Contestatie la Legea nr.10/2001 - aplicabilitatea dispozitiilor art.27 din Legea nr.10/2001 în forma anterioara modificata prin Legea nr.247/2005 - permite restituirea în natura a imobilului.

Contestatie la Legea nr.10/2001 - aplicabilitatea dispozitiilor art.27 din Legea nr.10/2001 în forma anterioara modificata prin Legea nr.247/2005 - permite restituirea în natura a imobilului.

Decizia civila 86A din 10 februarie 2009

Deliberând asupra cererii de apel de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea de chemare în judecata înregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a Civila la data de 06.07.2007 sub nr.25053/3/2007, reclamantele F.E. si G.V. au formulat, în contradictoriu cu pârâtele A.V.A.S. si SC B.G. SA, contestatie împotriva Deciziei nr.116/2007 emisa de intimatul AVAS, solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta, sa se dispuna: desfiintarea Deciziei emisa de AVAS, prin care a fost respinsa cererea de restituire în natura a imobilului situat în B., B.G., str.G. nr. 5, jud. Vâlcea; declararea nulitatii absolute partiale a contractului de vânzare-cumparare actiuni VL 16 din 21.06.1999 perfectat între SC B.G. SA la privatizarea acesteia si FPS, în prezent AVAS, privind imobilul în litigiu si restituirea în natura a imobilului.

În motivare a actiunii, contestatoarele au aratat ca au adresat notificarea nr. 23/21.06.2001, Societatii Comerciale S.C. B.G. SA, în calitate de unitate detinatoare a imobilului, notificare ce a fost transmisa de aceasta unitate pentru solutionare catre AVAS întrucât societatea s-a privatizat.

Prin decizia nr.116/06.06.2007, AVAS a respins notificarea, pe considerentul ca imobilul revendicat se afla în patrimoniul unei societati privatizate. Contestatoarele considera nelegala aceasta decizie, deoarece imobilul a fost detinut de stat fara titlu valabil, fiind preluat în baza anexei la Decretul nr.92/1950, cu nesocotirea legii de nationalizare întrucât situatia profesionala si familiala a autorului lor nu se încadra în categoriile de persoane vizate de acest decret.

S-a mai aratat ca prin contractul de vânzare-cumparare de actiuni perfectat între pârâte, s-a prevazut clauza potrivit careia SC Govora se obliga sa pastreze timp de 5 ani destinatia imobilului existenta în momentul privatizarii. În realitate, pârâta S.C. B.G. S.A.  a lasat imobilul în parasire înca din anul 2000, dupa care l-a abandonat, încalcând în mod flagrant clauza contractuala.

Întrucât privatizarea s-a facut ilegal în ceea ce priveste imobilul în litigiu, solicita sa se declare nulitatea absoluta partiala contractului de privatizare.

În drept, contestatoarele au invocat prevederile art.24 alin.3, art.46 alin.2 din Legea nr.10/2001, art.17 Cod procedura civila si art.480 Cod civil.

Intimatul AVAS a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive în ceea ce priveste capatul de cerere privind restituirea în natura, motivat de faptul ca acest capat de cerere poate fi solutionat în contradictoriu cu unitatea detinatoare a imobilului, conform art.21 din Legea nr.10/2001; exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Bucuresti, Sectia Civila, în privinta solutionarii capatului de cerere privind nulitatea contractului de vânzare-cumparare actiuni, în baza art.40 alin.1 din Legea nr.137/2002 competenta revenind sectiei comerciale a tribunalului; exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere privind nulitatea contractului de vânzare-cumparare actiuni, fata de temeiul de drept invocat de catre reclamant, respectiv Legea nr.10/2001 care reglementeaza o procedura speciala; exceptia lipsei de interes în promovarea acestui capat de cerere, cu motivarea ca nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana care justifica un interes, iar în ipoteza anularii contractului de vânzare-cumparare de actiuni, nu se modifica titularul dreptului de proprietate asupra imobilelor revendicate; asadar nu se produc consecinte juridice în patrimoniul reclamantelor. Pe fondul cauzei, intimatul a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiata, aratând ca în conditiile Legii nr.10/2001 AVAS are atributii legale numai în conditiile art.29 din Legea nr.10/2001. Din analiza actelor premergatoare emiterii deciziei s-a constatat ca imobilul revendicat este evidentiat în patrimoniul unei societati comerciale privatizate integral de catre AVAS, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001.

