Hotărârile adunărilor generale ordinare ale acţionarilor societăţilor pe acţiuni trebuie adoptate în condiţiile de cvorum şi legalitate şi cu respectarea prevederilor actului constitutiv al societăţii şi ale art.110-112 şi 117 din Legea 31/1990.

Hotărârile adunărilor generale ordinare ale acţionarilor societăţilor pe acţiuni trebuie adoptate în condiţiile de cvorum şi legalitate şi cu respectarea prevederilor actului constitutiv al societăţii şi ale art.110-112 şi 117 din Legea 31/1990.

Normele legale privind publicitatea convocării adunărilor generale ale acţionarilor societăţilor comerciale sunt norme de ordine publică ce protejează în acelaşi timp pe acţionari şi creditul general, aşa cum sunt şi majoritatea normelor care reglementează formarea voinţei sociale, încălcarea lor conduce la constatarea nulităţii absolute a hotărârilor adoptate în condiţiile arătate, iar acest tip de nulitate poate fi invocat de către oricine are un interes legitim.

Sentinţa com.nr.3 /CC/05.02.2008 a Tribunalului Comercial Argeş,definitivă prin dec.com 45/A-C/23.04.2008 a Curţii de Apel Piteşti  şi irevocabilă prin nerecurare.

 Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 04.09.2007, reclamanţii  asociaţia A PAS şi BM,  au chemat în judecată pe pârâta S.C. A  S.A., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor pârâtei din data de 28.07.2007 şi a actelor subsecvente ce ar fi fost încheiate în baza acesteia, iar în subsidiar să se anuleze aceeaşi hotărâre adoptată la 28.07.2007 şi actele subsecvente acesteia.

În motivarea cererii, în esenţă, reclamanţii au arătat că sunt acţionari ai pârâtei

Au mai arătat că la data de 28.07.2007 s-a desfăşurat Adunarea generală a Acţionarilor societăţii pârâte, care a hotărât, între altele, modificarea Consiliului de Administraţie în sensul revocării vechilor administratori şi numirii unor noi administratori în persoana numiţilor F A, G F, D S, T M N şi D M.

Această adunare a fost însă ţinută cu încălcarea tuturor dispoziţiilor legale în vigoare, începând de la lipsa unei convocări potrivit legii şi terminând cu pretinsa  alegere şi înregistrare a unor administratori – în speţă, D S şi DM – împotriva cărora se dispusese anterior revocarea din funcţia de administrator şi atragerea răspunderii lor potrivit art.155 din Legea 31/1990, dar şi începerea urmăririi penale pentru săvârşirea unor infracţiuni, măsură dispusă prin hotărâre judecătorească irevocabilă.

Au mai arătat reclamanţii că, în ce priveşte încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la convocarea adunărilor generale, pretinsa adunare generală din 28.07.2007 nu a fost convocată nici de consiliul de administraţie, respectiv directorat, aşa cum prevăd dispoziţiile art.117 din Legea 31/1990 şi nici nu a fost autorizată de instanţă la cererea unor acţionari, aşa cum prevăd dispoziţiile art.119 din acelaşi act normativ.

Al doilea motiv care atrage nulitatea hotărârii adoptate, au mai arătat reclamanţii, este acela că pentru Adunarea Generală a Acţionarilor ce se pretinde a fi avut loc în data de 28.07.2007 nu a fost publicat în Monitorul Oficial Partea a IV-a nici un convocator.

Un alt motiv de nulitate, în opinia reclamanţilor, îl reprezintă  neîntrunirea cvorumului legal şi statutar pentru ţinerea  adunării, căci reclamanta Asociaţia A PAS, acţionar majoritar, nu a avut cunoştinţă despre desfăşurarea ei şi nu şi-a trimis nici un reprezentant, iar în privinţa persoanelor care au înţeles să-şi aroge astfel de calităţi s-a stabilit prin hotărâri judecătoreşti irevocabile că aceste persoane nu au nici calitatea de membri ai Asociaţiei A PAS, nici pe cea de membri ai Consiliului de Administraţie al  acestei Asociaţii.

