Judecata in cazul recunoasterii vinovatiei. Aplicabilitate in cazul tentativei la omor deosebit de grav comisa de minor.

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2991

Dosar nr. 3776./102/2010 (Număr în format vechi 9037/2010)

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA PENALĂ MINORI

SENTINŢA PENALĂ Nr. 19/2011

Şedinţa publică din 03 Februarie 2011

Completul compus din:

PREŞEDINTE : I.L.

GREFIER : A.B.

Ministerul Public a fost reprezentat de doamna procuror R.N., de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş

Pe rol fiind pronunţarea soluţiei dată în cauza penală privind pe inculpatul C.T., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art.192 alin.1 şi 2 Cod penal, art.20 raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit.b, al.2 ind.1 lit.a, b, c Cod penal, art.20 raportat la art.174, 176 lit.d Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal şi a art.99 şi urm. Cod penal.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Se constată că mersul dezbaterilor a avut loc în şedinţa nepublică din data de 19 ianuarie 2011, susţinerile părţilor, ale avocatului inculpatului şi concluziile reprezentantei Ministerului Public fiind consemnate în încheierea de şedinţă, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentinţă şi când, pronunţarea soluţiei s-a amânat pentru data de azi, 3 februarie 2011.

?

INSTANŢA

Prin rechizitoriul nr. 378/P/2008 din data de 11 octombrie 2010, al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, înregistrat la această instanţă la data de 12 octombrie 2010, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată  a inculpatului- minor, arestat în altă cauză - C.T. (fiul lui Z. şi T., născut la 5 iulie 1992 în Sighişoara jud. Mureş, concubinaj, studii 1 clasă, fără ocupaţie, domiciliat în com.Vânători nr. 108 jud. Mureş, cu antecedente penale) pentru săvârşirea infracţiunilor de violare de domiciliu, prevăzută şi pedepsită de art. 192 alin. 1,2 Cod penal, de tentativă la tîlhărie prevăzută şi pedepsită de  art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit.b, alin. 21 lit. a,b,c Cod penal şi de tentativă la omor deosebit de grav prevăzută şi pedepsită de art. 20 Cod penal raportat la art. 174, 176 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal şi a art. 99 şi urm. Cod penal.

În fapt,  s-a reţinut că faţă de C.T. şi C. P. ambii minori, a fost începută urmărirea penală – la data de 30.06.2008 - pentru infracţiunea de  tentativă la  tâlhărie, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin.1, alin. 21 lit. a,b,c,e Cod penal cu aplicarea art. 99 şi urm. Cod penal.

La data de 28.01.2009 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor imputate celor doi, din infracţiunea prevăzută de 20 Cod penal raportat la art. 211 alin. 1, alin. 21 lit. a,b,c,e Cod penal, cu aplicarea art. 99 şi urm. Cod penal în infracţiunile de tentativă la tâlhărie şi tentativă la omor deosebit de grav, fapte prevăzută şi pedepsită de art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin.1, alin. 2 lit. b, alin. 21 lit.a,b,c Cod penal şi de art. 20 Cod penal raportat la art. 174, art.176 lit.d Cod penal – cu aplicarea art. 99 şi urm. Cod penal şi art. 33 lit. a Cod penal. La data de 28.09.2010 s-a dispus schimbarea încadrării juridice, în sensul reţinerii şi a infracţiunii de violare de domiciliu, prevăzută şi pedepsită de art. 192 alin. 1,2 Cod penal.

Concret, s-a reţinut în rechizitoriu că, în dimineaţa zilei de 9 iunie 2008, Dispeceratul 112 a fost sesizat telefonic, în jurul orei 05,30, de către numita Bădeu Maria din com.Vânători jud. Mureş, cu privire la faptul că vecina ei, F.E. a fost atacată în casă de mai multe persoane, fiind agresată şi prezentând multiple leziuni.