Pârâta SC B.G. SA a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia necompetentei materiale a tribunalului cu privire la solutionarea capatului de cerere privind nulitatea absoluta a contractului de vânzare-cumparare de actiuni; exceptia lipsei de interes în promovarea capatului de cerere privind acelasi capat de cerere, iar pe fondul cauzei, respingerea actiunii ca neîntemeiata, motivat de faptul ca este o societate comerciala privatizata integral, cu respectarea legii, anterior aparitiei Legii nr. 10/2001 si, potrivit dispozitiilor art.29 din lege si Normelor Metodologice ale legii, imobilele aflate în patrimoniul societatilor comerciale nu se restituie în natura.

Prin încheierea de la termenul din data de 01.11.2007, dupa punerea în discutia partilor, prima instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatului AVAS în privinta capatului de cerere privind restituirea în natura a imobilului, pentru considerentele aratate în încheiere; iar prin încheierea din data de 31.01.2008, instanta a respins exceptia necompetentei materiale a tribunalul în solutionarea capatului de cerere privind nulitatea absoluta a contractului de vânzare-cumparare de actiuni, capat de cerere incidental în legatura cu care s-a retinut aplicabilitatea dispozitiilor art.17 Cod procedura civila.

 În cauza a fost administrata proba cu înscrisuri, în cadrul careia au fost depuse la dosar: Decizia nr.116/30.05.2007 emisa de AVAS si actele care au stat la baza emiterii acesteia, dovezile de comunicare a acesteia catre conte statoare, contractul de vânzare-cumparare actiuni VL 16 din 21.06.1999 perfectat între SC B.G. SA la privatizarea acesteia si FPS, în prezent AVAS, sentinta civila nr.6198/1994, pronuntata de Judecatoria Râmnicu Vâlcea, decizia civila nr. 556/19.05.2005, pronuntata de Tribunalul Vâlcea, decizia civila nr.1232R/06.10.2005, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti, prin care au fost admise recursurile formulate de pârâtii SC B.G. SA si S.R. prin M.F.P., iar actiunea în revendicare formulata de catre reclamante cu privire la imobilul "Vila P." situat în B.G., str. G. nr. 17, jud. Vâlcea, a fost respinsa ca inadmisibila, motivat de faptul ca, dupa intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001, astfel de actiuni în revendicare sunt inadmisibile.

Prin sentinta civila nr.462/06.03.2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a Civila a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune în ceea ce priveste cererea de declarare a nulitatii absolute partiale a contractului de vânzare-cumparare de actiuni VL 16 din 21.06.1999, încheiat între pârâtele S.C. B.G. S.A. si AVAS, ca nefondata, a admis exceptia lipsei de interes al reclamantelor cu referire la acest capat de cerere care a fost, în consecinta, respins ca lipsit de interes.

Capete de cerere prin care s-a solicitat anularea Deciziei nr.116/2007 emisa de pârâta AVAS si restituirea în natura a cladirii situate în Orasul B.G., str. G. nr.5, jud. Vâlcea, au fost respinse, ca neîntemeiate.

Pentru a hotarî astfel, prima instanta a retinut ca reclamantele au întemeiat în drept cererea de constatare a nulitatii absolute a contractului de vânzare-cumparare de actiuni  pe dispozitiile art.46 alin.2 din Legea nr.10/2001 (actualul art.45), iar pârâtele au invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiunea atât prin prisma acestor dispozitii legale, cât si prin raportare la prevederile art.3228 din Titlul I al Legii nr.99/1999.

Tribunalul Bucuresti a retinut ca în speta sunt aplicabile prevederile Decretului nr.167/1958, conform carora cererea de constatare a nulitatii absolute este imprescriptibila, deoarece pentru a fi aplicabile prevederile art.45 alin.2 si 5 din Legea nr.10/2001, este necesar ca actul de înstrainare sa aiba ca obiect imobile preluate fara titlu valabil, iar în speta, contractul a carui nulitate s-a solicitat a se constata, are ca obiect vânzare de actiuni iar nu transferul dreptului de proprietate asupra unui imobil.