Un al treilea motiv de nulitate invocat de reclamanţi constă în desemnarea în funcţia de administratori a unor persoane fără respectarea dispoziţiilor legale privitoare la procedura de numire sau a condiţiilor pe care ele trebuie să le îndeplinească pentru a ocupa funcţia de administratori ai societăţii, respectiv cu lipsa specimenului de semnătură şi a declaraţiei autentice privind îndeplinirea condiţiilor legale care să fi fost depuse la registrul comerţului, sau chiar în condiţiile în care există hotărâri penale irevocabile privind începerea urmăririi penale pentru săvârşirea de către aceste persoane  a infracţiunilor de fals şi uz de fals.

Reclamanţii au concluzionat arătând că toate motivele invocate sunt de natură să conducă, în principal, la soluţia constatării nulităţii Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor pârâtei A S.A., iar în subsidiar la anularea ei împreună cu toate actele subsecvente.

În drept, reclamanţii şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile art.112 C.proc.civ din Legea 31/1990 şi pe celelalte acte normative amintite în cuprinsul cererii introductive.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri depuse de ambele părţi la dosar.

Pârâta S.C. A S.A. a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant al reclamantei Asociaţia PAS A a numitului G N, cu motivarea că Asociaţia – fiind în prezent dizolvată – ar trebui reprezentată de lichidatorul numit.

Analizând în mod prioritar această excepţie, conform prevederilor art.137 C.proc.civ., în raport de motive invocate de pârâtă, instanţa urmează să o respingă , cu motivarea că:

Potrivit dispoziţiilor art.61 alin.1 din Ordonanţa nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, republicată cu modificări, în toate cazurile de dizolvare lichidatorii vor fi numiţi prin însăşi hotărârea judecătorească prin care s-a dispus dizolvarea.

În speţă, analizând hotărârea judecătorească irevocabilă de dizolvare a Asociaţiei PAS A depusă la dosar se constată însă că instanţa, deşi a dispus dizolvarea, nu a procedat şi la numirea lichidatorului, astfel cum textul legal mai sus arătat impunea.

Reclamanta aflându-se în situaţia tranzitorie în care a fost dizolvată, dar nu a fost încă numit un lichidator – aspect nesoluţionat până la data de faţă – instanţa apreciază că omisiunea instanţei care a soluţionat cererea de dizolvare nu poate conduce la tergiversarea soluţionării cauzei de faţă şi că devin incidente dispoziţiile alin.3 ale aceluiaşi art.61 din O.G 26/2000, potrivit căruia „În toate cazurile, mandatul consiliului director încetează odată cu numirea lichidatorilor”.

În raport de aceste dispoziţii legale şi de faptul că, în speţă, potrivit adresei nr.36/RA/2005 din 12.11.2007 a Registrului de Asociaţii şi Fundaţii (f.153), la data soluţionării cauzei numitul GN F îndeplinea funcţia de preşedinte al consiliului director al Asociaţiei PAS A, instanţa apreciază că această calitate îi dă dreptul să o reprezinte pe reclamantă în proces, până la momentul numirii unui lichidator, care va conduce şi la încetarea mandatului consiliului director  din care susnumitul face parte.

Concluzionând asupra celor arătate, instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii de reprezentant a numitului G N, ca neîntemeiată.

Cât priveşte fondul cauzei, astfel cum a fost precizată, instanţa constată şi reţine următoarele:

În fapt, prin Hotărârea Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor S.C. A S.A. din data de 28.07.2007  s-a dispus: revocarea administratorilor O C, M G şi D M, alegerea unui nou consiliu de administraţie format din D S, TN, D M, F A şi GNF,  a fost numit D S ca preşedinte al Consiliului de Administraţie, s-a prevăzut garanţia ce se constituie pentru fiecare administrator, precum şi indemnizaţia lunară a acestora şi a fost împuternicit DM să efectueze formalităţile de înregistrare a hotărârilor adoptate la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Argeş, precum şi pe cele de publicare a acestora la Monitorul Oficial al României.

