Lipsa calităţii procesuale pasive a primăriei. Consecinţe. Dispoziţiile art.21 din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale.

Lipsa calitatii procesuale pasive a primariei. Consecinte. Dispozitiile art.21 din Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale.(decizia civila nr.918/26.05.2009)

Prin cererea înregistrata la 24.11.2008 pe rolul Judecatoriei Târgoviste, reclamantul M.C.N. a chemat în judecata Primaria comunei Ulmi, prin  primarul acesteia, solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta, sa se constate ca este proprietarul suprafetei de 690 mp. teren situat în satul Dumbrava, cu urmatorii vecini: est – Mihai Constantin, vest – Neculae C. Cârstea, nord – Petre Soare  si sud – Drumul vacilor.

Motivând cererea, reclamantul a aratat ca parintii sai M. C. si E. au cumparat imobilul de la R.F. si R.C., din satul Mogosesti si i-a fost atribuit ca zestre, fara a se întocmi un act în acest sens si îl poseda de peste 45 de ani, în mod continuu, netulburat, sub nume de proprietar, achitând impozitele la zi.

S-a subliniat ca terenul nu a fost supus cooperativizarii.

În drept s-au invocat dispozitiile art.1837 Cod civil si art.111 Cod procedura civila.

În probatiune s-au depus înscrisuri, s-au solicitat relatii Primariei comunei Ulmi privitor la regimul juridic al bunului si a fost audiata martora N.F., propusa de reclamant.

Prin sentinta civila nr.548/27.01.2009, instanta de fond a admis cererea si a constat ca reclamantul este proprietarul terenului în suprafata de 690 mp. situat în comuna Ulmi, satul Dumbrava, cu urmatoarele vecinatati: est – Mihai Constantin, vest –Neculae C. Cârstea, nord – Petre Soare si sud – Drumul vacilor.

Pentru a pronunta  aceasta solutie, judecatoria a retinut ca potrivit art. 1847 din Codul civil, pentru a uzucapa se cere o posesiune continua, netulburata, publica si sub nume de proprietar, iar prevederile  art. 1890 din acelasi cod precizeaza ca timpul cerut pentru a dobândi dreptul de proprietate asupra unui imobil, pe calea uzucapiunii, este de 30 de ani.

S-a constatat ca parintii reclamantului au cumparat suprafata de 690 mp. situata în satul Dumbrava, de la R.F. si R.C., din satul Mogosesti, prin chitanta sub semnatura privata din 1.06.1959 si, asa cum a relatat martorul N.F., acest teren a fost stapânit initial de catre parintii reclamantului, apoi de acesta din urma, inclusiv în prezent, fiind împrejmuit, iar în sat reclamantul si parintii sai sunt cunoscuti ca proprietari ai acestui teren.

De asemenea,s-a mentionat ca pe acest teren a existat o casa construita de parintii reclamantului, dupa care acestia si-au facut casa la sosea, iar din chitanta nr. 678/21.02.2008 rezulta ca reclamantul este platitor impozit pentru teren.

Sustinerile primariei Ulmi în sensul ca reclamantul nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru acest teren,au fost înlaturate, avându-se în vedere posesia sa îndelungata si continua, inclusiv pe perioada CAP-ului, nefacându-se nici o dovada ca terenul s-a aflat în perimetrul CAP-ului.

Împotriva sentintei a declarat recurs  pârâta Primaria comunei Ulmi  criticându-o pentru nelegalitate si netemeinicie întrucât au fost încalcate dispozitiile art. 304pct.7-9 Cod procedura civila ,pe considerentul ca instanta de fond a motivat solutia prin motive contradictorii, a interpretat gresit actul juridic suspus judecatii, iar hotarârea este lipsita de temei legal.

S-a invocat totodata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei comunei Ulmi, deoarece nu are capacitate juridica,întrucât în conformitate cu dispozitiile art.20 si 21 din Legea 215/2001, persoana juridica de drept public, cu capacitate juridica deplina si cu patrimoniu propriu, este unitatea administrativ teritoriala, respectiv comuna Ulmi.

În dezvoltarea criticilor, s-a mentionat ca în conformitate cu dispozitiile art. 77 din Legea 215/2001,primaria reprezinta o structura a activitatii permanente a primarului si în nici un caz, nu este unitate administrativ teritoriala.

De asemenea se sustine ca s-a încalcat dreptul la aparare si dreptul la un  proces echitabil, în sensul ca nu a fost comunicata pârâtei  copie de pe actiune asa cum prevede art. 114 Cod procedura civila  în vederea formularii apararii, iar instanta a ramas în pronuntare la al doilea termen de judecata, fara a stabili calitatea partilor .

Recurenta pretinde ca actiunea este formulata în numele lui M.N., fara a avea vreo calitate, întrucât chiar acesta motiveaza în cerere ca acest teren a fost cumparat în anul 1959 de parintii sai M.C. si M.E. de la R.F.  si R.C.

Se subliniaza  ca în anul 1959 a început colectivizarea, iar satul Dumbrava a facut obiectul colectivizarii, dovada fiind cererea de înscriere în C.A.P. cumparatorilor de drept M.C. si E., care odata cu punerea în aplicare a Legii 18/1991, si-au  reconstituit dreptul de proprietate, pentru întreaga suprafata conform registrului agricol, astfel ca s-a eliberat titlul de proprietate nr. 18326/1993.

