Recurs declarat împotriva deciziei de desfiinţare în tot sau în parte a hotărârii cu reţinerea cauzei spre rejudecare. Inadmisibilitate

Potrivit dispoziţiilor art. 299 Cod procedură civilă, aşa cum a fost el interpretat prin Decizia nr. XXXIII/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dată în recurs în interesul legii, nu sunt supuse recursului deciziile de desfiinţare în tot sau în parte cu reţinerea cauzei spre rejudecare.

-Codul de procedură civilă: art. 299

Prin cererea înregistrată la data de 7.11.2011 la Judecătoria Oradea, reclamantul B. D. - D. - E. a chemat în judecată pârâţii B. T., prin reprezentant legal, şi B. B. - M., solicitând instanţei: să constate că reclamantul nu este tatăl minorului pârât B. T., născut la data de 14.06.2002; să dispună sistarea obligaţiei de plată a întreţinerii stabilite prin Sentinţa civilă nr. 3893/2005 a Judecătoriei Oradea şi restituirea pensiei achitate deja pentru minor; să stabilească un program de vizitare a minorului şi să dispună obligarea pârâtei de rândul doi la plata unor daune morale.

 Pârâta a formulat întâmpinare invocând, pe cale de excepţie, prescripţia dreptului la acţiune, iar, pe fond, respingerea ca nefondată a acesteia.

 Prin Sentinţa civilă nr. 9330 din 20.06.2012, Judecătoria Oradea a admis excepţia prescripţiei şi a respins acţiunea reclamantului, pe care l-a obligat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

 În esenţă, instanţa a constatat că termenul de 3 ani prevăzut de art. 55 din Codul familiei s-a împlinit la data de 14.06.2005, cererea de chemare în judecată fiind înregistrată doar la data de 07.11.2011.

 Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti a formulat recurs, recalificat ulterior apel, reclamantul B. D. - D. - E., solicitând schimbarea hotărârii atacate.

 Tribunalul Bihor, prin Decizia civilă nr. 7/A/21.01.2014, a admis apelul şi constatând că excepţia a fost greşit soluţionată de către instanţa de fond, a anulat hotărârea acesteia şi a reţinut cauza în rejudecare, fixând termen de judecată la data de 11.03.2014.

 Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta B. B. - M., solicitând modificarea în totalitate a deciziei atacate şi, pe cale de consecinţă, respingerea apelului ca nefondat. De asemenea, a solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

 În esenţă, pârâta a arătat că dispoziţiile art. 55 din Codul familiei sunt clare şi că nu există nicio excepţie de la termenul de 3 ani stabilit pentru introducerea acţiunii în tăgada paternităţii. Termenul curge de la data naşterii copilului, adică de la data de 14.06.2002, termenul de prescripţie fiind împlinit la data de 14.06.2005.

 De asemenea, pârâta a arătat că reclamantul putea solicita instanţei să fie repus în termen, însă acest lucru trebuia să se întâmple în termen de o lună începând cu data de 14.10.2011, data la care reclamantul a făcut testul ADN.

 În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

 Reclamantul a formulat întâmpinare la cererea de recurs, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

 În motivarea poziţiei sale procesuale reclamantul a arătat că prin raportare la legislaţia europeană este îndreptăţit să pună în acord starea de fapt cu situaţia juridică a minorului.

 Prin încheierea de şedinţă din data de 19.06.2014, Curtea de Apel Oradea a scos cauza de pe rol şi a înaintat-o Curţii de Apel Târgu-Mureş, invocând faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus strămutarea cauzei de la Tribunalul Bihor la Tribunalul Mureş.

 La termenul de judecată din data de 18 septembrie 2014, Curtea de Apel Târgu-Mureş, investită cu soluţionarea cererii de recurs formulată de pârâtă, a invocat din oficiu şi a pus în discuţie excepţia inadmisibilităţii căii de atac cu care a fost investită.

 În susţinerea excepţiei s-a avut în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 299 Cod procedură civilă, aşa cum a fost el interpretat prin Decizia nr. XXXIII/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dată în recurs în interesul legii, nu sunt supuse recursului deciziile de desfiinţare în tot sau în parte cu reţinerea cauzei spre rejudecare.

 Potrivit dispoziţiilor art. 3307 alin. 4 Cod procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în deciziile pronunţate în interesul legii sunt obligatorii pentru instanţele de judecată de la data publicării lor în Monitorul Oficial.

 Decizia mai sus menţionată, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 772 din 14.11.2007 şi începând cu această dată, instanţele de judecată trebuiau să interpreteze prevederile art. 299 Cod procedură civilă în raport cu dezlegarea dată de instanţa supremă.

 Cum prin Decizia nr. 7/A din 21.01.2014, pronunţată de Tribunalul Bihor, decizie ce face obiectul prezentului recurs, s-a desfiinţat hotărârea Judecătoriei Oradea reţinându-se cauza spre a fi rejudecată pe fond, excepţia invocată este întemeiată, iar recursul pârâtei B. B. - M. este inadmisibil.

 Faţă de cele reţinute, Curtea, în temeiul art. 299 Cod procedură civilă, a respins recursul formulat de pârâta B. B. - M..

Domenii speta

Spete similare