În drept, hotărârile adunărilor generale ordinare ale acţionarilor societăţilor pe acţiuni trebuie adoptate în condiţiile de cvorum şi legalitate şi cu respectarea prevederilor actului constitutiv al societăţii şi ale art.110-112 şi 117 din Legea 31/1990.

Având în vedere că hotărârea AGA ce constituie obiectul cauzei de faţă a fost  luată la data de 28.07.2007, legalitatea adoptării ei se va analiza după textul legii societăţilor comerciale aflat în vigoare urmare ultimelor modificări.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art.117 alin.3 din Legea 31/1990 R., „Convocarea se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi în unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea unde se află sediul societăţii sau din cea mai apropiată localitate. Convocarea va fi depusă la Regia Autonomă „Monitorul Oficial” în vederea publicării, în termen de cel mult 5 zile de la data adoptării de către consiliul de administraţie a deciziei de întrunire a adunării generale”.

Adunarea generală se convoacă de consiliul de administraţie, respectiv directorat sau de către acţionari (art.117 şi art.119 din Legea 31/1990 R, ori de câte ori este nevoie, în conformitate cu prevederile actului constitutiv al societăţii.

În vederea convocării adunării generale a acţionarilor, consiliul de administraţie, respectiv directoratul, trebuie să stabilească o dată de referinţă pentru acţionarii îndreptăţiţi să fie convocaţi la adunarea generală (art.123 din Legea 31/1990 R). Această dată va fi ulterioară publicării convocatorului şi nu va depăşi 60 de zile înainte de data la care adunarea generală este convocată pentru prima oară. Data de referinţă astfel stabilită rămâne valabilă şi în cazul când adunarea generală este convocată din nou, datorită neîntrunirii cvorumului.

În speţă, instanţa reţine că pârâta nu a produs nici o dovadă că adunarea generală a acţionarilor S.C. A S.A. a fost convocată pentru data de 28.07.2007 cu respectarea condiţiilor de publicitate prevăzute de textul sus-citat.

Devin, aşadar, întemeiate primele două motive invocate de reclamante în susţinerea cererii introductive, anume cele care privesc lipsa  convocării şi lipsa publicităţii convocării adunării generale a acţionarilor S.C. A S.A., care a lipsit atât din Monitorul Oficial al României, cât şi din presa locală.

Cum normele legale privind publicitatea convocării adunărilor generale ale acţionarilor societăţilor comerciale sunt norme de ordine publică ce protejează în acelaşi timp pe acţionari şi creditul general, aşa cum sunt şi majoritatea normelor care reglementează formarea voinţei sociale, încălcarea lor conduce la constatarea nulităţii absolute a hotărârilor adoptate în condiţiile arătate, iar acest tip de nulitate poate fi invocat de către oricine are un interes legitim.

În raport de cele arătate, celelalte motive invocate de reclamante în susţinerea cererii (şi care se referă la neîntrunirea cvorumului legal şi statutar pentru ţinerea adunării şi la desemnarea în funcţia de administratori a unor persoane fără respectarea dispoziţiilor legale privitoare la procedura de numire şi a condiţiilor pe care ele trebuiau să le îndeplinească pentru a ocupa astfel de funcţii) devin superflue, astfel încât nu vor mai fi analizate.

Instanţa urmează aşadar să admită în parte cererea precizată formulată de reclamantele Asociaţia A PAS şi B M şi să constate nulitatea absolută a Hotărârii adoptată de Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. A S.A. la data de 28.07.2007 cu încălcarea normelor privitoare la convocarea adunărilor generale.