La faţa locului s-a deplasat o echipă operativă din cadrul Poliţiei mun. Sighişoara, care a întocmit un proces-verbal de cercetare la faţa locului. Din cuprinsul acestuia, a reieşit că victima F.E., în vârstă de 74 ani, locuia singură în imobilul de pe str. Principală nr. 102 din Vânători. Verificările făcute au indicat faptul că pe portiţa de intrare în curte existau urme care indicau escaladarea ei, fiind identificată şi o cărare de urme în iarba din curte către gardul din plasă de sârmă, pe care, de asemenea, se observă urme de escaladare. Accesul în locuinţă se face de pe o terasă din beton, acoperită cu linoleum şi cu două ştergătoare din cânepă. Pe ştergător şi în jurul acestuia, dar şi pe pragul uşii, au fost identificate mai multe pete de culoare brun-roşcată, precum şi o urmă creată prin stratificare cu sânge de talpa goală a unui picior. Uşa de acces în locuinţă este găsită deschisă, observându-se că are un sistem de asigurare format dintr-un cârlig metalic care se introducea într-un inel fixat în tocul uşii, în partea interioară. Se remarcă faptul că un fragment de lemn din uşă, în care era fixat acel cârlig, era rupt, ceea ce indica o forţare a uşii dinspre exterior. De pe uşa de acces au fost ridicat mai multe fragmente de urme papilare: de pe partea exterioară a uşii, la o înălţime de 1,65 m, precum şi la o înălţime de 1,10 m (3 urme); de pe partea interioară a uşii, în zona colţului superior din partea opusă balamalelor, la o înălţime de 1,66 m (două urme); de pe partea exterioară a tocului uşii, în partea stângă, la o înălţime de 1,62 m (o urmă papilară); de pe sticla geamului uşii de acces în locuinţă, din partea stângă, la o înălţime de 1,24 m (o urmă papilară); de pe partea exterioară a uşii, deasupra zarului, la o înălţime de 1,30 m (o urmă papilară). Atât pe uşă, cât şi pe tocul uşii se observă mai mulţi stropi de sânge de formă dinamică, orientaţi descendent; de pe această uşă se pătrunde într-un hol acoperit tot cu linoleum, imediat în spatele uşii observându-se lichid brun roşcat, într-o formă circulară, cu diametrul de cca. 40 cm, stropi ce par a fi de sânge, identificându-se şi pe partea dinspre hol a tocului uşii, dar şi pe peretele din jurul uşii. Urme asemănătoare se identifică şi pe uşa care face accesul din hol înspre prima încăpere, dar şi pe jos, în spatele acesteia. Din această primă încăpere se intră prin dreapta în cea de a doua încăpere, între cele două uşi, observându-se multiple urme de sânge (stropi), dar şi urme create cu talpa piciorului gol. Stropi de sânge se observă şi pe obiectele de mobilier din această cameră, iar pe masa din bucătărie se găsesc maieuri de culoare albă, îmbibate cu sânge. În cea de a doua încăpere se observă o cărare de urme creată de talpa piciorului gol şi multiple urme de sânge pe fereastra dinspre curte, pe perdea şi pe zidul de lângă fereastră; în casă a fost găsit un portmoneu, în care se aflau mai multe acte dar şi suma de 2.200 lei, acestea erau ţinute într-un loc ascuns, în podul casei.

Având în vedere datele de la faţa locului, precum şi primele informaţii obţinute, s-a confirmat faptul că în noaptea respectivă două persoane ar fi pătruns prin forţarea uşii în locuinţa victimei, i-au aplicat acesteia mai multe lovituri cu cuţitul, în încercarea de a o determina să le spună unde sunt banii; s-a mai observat şi că existau urme de răvăşire, ceea ce indica căutarea banilor.

S-au făcut investigaţii, stabilindu-se – din descrierile victimei – că autori ar putea fi numiţii C.T. şi C. P. care, în seara anterioară comiterii faptei, s-au aflat pe raza com. Vânători.

Astfel, din declaraţia părţii vătămate F.E. – dată în data de 09.06.2008 a reieşit că în noaptea de 08/09.06.2008, în jurul orei 02,00, a auzit zgomot la uşa de intrare, astfel că s-a apropiat de uşă, dar imediat aceasta a fost deschisă cu forţa, intrând doi tineri care au început s-o lovească cu pumnii şi picioarele, iar apoi şi cu un cuţit; i-ar fi recunoscut pe cei doi, întrucât ar fi vizitat-o cu o zi înainte şi i-ar fi cerut nişte vin, dar ea i-a refuzat.

La data de 09.06.2008 inculpatul C.T. şi minorul  C. P. au fost audiaţi în faza actelor premergătoare, ambii arătând că în ziua de 08.06.2008, au consumat băuturi alcoolice în mai multe locuri din com.Vânători, la un moment dat ajungând la domiciliul lui C.T.. Aici, la propunerea lui Traian, au hotărât să meargă în sat, la o femeie despre care ştiau că are bani, cu scopul de a intra peste ea şi a lua banii; au sărit gardul şi au intrat în curtea victimei, ajungând până la uşa locuinţei. Au forţat uşa, iar când au intrat s-au trezit faţă în faţă cu victima; au scos ambii cuţitele, au imobilizat-o şi, punându-i cuţitul la gât, i-au cerut să le dea bani. La refuzul victimei, au trântit-o pe jos, începând s-o lovească ambii cu picioarele, dar şi cu cuţitele. C. P. a propus apoi să caute bani prin casă, dar întrucât Traian era plin de sânge de la victimă, cei doi s-au speriat şi au hotărât să fugă de acolo. Pe drum au aruncat cuţitele şi la un izvor s-au oprit şi s-au spălat de sânge.

La data de 09.06.2008, inculpatul C. P. a condus organele de poliţie până în locul în care arătase că a aruncat cuţitul folosit la comiterea faptelor; acesta se afla în grădina numitului Moldovan Dumitru din com. Vânători nr. 113 jud. Mureş. Cuţitul a fost ridicat pe bază de proces verbal, stabilindu-se că avea dimensiunile: 19 cm lungimea lamei, 3cm lăţimea maximă şi 11 cm lungimea mânerului.