Cu referire la dispozitiile art.3228 din Titlul I al Legii nr.99/1999, conform carora "termenul de prescriptie pentru introducerea cererii prin care se ataca o operatiune sau un act prevazut în prezenta ordonanta de urgenta ori se valorifica un drept conferit de aceasta este de 3 luni de la data la care reclamantul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca existenta operatiunii sau actul atacat ori de la data nasterii dreptului", s-a retinut ca aceste dispozitii legale (art.3228 din OUG nr.88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, aprobata prin Legea nr. 44/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv prin Legea nr.99/1999) au fost abrogate prin art. 56 din Legea nr.137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, în vigoare din 28.03.2002.

Prin urmare, întrucât în legatura cu cel de-al doilea capat de cerere nu a retinut incidenta normelor speciale invocate, tribunalul a facut aplicarea dispozitiilor de drept comun în materia prescriptiei dreptului material la actiune, potrivit caruia actiunea în constatarea nulitatii absolute este imprescriptibila extinctiv, motiv pentru care, în temeiul art.2 din Decretul nr.167/1958, a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune al capatului de cerere privind nulitatea absoluta a contratului de vânzare-cumparare actiuni, ca neîntemeiata.

În privinta exceptiei lipsei de interes în promovarea acestui capat de cerere, tribunalul a retinut-o ca fiind întemeiata.

A retinut tribunalul ca si în situatia formularii unei actiuni în constatarea nulitatii absolute, reclamantul este tinut sa justifice interesul sau legitim, personal, nascut si actual în promovarea unei astfel de actiuni, deoarece interesul este una din conditiile de exercitiu ale actiunii civile.

Instanta a constatat ca reclamantele nu au justificat un interes personal si direct în privinta celui de-al doilea capat de cerere, privit ca folos practic care sa le vizeze exclusiv.

Ca efect al nulitatii contractului de vânzare-cumparare de actiuni VL 16 din 21.06.1999 încheiat între SC B.G. SA în calitate de cumparator si FPS, în prezent AVAS, în calitate de vânzator, cele 213.760 de actiuni ce au facut obiectul contractului ar reintra în patrimoniul vânzatorului ca efect al principiului efectelor nulitatii - repunerea în situatia anterioara, iar cumparatorul ar restitui pretul.

Prin urmare, tribunalul a apreciat ca nulitatea contractului de vânzare-cumparare de actiuni nu ar produce nici un efect în patrimoniul reclamantelor, deoarece contractul în discutie nu a avut ca obiect transmisiunea de active (adica bunuri din patrimoniul unei societati comerciale, printre care si imobilul în litigiu), ci exclusiv de actiuni, care sunt valori mobiliare emise de societatile comerciale.

Pentru aceste considerente, constatând ca reclamantele nu justifica un interes personal si direct în promovarea acestui capat de cerere, tribunalul a admis exceptia si a respins capatul al doilea al actiunii, privind constatarea nulitatii absolute a contractului de vânzare-cumparare actiuni nr.VL 16 din 21.06.1999, ca lipsit de interes.

Pe fondul actiunii, în privinta capetelor unu si trei, tribunalul a constatat ca sunt neîntemeiate, pentru urmatoarele considerente:

Prin notificarea nr.23/2001, întocmita de Biroul Colectiv de Executori Judecatoresti Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea, adresata catre SC B.G. SA, reclamantele F.El. si G.V. au solicitat restituirea în natura a imobilului compus din teren în suprafata de 500 m.p. si constructie compusa din doua corpuri de casa, situat în B.G., jud. Vâlcea, în calitate de mostenitoare ale defunctului F.M.I..

Prin notificarea nr.24/2001, întocmita de BEJ Buzatu Constantin adresata Consiliului Local Baile Govora, petentele F.E. si G.V. au solicitat restituirea în natura a terenului în suprafata de 500 m.p. si constructie situate în B.G., jud. Vâlcea.

Prin dispozitia Primarului Or. B.G. nr. 160/08.03.2004, imobilul compus din teren în suprafata de 825,56 m.p. si cladirea compusa din 6 camere si dependinte în suprafata construita de 170 m.p. a fost restituit în natura celor doua petente.

Prin adresa nr. 49/10.01.2002, SC B.G. SA a transmis spre competenta solutionare, în temeiul art.27 din Legea nr.10/2001, notificarile nr.23 si 24 formulate de cele doua petente, catre AVAS.