Instanţa va pronunţa o hotărâre parţială de admitere, în sensul că se va respinge cererea privind constatarea nulităţii actelor subsecvente, precizată de reclamantă  în sensul că prin actele subsecvente hotărârii AGA din 28.07.2007 se numără convocatoarele Adunării Generale Ordinare şi Adunării Generale Extraordinare  din data de 20.10.2007, toate Hotărârile adoptate de Adunarea Generală Extraordinară a acţionarilor pârâtei din 20.10.2007, toate Hotărârile adoptate de adunarea Generală Ordinară a acţionarilor pârâtei din 20.10.2007 şi actele adiţionale încheiate în baza hotărârilor adoptate de Adunarea Generală Ordinară şi respectiv Extraordinară a acţionarilor pârâtei din data de 20.10.2007 convocată şi condusă de către D S în calitatea sa pretinsă de Preşedinte al Consiliului de Administraţie în care ar fi fost ales prin Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor din data de 28.07.2007, cu următoarea motivare:

Cererea introductivă a fost înregistrată pe rolul instanţei  la data de 4 septembrie 2007 şi nu putea să aibă în vedere decât o hotărâre AGA  deja adoptată la acea dată, pentru că numai în raport de faptul că ea exista se puteau analiza şi condiţiile legalităţii convocării adunării şi adoptării hotărârii.

Introducerea unei cereri de chemare în judecată are ca efect învestirea instanţei cu judecarea pricinii la care se referă şi determină cadrul procesual în care se va desfăşura judecata cu privire la obiect şi la părţi.

Prin precizarea adusă acţiunii în sensul la care ne-am referit, reclamanţii nu pot obţine constatarea nulităţii unei alte hotărâri AGA decât cea analizată, hotărâre care nici nu exista la data formulării cererii introductive, iar instanţa nu se poate pronunţa în mod nediferenţiat asupra legalităţii unor situaţii de fapt ce urmează să se producă în viitor, chiar dacă ele îşi au sorgintea în hotărârea AGA  adoptată cu încălcarea normelor imperative prevăzute de lege.

Precizarea astfel făcută cererii priveşte un alt obiect decât cel din pricina de faţă, iar solicitarea privind constatarea nulităţii Hotărârilor AGA şi AGEA din 20 octombrie 2007 (împreună cu tot ceea ce este legat de acestea: convocare, adoptare, acte adiţionale) a fost făcută de reclamante pe calea unei acţiuni separate, invocându-se de altfel faptul că pe rolul acestei instanţe se află înregistrată o cerere având acest obiect.

Cât priveşte  speţa de faţă, reclamantele au folosit sintagma „printre actele subsecvente se numără şi…”, ceea ce conferă un caracter de incertitudine şi generalitate cât priveşte actele arătate în precizarea de acţiune, asupra cărora instanţa nu se poate pronunţa în sensul admiterii.

Nu mai puţin adevărat este faptul că, potrivit principiului tempus regit actum,  la data ţinerii adunărilor generale ale acţionarilor  din 20 octombrie 2007, Hotărârea AGA din 28 iulie 2007 nu fusese desfiinţată şi nici în prezent nu se poate cunoaşte dacă prezenta hotărâre va deveni irevocabilă şi, astfel, va căpăta puterea de lucru judecat care să le confere reclamantelor posibilitatea de a o invoca în susţinerea constatării nulităţii hotărârilor ulterior adoptate.

Concluzionând asupra cererii privind constatarea nulităţii actelor subsecvente, aşa cum a fost precizată de reclamante, instanţa urmează să o respingă cu motivarea arătată, un punct de vedere contrar în sensul anticipării posibilităţii schimbării situaţiilor de fapt fiind în detrimentul securităţii circuitului comercial.

În baza dispoziţiilor art.132 alin.10 din Legea 31/1990 R, instanţa va dispune ca prezenta hotărâre să fie menţionată în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, după rămânerea ei irevocabilă.

Domenii speta

Spete similare