Au fost efectuate două rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică de natură dactiloscopică, verificându-se urmele papilare identificate la faţa locului. În acest context, s-a stabilit că urma papilară ridicată de pe geamul uşii de acces în locuinţă a fost creată de impresiunea papilară a degetului mare de la mâna dreaptă a numitului C. P. (filele 36-44 din dosarul de urmărire penală). S-a mai stabilit că cele două fragmente de urme papilare ridicate de pe rama interioară a uşii de acces în locuinţă au fost create de impresiunea papilară a degetelor inelar şi mic de la mâna dreaptă a numitului C.T. (filele 45-51din dosarul de urmărire penală).

S-a reţinut – din actele premergătoare efectuate - că la data de 9 iunie 2008, în jurul orelor 02,00, cei doi minori ar fi pătruns în locuinţa numitei F.E. din com.Vânători, cu intenţia de a sustrage bani sau bunuri. Au forţat uşa locuinţei şi au intrat în imobil, moment în care a apărut partea vătămată, pe care au lovit-o ambii cu cuţitele pe care le aveau asupra lor, aplicându-i lovituri repetate şi solicitându-i să le dea bani. Victima a căzut, devenind inconştientă, împrejurare în care învinuiţii au renunţat la agresiune, dar şi la sustragerea de bunuri, fugind din locuinţă. Victima a fost găsită după cca. 2 ore, fiind transportată la Clinica de Neurochirurgie din Tg.Mureş.

Victima F.E. a fost examinată de către medicul legist la spital, în data de 9 iunie 2008, ocazie cu care au fost identificate 8 plăgi tăiate la nivelul feţei, cervical, dar şi la nivelul braţelor drept şi stâng; au mai fost identificate hematoame la nivelul ochiului stâng şi plăgi contuze la nivelul picioarelor sau al mâinilor. S-a arătat că plăgile tăiate s-au putut produce prin corp tăietor-înţepător de tipul cuţitului iar celelalte cu corp dur – raport de constatare medico-legală nr. 1954/13.06.2008 (filele 68-69 din dosarul de urmărire penală).

La data de 24.07.2008 victima F.E. a fost reexaminată, întocmindu-se un raport de expertiză medico-legală, stabilindu-se că victima prezintă sechele după traumatism ocular stâng cu anoftalmie ochi stâng. S-a apreciat că pentru vindecare necesită 45-50 zile de îngrijiri medicale, victima prezentând însă infirmitate fizică permanentă, ca urmare a operaţiunii de eviscerare a globului ocular stg.; s-a mai arătat că leziunea traumatică descrisă pe regiunea cervicală stg., produsă prin lovire directă cu corp tăietor-înţepător a reprezentat atingerea unei zone vitale (filele 72-74 din dosarul de urmărire penală).

Ulterior începerii urmăririi penale – 30 iunie 2008 – cei doi minori nu au mai fost audiaţi în calitate de învinuiţi, dispunându-se – la data de 26 septembrie 2008 -  declinarea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş (filele 2-3 din dosarul de urmărire penală), în vederea schimbării încadrării juridice, apreciindu-se că, în raport de natura leziunilor şi de orientarea loviturilor, există indicii că s-a urmărit suprimarea vieţii victimei.

După schimbarea încadrării juridice a fost audiat în calitate de învinuit C.T., care şi-a menţinut declaraţia anterioară, prin care a recunoscut comiterea faptelor. Astfel, a arătat că în data de 8 iunie 2008 C. P. - fratele concubinei sale, a venit la el acasă, unde au consumat băuturi alcoolice până în jurul orei 23,00. Întrucât li s-a terminat băutura, au hotărât să meargă în sat pentru a face rost. Trecând pe lângă casa victimei, C.T. i-a propus celuilalt minor, să sară gardul şi să fure de la ea nişte vin. C.T. cunoştea faptul că femeia avea vin, pentru că o  mai ajutase pe această prin gospodărie şi primea de la ea băutură.

