Plângere contravenţională

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 131/A

Şedinţa publică din 10 decembrie 2013

Completul constituit din:

PREŞEDINTE: ………..

JUDECĂTOR : .................

GREFIER  : ……………….

Pe rol fiind pronunţarea asupra apelului formulat de petentul GY. M., împotriva Sentinţei civile nr. 1933/14.06.2013, pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe în dosarul nr. 1722/305/2013.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care instanţa constată că a rămas în pronunţare asupra apelului în şedinţa publică din data de 3 decembrie 2013, potrivit celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de astăzi.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de faţă;

Constată că, prin Sentinţa civilă nr. 1933/14.06.2013, Judecătoria Sfântu Gheorghe a respins plângerea formulată de către petentul GY. M., împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria CP nr. 3516756 încheiat la data de 17.03.2013 de către intimatul INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI COVASNA, ca neîntemeiată.

A menţinut procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria CP nr. 3516756 încheiat la data de 17.03.2013 de către intimat.

A obligat petentul la plata către stat a cheltuielilor judiciare în cuantum de 50 de lei.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut şi a motivat în esenţă următoarele:

Prin procesul-verbal seria CP nr. 351675617.03.2013, petentul a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 675 lei şi suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002.

În sarcina acestuia s-a reţinut că la data de 17.03.2013, ora 14.39, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare ………..  pe DN13E cu viteza de 181 km/h depăşind cu 91 km/h viteza maximă admisă pe sectorul de drum respectiv.

În ceea ce priveşte legalitatea procesului-verbal de constatare a contravenţiei, s-a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea cerinţelor prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001, în cauză nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate prevăzute de art. 17 din acelaşi act normativ.

Relativ la încălcarea art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001, ca urmare a neconsemnării obiecţiunilor formulate de petent, instanţa de fond a avut în vedere Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 22/2007, pronunţată în recurs în interesul legii. Prin decizia menţionată s-a statuat că nerespectarea acestor exigenţe atrage nulitatea relativă a procesului-verbal, care este condiţionată de existenţa unei vătămări ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea actului. În speţă, petentul nu a făcut dovada unei astfel de vătămări, şi ţinând seama că în cadrul judecăţii aceasta a avut posibilitatea de a contesta starea de fapt reţinută în procesul-verbal şi sancţiunea aplicată, precum şi de a propune probe în apărare, instanţa de fond a apreciat că un astfel de prejudiciu nu a existat.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanţa de fond a reţinut că, potrivit art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, (…) depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.

Instanţa de fond a constatat, în urma examinării planşelor fotografice depuse de intimat că la data de 17.03.2013, ora 14.39, autoturismul cu nr. de înmatriculare ……….., condus de petent, a fost înregistrat cu o viteză de 181 km/h.

De asemenea, prima instanţă a reţinut, pe baza buletinului de verificare metrologică nr. 0120780/27.03.2012, valabil timp de un an, că cinemometrul cu care s-a efectuat măsurarea vitezei  (montat pe auto ……..  – identic cu auto …….., conform adresei nr. 410.894/08.10.2012) a fost declarat admis, stabilindu-se conformitatea sa cu Normele de Metrologie Legală (NML) 021-05.

Având în vedere cele arătate, din probele administrate rezultând că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, s-a reţinut că procesul-verbal contestat este temeinic.

În ceea ce priveşte sancţiunea, art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 prevede că la aplicarea acesteia vor fi avute în vedere limitele amenzii prevăzute de actul normativ, împrejurările în care a fost săvârşită fapta, modul şi mijloacele de săvârşire, scopul urmărit, urmarea produsă, precum şi circumstanţele personale ale contravenientului, fiind necesar ca sancţiunea să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei.

Instanţa de fond a avut în vedere şi că, potrivit art. 102 alin. 3 lit.e din OUG 195/2002, contravenţia săvârşită de petent se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile

Astfel, având în vedere că din probele administrate rezultă că viteza de rulare a petentului  era cu 81 km/h mai mare decât limita maximă admisă pe sectorul de drum pe care a fost surprins, şi că prin săvârşirea acesteia au fost încălcate prevederile care reglementează desfăşurarea în siguranţă a circulaţiei rutiere, viteza excesivă constituind cauza a numeroase accidente rutiere soldate cu pierderi de vieţi omeneşti şi vătămări grave ale integrităţii corporale a participanţilor la traficul rutier, apreciind că sancţiunea contravenţională trebuie să aibă un rol preventiv şi descurajant în egală măsură, instanţa de fond a constatat că sancţiunea aplicată, 9 puncte amendă în sumă de 675 lei, reprezentând minimul prevăzut de lege, este proporţională cu gradul de pericol social concret al faptei săvârşite.