Prin Decizia nr.116/30.05.2007. emisa de AVAS, s-a retinut ca: a) au fost depuse acte doveditoare ale dreptului de proprietate si ale calitatii de mostenitor; b) au fost depuse documente din care rezulta ca imobilul revendicat a fost nationalizat; c) imobilul revendicat Vila P., situat în B.G., str. G. nr. 5, este evidentiat în patrimoniul SC B.G. SA B.G., societate comerciala privatizata, astfel încât intimata AVAS a dispus respingerea cererii de restituire în natura si a propus acordarea de masuri reparatorii, în conformitate cu dispozitiile art.29 din Legea nr.10/2001 pentru imobilul constructie în suprafata de 224,03 m.p. situat în B.G., str.G. nr. 3, jud. Vâlcea, precum si înaintarea deciziei catre; Comisia Centrala pentru stabilirea despagubirilor.

Împotriva acestei decizii s-a formulat prezenta contestatie, contestatoarele soli citând sa se constate ca au dreptul la restituirea în natura a constructiei situate în B.G., str.G. nr. 5, jud. Vâlcea, întrucât nu erau aplicabile dispozitiile art.29 din Legea nr.10/2001, ci ale art. 21 din lege.

Potrivit art.27 (în prezent art.29) din Legea nr.10/2001, în forma  anterioara modificarii prin Legea nr.247/2005, pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidentiate în patrimoniul unei societati comerciale privatizate cu respectarea dispozitiilor legale, persoana îndreptatita are dreptul la masuri reparatorii în echivalent.

Prin urmare, este întemeiata sustinerea reclamantelor, sprijinita si pe decizii de speta pronuntate de ICCJ în cadrul unor actiuni introduse înaintea modificarii Legii nr.10/2001 prin Legea nr.247/2005, ca - în situatia constatarii preluarii imobilului fara titlu, la acel moment legislativ, se aplica regula restituii în natura a imobilului.

Însa, în speta de fata, instanta nu are nici un motiv sa nu faca aplicarea dispozitiilor legale în vigoare de la data solutionarii notificarii, fata de principiul de drept potrivit caruia legea civila se aplica de îndata ce a fost adoptata, tuturor situatiilor ce se ivesc dupa intrarea ei în vigoare, fiind exclusa aplicarea legii vechi. Principiul aplicarii imediate a legii civile noi este o consecinta a principiului consacrat constitutional al netroactivitatii legii civile (art.15 Constitutie) întrucât, daca legea nu are putere retroactiva, pentru viitor însa, ea se aplica de îndata.

Fiind sesizata cu solutionarea unei contestatii împotriva Deciziei emise de AVAS, prima instanta a analizat legalitatea si temeinicia acestei decizii prin raportare la dispozitiile legale în vigoare la data emiterii ei, respectiv Legea nr.10/2001, asa cum a fost modificata prin Legea nr.247/2005.

Potrivit art.29 alin.1 si 3 din Legea nr.10/2001 rep., în redactarea în vigoare la data solutionarii notificarii, precum si la data sesizarii instantei:

"(1) Pentru imobilele evidentiate în patrimoniul unor societati comerciale privatizate, altele decât cele prevazute la art.21 alin.(1) si (2), persoanele îndreptatite au dreptul la despagubiri în conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plat a despagubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzatoare valorii de piata a imobilelor solicitate.

(3) În situatia imobilelor prevazute la alin.(1) si (2), masurile reparatorii în echivalent se propun de catre institutia publica care efectueaza sau, dupa caz, a efectuat privatizarea, dispozitiile art.26 alin.(1) fiind aplicabile în mod corespunzator" .

Întrucât aceste dispozitii legale reglementeaza exceptia de la regula restituirii în natura a imobilelor notificate, ele sunt de stricta interpretare, aplicarea lor depinzând de îndeplinirea urmatoarelor conditii: 1. bunul sa fie evidentiat în patrimoniul unei societati comerciale privatizate; 2. societatea respectiva sa nu faca parte dintre cele enumerate la art.21 alin.1 si 2 din lege, respectiv "regie autonoma, o societate sau companie nationala, o societate' comerciala la care statul sau o autoritate a administratiei publice centrale sau locale este actionar ori asociat majoritar, de o organizatie cooperatista sau de orice alta persoana juridica de drept public" (alin.1) sau " statul sau o autoritate publica centrala sau locala ori o organizatie cooperatista este actionar sau asociat minoritar al unitatii care detine imobilul, daca valoarea actiunilor sau partilor sociale detinute este mai mare sau egala cu valoarea corespunzatoare a imobilului a carui restituire în natura este ceruta" (alin.2).