Acesta a arătat că iniţial au sărit gardul prin spatele casei, dar, din cauza şurii, nu au putut pătrunde în curte. Au ieşit la drum şi au sărit peste poarta de intrare, lângă zidul casei; au găsit un flacon cu 2 litri cu vin într-o cămăruţă de lângă intrare şi au început să bea acolo, P. propunându-i să intre în casă şi să-i ia femeii banii. C.T. a acceptat şi cei doi au început să împingă uşa de intrare în locuinţă, aceasta fiind încuiată. Au reuşit s-o deschidă şi atunci au observat că victima era în spatele uşii, împingând şi ea de uşă pentru a-i împiedica să intre. Odată pătrunşi în locuinţă, P. a scos din buzunar un cuţit, Traian făcând şi el acelaşi lucru, după care au început s-o lovească pe femeie cu cuţitul. Inculpat C.T. a arătat că el a lovit-o o singură dată cu cuţitul, probabil în palmă, după care a lovit-o cu piciorul şi cu pumnul, nu mai reţine în ce zone ale corpului. În acest timp, C. P. o lovea în continuare atât cu cuţitul, dar şi cu pumnii şi picioarele. A mai menţionat că femeia a căzut în spaţiul din spatele uşii, dar că văzând-o plină de sânge şi fiind sânge şi pe el, Traian i-a spus celuilalt să fugă, P. cerându-i să mai rămână să caute bani. C.T. a plecat însă de acolo, menţionând că după câţiva metri l-a observat şi pe P. venind după el. Cei doi s-au deplasat la un izvor unde s-au spălat de sânge, după care s-au dus acasă la C.T.. Acesta din urmă, a mai arătat că înainte de a ajunge la izvor, P. a aruncat cuţitul într-o grădină a numitului Mitică. În ceea ce priveşte cuţitul său, acest învinuit arată că a plecat cu el din casa victimei dar nu mai ştie ce a făcut cu el, probabil l-a pierdut, fiind vorba de un cuţit tip briceag, a cărui lamă se închide (filele 88-89 din dosarul de urmărire penală).

Din declaraţia părţii vătămate F.E. (filele 92-95 din dosarul de urmărire penală) a reieşit că aceasta locuia singură şi că la momentul comiterii faptelor, pe lângă uşa de intrare în locuinţă, spre exterior, mai avea aplicată o uşă improvizată din placaj, care se închidea în interior cu un cârlig. În noaptea de 08/09.06.2008 victima s-a trezit în jurul orei 02,00, pentru a merge să urineze şi a arătat că avea – în acest scop – o găleată pe care noaptea o lăsa în holul casei, dar pe care atunci a uitat-o pe scările din faţa uşii. A descuiat uşa locuinţei şi apoi cârligul uşii exterioare, ieşind pe mica terasă din faţa uşii; a luat găleata şi a reintrat în casă, fără să fi auzit până în acel moment vreun zgomot suspect. A asigurat uşa exterioară cu cârligul şi a închis şi cealaltă uşă, dar când a vrut s-o blocheze, a auzit un zgomot puternic şi a realizat că cineva trage cu putere de uşa din placaj. Aceasta din urmă a fost smulsă imediat iar femeia s-a speriat şi nu a mai putut – din cauza tremuratului – să  încuie uşa principală. Pe geamurile cu care era prevăzută această uşă, a observat că sunt două persoane afară, care împing uşa. Femeia le-a strigat „nu mă omorâţi”, încercând să împingă şi ea uşa pentru a o putea încuia. Nu a reuşit acest lucru şi uşa s-a deschis înspre interior, femeia căzând pe spate, pe holul casei. A arătat că imediat cele două persoane au început s-o lovească, realizând că este tăiată cu ceva, dar nu-şi mai dat seama ce s-a întâmplat, pentru că şi-a pierdut cunoştinţa. A mai menţionat că nici atunci când forţau uşa şi nici atunci când au lovit-o, cei doi agresori nu spuneau nimic. În momentul în care s-a trezit era căzută în acelaşi loc, fiind plină de sânge pe faţă şi pe mâini. Observând că uşa locuinţei este deschisă, s-a ridicat repede şi a încuiat-o, reintrând în prima cameră. Atunci a auzit din nou apăsându-se clanţa uşii, iar la puţin timp a văzut pe şoseaua din faţa ferestrei trecând un băiat tânăr, un ţigan, pe care l-a recunoscut ca fiind „de-a lui T.”. A mai aşteptat şi apoi s-a dus la fereastra din cea de a doua cameră, fereastră care vedea spre şosea, spre E 60, şoseaua fiind la cca. 3 metri de fereastră. A deschis fereastra şi a început să fluture o năframă la fereastră, în speranţa că vreun şofer se va opri şi astfel va putea fi salvată. A menţionat că nu a avut curajul să strige, gândindu-se că agresorii ar putea fi încă prin preajmă. Nu a oprit însă nici o maşină, astfel încât femeia a mai stat cca. 2 ore în casă, menţionând că a suferit cumplit din cauza durerilor provocate de răni. În jurul orei 04,00, a hotărât să iasă din casă, a ieşit pe poartă şi a traversat şoseaua, până la vecina ei Bădeu Maria, aceasta sunând la 112.

În legătură cu spaţiul prin care cei doi minori ar fi pătruns în curte, victima arată că aceştia au venit cel mai probabil prin partea din spate a curţii, pentru că din acea direcţie i-a auzit venind în momentul imediat anterior spargerii uşii. A mai arătat că poarta principală era luminată, fiind chiar la marginea şoselei. Femeia a arătat că avea în curte o căţea cu un pui, nu a auzit-o lătrând, dar ulterior puiul a fost găsit mort şi mâncat parţial. Atunci şi-a amintit că în momentul în care a ieşit pentru a aduce în casă găleata, a văzut căţeaua în apropierea scărilor şi şi-a  dat seama că mănâncă ceva.  S-a gândit că autorii au omorât şi tăiat căţelul şi i l-au dat căţelei să-l mănânce, pentru a nu lătra.

