum se mentine si caracterul rezonabil al presupunerii ca inculpata a comis infractiunea retinuta în sarcina ei, relevante în acest sens fiind declaratiile martorilor

 Tribunalul a apreciat ca lasarea în libertate a inculpatei prezinta pericol concret pentru ordinea publica în raport de natura infractiunii pentru care inculpatii sunt cercetati, precum si modalitatea concreta si împrejurarile în care se retine ca a fost comisa, dupa un plan ingenios conceput pentru a induce în eroare organele judiciare, expunând o persoana nevinovata la riscul de a fi cercetata pentru infractiuni extrem de grave.

 Tribunalul a retinut totodata ca inculpata a mai fost cercetata de organele de politie. 

 Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpata R. T,  aratând ca din actele dosarului nu rezulta probe sau indicii temeinice ca aceasta a savârsit infractiunea si având în vedere ca aceasta nu a procurat droguri cu intentia de a le trafica, ci pentru a ajuta organele de politie sa realizeze flagrantul. De asemenea, considera ca nu sunt îndeplinite conditiile prevazute de art.148 lit.f Cpp, solicitând judecarea inculpatei în stare de libertate.

 Analizând actele dosarului, prin prisma motivelor invocate si din oficiu în conformitate cu disp. art.3856 alin.3 Cod procedura penala, Curtea a apreciat ca recursul nu este fondat.

Asa cum a retinut si Tribunalul, Curtea constata îndeplinirea conditiilor prev. de art.136, 143, 681 si 148 lit. f Cod procedura penala.

Din analiza probelor administrate în cursul urmaririi penale pâna în prezent, Curtea constata ca exista indice temeinice privind savârsirea faptelor de catre inculpata, în acceptiunea data de disp. art. 681. C.p.p.

Curtea constata ca în cauza s-a contestat de catre inculpata vinovatia la savârsirea faptei retinuta în sarcina ei, în sensul ca, desi nu contesta existenta actului material al remiterii drogurilor, afirma ca intentia sa a fost de a ajuta organele de urmarire penala sa efectueze un flagrant.

 Curtea a apreciat ca exista pâna la acest moment procesual indicii temeinice din care rezulta presupunerea rezonabila ca inculpata a participat la savârsirea infractiunilor.

Astfel, martorii  au aratat ca inculpatul B. J. este cercetat într-un dosar aflat în faza de recurs si intentiona sa faca un denunt pentru retinerea disp. art. 19 din Legea nr. 682/2002 pentru reducerea limitelor de pedeapsa, martora C. N aratând de asemenea ca inculpatul B.J este cel care a trimis-o pe inculpata R. T sa cumpere droguri în timp ce se aflau în restaurant, dându-i acesteia si suma de bani necesara, martora confirmând totodata si împrejurarea ca drogurile au fost aduse si înmânate lui P. C., care a ascuns 4 doze în toaleta restaurantului pentru a le lua mai târziu, la indicatiile inculpatului B. J, asa cum s-a si întâmplat, elocvente sunt declaratiile martorului P. C care arata în mod concret cum i-au fost înmânate drogurile de catre inculpata R. T si cum i-au fost cerute apoi de inculpat, fiind chemat în afara restaurantului pentru a le înmâna acestuia. Curtea retine totodata ca în fata procurorului, inculpata R. T. însasi a aratat ca într-adevar cererea de a face rost de droguri i-a fost facuta de inculpat.

Or, fata de aceste împrejurari, sustinerile inculpatei în sensul ca intentia sa a fost de a ajuta organele de politie sa prinda un traficant de droguri, respectiv pe P. C., nu pot fi retinute pâna în acest moment, Curtea neputând face abstractie de declaratiile acestor martori, de împrejurarea ca inculpatul B. J chiar are un dosar pe rol aflat în recurs cu termen de judecata la data de 4.11.2010, în care a invocat, în vederea aplicarii dispozitiilor art. 19, chiar denuntul ce face obiectul cauzei de fata.

 De altfel, intentia inculpatei ca si element constitutiv al infractiunii urmeaza a fi stabilite de instanta de fond, în masura în care aceasta va fi trimisa în judecata, la acest moment procesual interesând, sub aspectul conditiilor prevazute de lege pentru prelungirea masurii arestarii preventive, numai existenta indiciilor temeinice în sensul ca inculpata a comis infractiunea pentru care este cercetata.

 În ceea ce priveste pericolul concret pentru ordinea publica, Curtea a constatat ca este pe deplin dovedit, atât prin modul organizat, premeditat, de savârsire a faptelor cât si prin conduita si persoanele inculpatilor, care denota o periculozitate deosebita, inculpatii neavând nici o minima mustrare de constiinta fata de faptul ca acuza o persoana nevinovata de o infractiune foarte grava, de trafic de droguri de mare risc, pentru care aceasta putea suferi o pedeapsa cu închisoarea de peste 10 ani, doar pentru a beneficia, într-un alt dosar, de o cauza legala de reducere a pedepsei, angrenând în aceasta activitate infractionala si alte persoane si trecând chiar la procurarea de droguri în acest scop, toate acestea dovedind cu prisosinta ca inculpatii prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.

Curtea a constatat totodata ca prelungirea arestarii preventive se impune si în vederea efectuarii actelor de urmarire pct.1 lit. b Cod procedura penala l-a respins. penala, respectiv reaudierea martorului P. C. si audierea martorului R.V.

Fata de aceste considerente, Curtea a apreciat ca încheierea este legala si temeinica, iar recursul inculpatei nu este fondat, motiv pentru care în baza art.38515 pct.1 lit. b Cod procedura penala l-a respins.

Domenii speta

Spete similare