Instanta a constatat ca ambele conditii prevazute de lege sunt îndeplinite în cauza, în sensul ca, potrivit Ordinului Ministrului Comertului si Turismului nr. 154/24.04.1991 si Lista Anexa la acest Ordin, pct. 25, imobilul-constructie situat în B.G., str. G. nr. 3, jud. Vâlcea, în suprafata construita de 224,03 m.p., face parte din patrimoniul intimatei SC B.G. SA, dupa cum rezulta si din adresa nr.1124/18.07.2006 catre AVAS, institutie unde a fost înregistrata sub nr.17844/24.07.2006.

Intimata SC B.G. SA nu este o societate comerciala la care statul sau o autoritate a administratiei publice centrale sau locale este actionar ori asociat majoritar, deoarece s-a privatizat la data de 21.06.1999 prin cumpararea pachetului majoritar de actiuni detinute de stat, prin FPS, reprezentând 66,30% din valoarea capitalului social subscris al societatii, dupa cum rezulta din contractul de vânzare-cumparare actiuni nr.VL/16, si nu face parte nici din celelalte entitati la care fac referire alin.1 si 2 ale art.21 din lege.

Contestatoarele au sustinut cu ocazia concluziilor pe fondul cauzei faptul ca decizia contestata a stabilit în mod gresit aplicabilitatea dispozitiilor art.29 din Legea nr.10/2001, întrucât la data intrarii imobilului în patrimoniul intimatei SC B.G. SA, acesta era societate comerciala cu capital integral de stat, la semnarea contractului de privatizare societatea nu detinea certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru terenul aferent cladirii si având în vedere ca societatea nu a respectat destinatia initiala a bunului, aceea de hotel.

Primul argument nu a fost retinut de prima instanta, deoarece textul de lege se aplica în situatia societatilor comerciale care erau privatizate la data intrarii în vigoare a Legii nr.10/2001, neavând relevanta data intrarii imobilului în patrimoniul acestei societati, deoarece textul este de stricta interpretare.

Cel de-al doilea argument nu a fost retinut de catre instanta, deoarece terenul aferent cladirii în litigiu nu a facut obiectul deciziei contestate, acesta fiind restituit în natura contestatoarelor prin Dispozitia nr.160/08.03.2004 emisa de Primarul Orasului Baile Govora.

Nici cel de-al treilea argument nu a fost gasit întemeiat în verificarea legalitatii si temeiniciei deciziei contestate, pentru aceleasi argumente ce tin de interpretarea restrictiva a textului art.29 din lege, norma juridica a careia aplicabilitate nu este conditionata de respectarea sau nu catre societatea în al carei patrimoniu este evidentiat imobilul de mentinerea sau nu a destinatiei initiale a acestuia, conditiile de aplicare fiind strict reglementate.

Fata de cele retinute mai sus, tribunalul a constatat ca institutia publica implicata în efectuarea privatizarii a stabilit în mod corect prin decizia contestata aplicabilitatea în cauza a dispozitiilor art.29 din lege, si nu ale art.21, în sensul ca reclamantele au dreptul la despagubiri, ce urmeaza a fi stabilite în conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, acest text de lege instituind un caz derogatoriu de la regula restituirii în natura a imobilului.

Pentru aceste considerente, tribunalul a constatat ca fiind neîntemeiate primul capat de cerere, privind anularea Deciziei nr.116/2007 emisa de AVAS, si capatul al treilea al actiunii, privind restituirea în natura a cladirii în litigiu, pe care l-a respins.

Împotriva acestei sentinte au declarat apel, în termenul prevazut de art.284 alin.1 Cod procedura civila, apelantele-reclamante F.E. si G.V..

Cererea de apel nu a fost motivata, astfel ca, în temeiul dispozitiilor art.292 alin.2 Cod procedura civila, Curtea se va pronunta pe baza celor invocate la prima instanta.

În faza procesuala a apelului, intimatele-pârâte nu au formulat întâmpinare.

Curtea nu a dat curs cererii de renuntare la judecata apelului depusa prin serviciul postal la data de 19.09.2008, întrucât, desi cererea de renuntare la judecata poate fi formulata conform dispozitiilor art.246 alin.1 Cod procedura civila si în scris, pentru a se da eficienta acestui act de dispozitie, este necesar sa se stabileasca în prealabil ca apelantele-reclamante sunt cele care au formulat aceasta cerere.