Partea vătămată F.E. a mai menţionat că nu a constatat lipsa din casă sau din curte a vreunui bun sau a banilor. În legătură cu faptul că în data de 09.06.2008, fiind internată în spital, ar fi recunoscut în fotografiile arătate de poliţişti ca autori pe numiţii Otvos Remus şi Otvos Romus, victima a precizat ulterior că nu vedea bine fotografiile - un ochi fiindu-i deja operat, dar le-a spus poliţiştilor că-i cunoaşte pe agresori, pentru că trecuseră prin faţa casei ei, înainte cu o săptămână şi-i ceruseră vin; ulterior, şi-a amintit că de fapt, noaptea recunoscuse pe unul din agresori, ca fiind un ţigan „de al lui T.”,  cu precizarea că, într-adevăr, mama inculpatului C.T. se numeşte T..

A fost audiată – în calitate de martor – numita Bădeu Maria (filele 96-97 din dosarul de urmărire penală), vecina la care a fugit prima dată victima în noaptea respectivă, aceasta arătînd că F.E. a bătut la uşa casei ei în jurul orei 04,30, observând că este plină de sânge pe faţă şi având la ochiul stâng un prosop; i-a spus că în acea noapte intraseră peste ea doi ţigani care au bătut-o şi i-au scos un ochi; i-a mai zis că-i cunoaşte din vedere pe cei doi agresori, însă nu le ştie numele. Martora Bădeu Maria a mai arătat că ulterior identificării autorilor, s-a speriat atât de tare, încât de atunci nu mai doarme la ea acasă, în fiecare seară mergând să doarmă la rudele ei în Sighişoara; a mai declarat că numitul C.T. a furat şi de la din casă de 3 ori, fiind cercetat pentru aceste fapte.

Având în vedere încadrarea juridică a faptei - tentativă la omor deosebit de grav, precum şi vârsta inculpatului la data săvârşirii faptei - 15 ani şi 11 luni, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice a inculpatului C.T.. Din raportul de expertiză nr. 354/02.02.2009  a reieşit că inculpatul prezintă „tulburare de conduită; personalitate structurată dizarmonic de tip antisocial”, dar s-a concluzionat că avea discernământul păstrat la momentul comiterii faptei (fila 101 din dosarul de urmărire penală).

Astfel, procurorul a considerat că există probe suficiente cu privire la comiterea de către inculpatul C.T. a infracţiunilor pentru care s-a început urmărirea penală. De asemenea, există probe că fapta a fost comisă împreună cu învinuitul C. P. şi în acest sens, s-au avut în vedere declaraţiile lor prin care au recunoscut comiterea faptei, declaraţii care se coroborează în întregime cu urmele găsite la faţa locului, atât în casă, cât şi în curte, respective cu acea constatare relativă la amprentele lor digitale au fost găsite chiar pe uşa pe care au forţat-o pentru a pătrunde în locuinţă.

În privinţa încadrării juridice, s-a dovedit că cei doi au pătruns prin escaladare, pe timp de noapte şi fără drept, în curtea şi apoi în locuinţa victimei, cu scopul de a sustrage bani. Pentru aceasta, au aplicat victimei mai multe lovituri cu cuţitul, dar şi cu pumnii şi cu picioarele, agresiuni care au depăşit limitele încadrării acestora ca loviri sau vătămări corporale. În acest context, este evidentă intenţia  celor doi acuzaţi de a suprima viaţa victimei; aceştia au acţionat conjugat, folosind amândoi câte un cuţit - pe care-l aveau deja asupra lor, cu care au aplicat femeii lovituri peste cap şi corp. S-a observat că la nivelul braţelor părţii vătămate există mai multe plăgi tăiate, fiind vorba de leziuni de autoapărare. S-au identificat plăgi tăiate la nivel frontal, dar şi la nivel cervical, orientarea loviturilor către aceste zone indicând clar intenţia autorilor de a ucide victima. În mod evident, actele de violenţă au fost săvârşite iniţial pentru a determina victima să le dea banii, iar apoi pentru a o anihila în vederea săvârşirii, dar şi a ascunderii unei infracţiuni de tâlhărie.

Pe cale de consecinţă, în drept, s-a apreciat că fapta inculpatului C.T. de a pătrunde împreună cu învinuitul C. P., fără drept, înarmat cu un cuţit şi pe timp de noapte, în curtea părţii vătămate F.E., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de violare de domiciliu, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 192 alin. 1,2 Cod penal, cu aplicarea art. 99 şi urm. Cod penal.