Aceeaşi concluzie s-a impus şi cu privire la sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, care este prevăzută în norma de stabilire şi sancţionare a contravenţiei, şi care trebuie aplicată de îndată de se constată întrunirea elementelor constitutive ale contravenţiei.

Conform art. 36 alin. 2 din OG nr. 2/2001, în cazul în care plângerea a fost respinsă, petentul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat în suma de 50 lei.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel petentul Gy. M..

În motivarea apelului petentul arată că se impune repunerea pe rol a cauzei atât pentru completa lămurire a cauzei cât şi pentru asigurarea dreptului la apărare.

Susţine că este imposibil ca viteza stabilită să fie reală întrucât el nu a circulat cu o asemenea viteză nici pe drum public nici în afara acestuia.

Crede că aparatul de măsurat viteza a avut dereglări şi ar fi dorit efectuarea unei reverificări/experiment cu privire la funcţionarea aparatului.

În fine, apelantul solicită repunerea pe rol a cauzei, admiterea apelului formulat în sensul admiterii plângerii sale l înlăturarea efectelor procesului-verbal atacat.

Apelul nu este întemeiat.

Situaţia de fapt reţinută în procesul-verbal contestat corespunde realităţii faptele fiind în mod corect încadrate ca reprezentând contravenţia prevăzută la art. 121 alin. 1 din R.A. OUG nr. 195/2002 şi art. 102 alint. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002.

Situaţia de fapt reţinută de poliţistul rutier este probată pe lângă procesul-verbal de contravenţie cu planşa fotografică, raport al agentului constatator, buletinul de verificare metrologică a aparatului de măsurat viteza autovehiculelor, atestat operator radar.

 Din economia legii, respectiv OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, reiese că procesul-verbal de contravenţie nu numai că nu este lipsit de forţă probantă, ci dimpotrivă, face dovada situaţiei de fapt până la proba contrară, probă ce trebuie făcută de către petent şi nicidecum de agentul constatator.

Procesul-verbal de contravenţie cuprinde toate menţiunile obligatorii prevăzute de art. 16, 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, faptele descrise de agentul constatator reprezintă contravenţia menţionată, iar sancţiunea contravenţională este corect individualizată.

Sancţiunile contravenţionale au fost corect individualizate de către agentul constatator, în baza dispoziţiilor art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001, în condiţiile în care, astfel cum s-a reţinut în cuprinsul procesului-verbal de contravenţie, în data de 17.03.2013, orele 14:39, petentul-apelant Gy. M. a condus autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare ………. pe D.N. 13E în zona km 35, deplasându-se cu viteza de 181 km/ora, viteza înregistrată de aparatul radar instalat pe autoturismul aflat în dotarea IPJ Covasna ……. , depăşind cu 91 km/oră limita maximă de viteză admisă în localitate.

Normele menţionate au un pronunţat caracter preventiv, determinat de faptul că nerespectarea regulilor privind respectarea limitei de viteză legal admisă prezintă un grad de pericol social prin consecinţele grave pe care le poate antrena. Sancţiunile aplicate au ca finalitate descurajarea conducătorilor auto de a încălca prevederile legale la regimul circulaţiei rutiere şi de a preîntâmpina producerea unor consecinţe mai grave.

Din această perspectivă, faptul că acţiunea recurentului Gy. M. nu a produs alte urmări, nu este de natură a diminua gradul de pericol social al faptei săvârşite, pe cale de consecinţă nu se impune anularea sancţiunii amenzii în cuantum de 675 lei şi a sancţiunii contravenţionale complementare privind suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept prezentate, în temeiul art. 480 din Codul de procedură civilă se va respinge apelul de faţă iar hotărârea atacată va fi păstrată ca legală şi temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de petentul  Gy. M., CNP …….., domiciliat în comuna ……., judeţ Covasna în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al judeţului Covasna  cu sediul în municipiul Sfântu Gheorghe str. Korosi Csoma Sandor nr.16, judeţ Covasna, împotriva sentinţei civile nr.1933/14.06.2013 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică din 10.12.2013.

Domenii speta

Spete similare