Acestea au fost citate cu mentiunea de a se prezenta în fata Curtii pentru a se verifica daca au înteles sa exercite acest act de dispozitie, însa nu s-au conformat si nu au comunicat instantei precizari sub acest aspect.

Analizând sentinta apelata prin raportare la înscrisurile aflate la dosar si la dispozitiile legale incidente în speta, Curtea retine urmatoarele:

Solutiile pronuntate de Tribunalul Bucuresti cu referire la exceptiile prescriptiei dreptului material la actiune si al lipsei de interes al reclamantelor, exceptii care au vizat cererea de constatare a nulitatii absolute a contractului de vânzare-cumparare de actiuni VL 16/21.06.1999, încheiat între pârâtele S.C. B.G. S.A. si AVAS, sunt legale, prima instanta facând o corecta aplicare în speta a normelor care vizeaza regimul juridic al nulitatii absolute si conditiile de exercitiu ale actiunii civile.

Sub aspectul solutiei date capetelor de cerere prin care s-a solicitat anularea Deciziei nr.116/2007 emisa de AVAS si, respectiv, restituirea în natura a imobilului constructie situat în Orasul B.G., str. G. nr.5, jud. Vâlcea. Curtea retine ca apelantelor-reclamante nu le-a fost contestata calitatea de persoane îndreptatite la restituirea în natura a bunului solicitat, însa prima instanta a retinut ca, potrivit dispozitiilor art.27 (în prezent art.29) din Legea nr.10/2001, în forma anterioara modificarii prin Legea nr.247/2005, pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidentiate în patrimoniul unei societati comerciale privatizate cu respectarea dispozitiilor legale, persoana îndreptatita are dreptul la masuri reparatorii în echivalent; aceasta forma a legii care permitea restituirea în natura a bunurilor preluate fara titlu valabil nu mai era în vigoare la data pronuntarii sentintei apelate, noile dispozitii nemaifacând distinctie între modalitatea preluarii si consacrând exclusiv acordarea de masuri reparatorii în echivalent.

Însa, ulterior pronuntarii sentintei apelate, respectiv la data de 24 iulie 2008, a fost publicata în Monitorul Oficial nr.559/24.07.2008, Decizia nr.830/08 iulie 2008 a Curtii Constitutionale, prin care s-a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.I pct.60 din titlul I al Legii nr.247/2005 si s-a constatat ca, prin abrogarea sintagmei "imobilele preluate cu titlu valabil" din cuprinsul art.29 alin.1 din Legea nr.10/2001, aceasta încalca dispozitiile art.15 alin.2 si 16 alin.1 din Constitutia României.

În conformitate cu dispozitiile art.147 alin.1 din Constitutie, "dispozitiile din legile si ordonantele în vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îsi înceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile constitutionale cu dispozitiile Constitutiei...".

Întrucât termenul de 45 de zile calculat de la data publicarii Deciziei nr.830/08.07.2008 în Monitorul Oficial (la 24 iulie 2008) s-a împlinit fara ca legiuitorul sa se conformeze dispozitiilor constitutionale sus-mentionate, în prezent sunt aplicabile dispozitiile nemodificate ale art.27 din Legea nr.10/2001 în forma anterioara modificarii prin Legea nr.247/2005 - ceea ce permite restituirea în natura catre apelantele-reclamante a imobilului - constructie, situat în Orasul B.G., str. G. nr.5, jud. Vâlcea, imobil aflat în patrimoniul S.C. B.G. S.A..

Având în vedere ca prin Decizia nr.116/30.05.2007 emisa de AVAS s-a retinut ca apelantele-reclamante au facut dovada dreptului de proprietate al autorului lor, dovada calitatii de mostenitoare, faptul ca imobilul în litigiu este evidentiat în patrimoniul S.C. B.G. S.A., precum si împrejurarea ca imobilul a fost preluat abuziv în baza Decretului nr.92/1950, Curtea, în temeiul dispozitiilor art.296 Cod procedura civila, va admite apelul si va schimba, în parte, sentinta apelata, în sensul ca va admite, în parte, cererea de chemare în judecata, va desfiinta Decizia nr.116/30.05.2007 emisa de AVAS si o va obliga pe intimata S.C. B.G. S.A. Baile Govora sa restituie în natura reclamantelor imobilul - constructie, situat în Orasul B.G., str.G. nr.5, jud. Vâlcea; va mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate.

Domenii speta

Spete similare