De asemenea, fapta inculpatului C.T. de a încerca să sustragă bani - împreună cu învinuitul C. P. - din locuinţa părţii vătămate F.E., pe timp de noapte şi prin agresarea acesteia, inclusiv cu un cuţit cu care venise, nereuşind să găsească banii, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de  tentativă la tâlhărie, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 20 Cod penal raportat la art.211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 21 lit. a,b,c Cod penal, cu aplicarea art. 99 şi urm. Cod penal.

Fapta inculpatului C.T. de a aplica – în vederea săvârşirii şi apoi a ascunderii unei tâlhării – mai multe lovituri cu cuţitul, cu pumnii şi cu picioarele victimei F.E., cu intenţia de a-i suprima viaţa, urmare care însă nu s-a produs, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor deosebit de grav, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 20 Cod penal raportat la art.174, art. 176 lit. d Cod pena,  aplicarea art. 99 şi urm. Cod penal.

În faza de urmărire penală nu s-au luat măsuri preventive, asiguratorii sau de siguranţă faţă de C.T., dar s-a constatat că acesta este arestat preventiv într-o altă cauză.

Inculpatul C.T. este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat prin dedcizia penală nr.112/A/27 mai 2008 a Tribunalului Mureş la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării, pentru o infracţiune de tâlhărie, dar fiind vorba de o faptă comisă în timpul minorităţii, nu s-a reţinut starea de recidivă (fila 87 din dosarul de urmărire penală).

În ceea ce priveşte latura civilă, s-a constatat că partea vătămată F.E. a arătat că nu doreşte să se constituie parte civilă în cauză. (fila 92 verso din dosarul de urmărire penală).

Totodată, prin adresa din 13.08.2008, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş a arătat că se constituie parte civilă în cauză pentru cheltuielile de spitalizare efectuate ca urmare a internării victimei F.E., iar cuantumul acestor cheltuieli se ridică la suma de 2.761, 65 lei (filele 56-64 din dosarul de urmărire penală).

Şi în faţa instanţei de judecată, partea civilă F.E. a arătat că nu doreşte să se constituie parte civilă în cauză, iar Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş şi-a menţinut constituirea de parte civilă în cauză, pentru cheltuielile de spitalizare efectuate ca urmare a internării victimei (fila 18-19).

Inculpatul a arătat în faţa instanţei de judecată că înţelege să se prevaleze de dispoziţiile art. 3201 Cod procedură penală, în sensul recunoaşterii faptelor aşa cum au fost ele descrise în rechizitoriul care i s-a înmînat odată cu citaţia, declarînd că doreşte să fie judecat pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, că nu solicită ale probe şi că este şi de acord cu pretenţiile civile ale părţii civile (fila 17).

În ceea ce priveşte admisibilitatea, în prezenta speţă, a procedurii recunoaşterii vinovăţiei, raportat la acuza cea mai gravă adusă inculpatului –minor prin rechizitoriu – aceea de tentativă la omor deosebit de grav prevăzută şi pedepsită de art. 174 Cod penal, art. 176 lit. d Cod penal, cu art. 99 şi urm. Cod penal, se impun a fi făcute cîteva precizări:

Astfel, în opinia acestei instanţe, textul art. 3201 alin. 7 teza a II-a Cod procedură penală, potrivit cărora „Dispoziţiile alin. 1 - 6 nu se aplică în cazul în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă.”, nu este aplicabil în cauză, în condiţiile în care, în speţă,  este vorba de un inculpat minor, ştiut fiind faptul că inculpaţilor minori nu li se poate aplica, indiferent de cît de gravă este infracţiunea comisă, pedeapsa cu detenţiunea pe viaţă, aspect reglementat strict în prevederile art. 109 alin. 1, 2 Cod penal. Raţiunea pentru care legiuitorul a prevăzut această excepţie, are în vedere, pe lîngă gravitatea faptei şi împrejurarea că, cel puţin în Codul penal, dar şi în alte legi speciale, nu întîlnim  decît două astfel de infracţiuni pentru care se prevede  exclusiv pedeapsa detenţiunii pe viaţă – genocidul comis în timp de război prevăzută şi pedepsită de art. 357 alin. 2 Cod penal şi de tratamente neomenoase comise în timp de război prevăzută şi pedepsită de art. 358 alin. 4 Cod penal – pe cînd în toate celelate cazuri, pedeapsa detenţiunii pe viaţă este alternativă cu cea a închisorii, dar şi pe aceea că stabilirea tipului de pedeapsă ce va fi aplicată inculpatului se realizează exclusiv în cursul deliberării, instanţa neputînd anticipa, încă din momentul anterior începerii cercetării judecătoreşti, deci cînd încă mai este posibilă aplicarea acestei proceduri simplificate, că va opta pentru una sau alta dintre aceste tipuri de pedepse. Or, inculpatului minor, neputîndu-i-se aplica pedeapsa cu detenţiunea pe viaţă, ci exclusiv pedeapsa închisorii, rămîne a se stabili doar limitele acesteia, cea maximă fiind de 20 ani închisoare.