Relativ la situatia imobilului se sustine ca a facut obiectul legilor fondului funciar, este inventariat si se afla în domeniul public al  unitatii  administrativ teritoriale comuna Ulmi conform HCL 49/2007, asa încât este inalienabil, insesizabil, imprescriptibil, iar terenurile ce fac obiectul fondului funciar, sunt supuse respectarii procedurii acestei legi, în sensul ca orice cetatean care face dovada depunerii cererii de reconstituire si a dreptului de proprietate va fi îndreptatit la primirea proprietatii.

Se apreciaza ca daca reclamantul ar fi fost proprietarul terenului în cauza, în perioada 1991 – 2005, avea obligatia sa depuna cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, însa reclamantul nu a formulat asemenea cereri.

Mai arata recurenta ca dreptul la  actiune pentru constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune, apartine cetatenilor care s-au aflat în zone necooperativizate, în speta comuna Ulmi fost zona cooperativizata în întregime, iar M.N., figureaza în registrul agricol vol.2 pozitia 60, cu teren extravilan în suprafata de 7000 mp, teren curti constructii în suprafata  de 1000 mp. casa de locuit de 32 mp., grajd 12 mp. patul 12 mp., conform adresei nr. 1208/27.02.2009.

Pretinde recurenta ca potrivit unui tabel nominal cu cetatenii satului Dumbrava, reclamantul nu a detinut niciodata posesia suprafetei de teren mentionate, aceasta fiind destinata spatiului verde al satului si s-a învederat ca potrivit rolului activ, judecatoria avea obligatia identificarii bunului printr-o expertiza, pentru stabilirea regimului juridic.

Se solicita admiterea recursului, casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare.

Intimatul a formulat întâmpinare în sensul respingerii recursului, sustinând ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive este nefondata, cu argumentarea ca desi calitate procesuala are unitatea administrativ teritoriala, este uzitat a fi chemata în judecata si citata primaria deoarece confuzia este creata chiar prin antetul folosit de recurenta care se autointituleaza Primaria.

Relativ la celelalte critici, s-au sustinut urmatoarele: recurenta a fost legal citata si nu  a cerut amânarea judecatii, nici nu  a formulat întâmpinare; intimatul este mostenitorul parintilor sai, care anterior cooperativizarii i-au atribuit imobilul cu titlul de zestre; autorii reclamantului s-au înscris în CAP cu terenul detinut la acel moment(1961), iar reconstituirea proprietatii s-a facut în beneficiul acestora; terenul în litigiu nu  a fost niciodata cooperativizat si era destinat casei, în prezent demolata, fiind tot timpul în posesia intimatului reclamant caruia nu i s-a comunicat hotarârea de trecere în domeniul public; si în zonele cooperativizate au existat proprietati particulare necooperativizate; nu are relevanta împrejurarea ca reclamantul figureaza cu terenuri în rolul agricol; tabelul invocat în recurs nu este un document oficial, iar expertiza se impunea numai daca bunul nu putea fi identificat.

Prin decizia civila nr.918/26.05.2009, s-a admis recursul si s-a modificat în tot sentinta, în sensul respingerii cererii ca fiind îndreptata împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

S-a retinut ca în conformitate cu dispozitiile art.21 din Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale, unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu iar în justitie sunt reprezentate, dupa caz, de primar sau de presedintele consiliului judetean.

Tot astfel, potrivit art.77 din acelasi act normativ, primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei, orasului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotarârile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionând problemele curente ale colectivitatii locale.

In acest context în care intimatul reclamant nu poate opune pretinsul drept unei persoane fizice, în mod eronat a chemat în judecata primaria care nu este entitate cu personalitate juridica, apta sa stea în proces, în calitate de pârâta.

Din acest punct de vedere critica ce se refera la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei comunei Ulmi este justificata, sub aspect procedural, reclamantul trebuind sa actioneze în instanta, Comuna Ulmi, cu atât mai mult cu cât în relatiile înaintate la instanta de fond, sub nr. 180/20.01.2009, s-a consemnat ca suprafata în litigiu a fost cooperativizata, iar dupa 1991 a intrat sub incidenta Legii nr.18/1991, fiind la dispozitia comisiei locale de fond funciar dar si inventariat în domeniul public al comunei, conform HCL nr.49/16.08.2007, fapt ce ilustreaza cu atât mai mult necesitatea ca reclamantul sa fi actionat în instanta unitatea administrative teritoriala ce pretinde caracterul de bun din domeniul public al imobilului.

Prin urmare, în speta dedusa judecatii nu se verifica existenta uneia dintre conditiile de exercitare a actiunii civile, cea privitoare la calitatea procesuala pasiva, considerent pentru care, în temeiul art.312 alin.3 Cod procedura civila, se va admite recursul si se va modifica sentinta în totalitate, în sensul respingerii actiunii, ca fiind îndreptata împotriva unei persoane lipsita de calitate procesuala.

Intrucât aceasta împrejurare reprezinta un impediment pentru continuarea actiunii civile, tribunalul nu va mai supune examinarii celelalte critici care privesc fondul dreptului dedus judecatii.

Domenii speta

Spete similare