În aceeaşi ordine de idei, sintagma “infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă” trebuie interpretată prin prisma prevederilor  art. 1411 Cod procedură penală, potrivit cărora “Prin pedeapsă prevăzută de lege se înţelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârşită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.”. Or,  din interpretarea acestui text, rezultă că acele cauze de reducere sau de majorare au în vedere, de exemplu, eventuala incidenţă a dispoziţiilor art. 20 Cod penal.

În atare context, instanţa a pornit de la pedepsele reglementate de textul amintit art. 174, art. 176 lit. d Cod penal  - ca fapt consumat, iar nu ca tentativă la această infracţiune, dar cu aplicarea art. 109 alin. 2 Cod penal, sens în care se constată că limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracţiune gravă de omor deosebit de grav, comisă de un minor – ca fapt consumat – sunt cuprinse între 5 ani închisoare şi 20 ani închisoare.

Codul penal prevede pentru minorii care răspund penal un regim sancţionator special, care corespunde specificului combaterii criminalităţii juvenile şi impune recurgerea la alte mijloace de constrângere juridică decât cele destinate infractorilor majori. Pornind de la această concepţie, în art. 109 alin. 1 Cod penal se prevede că pedepsele ce se pot aplica minorului sunt închisoarea sau amenda prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită, limitele pedepselor reducându-se la jumătate, iar potrivit art. 109 alin. 2 Cod penal, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă, se aplică minorului închisoarea de la 5 la 20 de ani, intenţia legiuitorului fiind aceea de a stabili o limită maximă a pedepsei închisorii, de 20 de ani, care poate fi aplicată minorului.

Prin urmare, instanţa nu putea lipsi de efecte prevederile art. 109 alin.2 Cod penal, prin aplicarea art. 3201  alin. 7 teza a II-a Cod procedură penală, sens în care şi a procedat.

Aşa cum am arătat, în faţa primei instanţe inculpatul C.T.  la termenul de judecată din data de 19 ianuarie 2011 a arătat că recunoaşte comiterea tuturor faptelor descrise şi reţinut, în sarcina lui în actul de sesizare (fila 17).

Starea de fapt mai sus descrisă se probează cu următoarele mijloace de probă: - procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi planşă foto (filele 7-11, 12-31 din dosarul de urmărire penală), - declaraţiile de învinuit (filele 88, 89, 90-91 din dosarul de urmărire penală), - declaraţia de parte vătămată (filele 92-95 din dosarul de urmărire penală), - declaraţii martori (filele 96-97 din dosarul de urmărire penală), - raport de constatare şi expertiză medico-legală  (filele 68-69, 72-74 din dosarul de urmărire penală), - raport de constatare tehnico-ştiinţifică de natură dactiloscopică (filele 36-51 din dosarul de urmărire penală), - raport de expertiză medico-legală psihiatrică (fila 101 din dosarul de urmărire penală),- proces-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare (fila 83 din dosarul de urmărire penală), - procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (fila148 din dosarul de urmărire penală).

Totodată, s-au trimis instanţei şi mijloacele materiale de probă: - cuţit cu un mâner din corn găsit în grădina numitului Moldovan Dumitru (plicul nr.3); - 8 fragmente de urme digitale ridicate de pe uşile de acces în locuinţă (plicul nr.2).

În atare context, prima instanţă apreciază că din concluziile actelor ştiinţifice coroborate cu materialul probator administrat pe parcursul desfăşurării procesului penal, vinovăţia inculpatului, în privinţa săvârşirii infracţiunilor de violare de domiciliu, de tentativă la tîlhărie, precum şi de tentativă la omor deosebit de grav, sub aspectul comiterii cărora a fost deferit justiţiei, este pe deplin dovedită, de altfel acuzatul minor, în final, a recunoscut comiterea faptei.

În drept, fapta inculpatului-minor C.T. de a pătrunde împreună cu învinuitul C. P., fără drept, înarmat cu un cuţit şi pe timp de noapte, în curtea părţii vătămate F.E., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de violare de domiciliu, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 192 alin. 1,2 Cod penal, cu aplicarea art. 99 şi urm. Cod penal.

De asemenea, fapta inculpatului C.T. de a încerca să sustragă bani - împreună cu învinuitul C. P. - din locuinţa părţii vătămate F.E., pe timp de noapte şi prin agresarea acesteia, inclusiv cu un cuţit cu care venise, nereuşind să găsească banii, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de  tentativă la tâlhărie, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 20 Cod penal raportat la art.211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 21 lit. a,b,c Cod penal, cu aplicarea art. 99 şi urm. Cod penal.

Totodată, fapta inculpatului C.T. de a aplica – în vederea săvârşirii şi apoi a ascunderii unei tâlhării – mai multe lovituri cu cuţitul, cu pumnii şi cu picioarele victimei F.E., cu intenţia de a-i suprima viaţa, urmare care însă nu s-a produs, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor deosebit de grav, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 20 Cod penal raportat la art.174, art. 176 lit. d Cod pena,  aplicarea art. 99 şi urm. Cod penal.

La individualizarea pedepselor pe carele va aplica inculpatului, în condiţiile în care s-a stabilit pe baza recunoaşterii sale coroborată cu probele administrate, că acesta este autorul infracţinilor pe care le-a comis-o cu vinovăţie şi că răspunde din punct de vedere penal, instanţa va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal şi anume - gradul de pericol social concret, ilustrat de împrejurările care compun conţinutul constitutiv al infracţiunii de violare de domiciliu, de tentativă la tîlhărie, precum şi de tentativă la omor deosebit de grav, dar şi extrinseci acestora, cum sunt, în esenţă, acţiunile inculpatului, natura intenţiei sale în realizarea rezultatului dorit şi urmărit, locul şi timpul comiterii activităţii infracţionale, urmările cauzate, concretizate în lezarea unui drept fundamental - al dreptului la sănătate şi integritate corporală şi chiar la viaţă al victimei, toate acestea imprimând acţiunii sale un grad ridicat de pericol social.

De asemenea, se va ţine cont şi de persoana inculpatului care era minor la momentul comiterii faptei, fiind în vîrstă de 15 ani şi 11 luni, dar răspunde din punct de vedere penal, aspect stabilit cu certitudine prin expertiza medico-legale psihiatrică în raportul nr. 354/02.02.2009 conform căruia inculpatul prezintă „tulburare de conduită; personalitate structurată dizarmonic de tip antisocial”, dar s-a concluzionat că avea discernământul păstrat la momentul comiterii faptei (fila 101 din dosarul de urmărire penală).

Relevantă este şi atitudinea sa în raport de infracţiunea săvârşită, de recunoaştere a tuturor acuzaţiilor; relevant este şi comportamentul său de pe parcursul desfăşurării procesului penal în sensul că a arătat constant că recunoaşte şi regretă cele petrecute, fiind de acord şi cu plata daunelor pretinse de părţile civile.

De asemenea, relevante sunt şi celelalte circumstanţe personale ale inculpatului, respectiv cele care ţin de vîrtsa sa fragedă, de mediul social şi familial în care a crescut, de relaţiile sale cu victima, toate acestea conturate de referatul de evaluare realizat în cauză, dar şi de celelalte probe ale cauzei (filele 130-133), toate acestea constituind, potrivit prevederilor art. 72 Cod penal, circumstanţe în procesul individualizării judiciare a pedepsei, instanţa apreciind că, chiar dacă infracţiunea pentru care inculpatul a fost deferit justiţiei, prezintă o gravitate ridicată, prin prisma existenţei acestor circumstanţe mai sus-amintite, se poate pronunţa şi o pedeapsă orientată spre minimul special, după aplicarea prevederilor art. 109 Cod penal.

Aşadar, în raport de toate aceste aspecte, la individualizarea pedepselor, prima instanţă va proceda în trei paşi: în primul rînd, instanţa plecînd de la limitele de pedeapsă stabilite în cazul infracţiunilor deduse judecăţii, în forma consumată, deci aşa cum sunt ele prevăzute în codul penal, iar de la aceste limite urmează a face aplicaţiune art. 109 alin. 1, 2 Cod penal, în sensul înjumătăţirilor lor, avînd în vedere starea de minoritate a inculpatului.

Astfel, ca efect al aplicaţiunii prevederilor art. 109 alin. 1 Cod penal pentru  infracţiunea de violare de domiciliu, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 192 alin. 1,2 Cod penal, cu aplicarea art. 99 şi urm. Cod penal, limitele de pedeapsă sînt de la 1,6 ani închisoare – 5 ani închisoare; de asemenea,  pentru infracţiunea de tentativă la tâlhărie, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 20 Cod penal raportat la art.211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 21 lit. a,b,c Cod penal, cu aplicarea art. 99 şi urm. Cod penal, limitele de pedeapsă sunt de la 3,6 ani închisoare – 10 ani închisoare; totodată, pentru infracţiunea de tentativă la omor deosebit de grav, prevăzută şi pedepsită de art. 174 Cod penal, art. 176 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 99  şi urm. Cod penal,  limitele de pedeapsă sunt de la 5 ani închisoare – 12,6 ani închisoare, iar în situaţia în care s-ar fi avut în vedere detenţiunea pe viaţă, limitele de pedeapsă sunt de la 5 ani închisoare – 20 ani închisoare, conform prevederilor art. 109 alin. 2 Cod penal.

Al doilea pas al individualizării pedepsei este cel care are în vedere înjumătăţirea pedepselor ca urmare a incidenţei prevederilor art. 20 Cod penal, context în care, limitele pedepselor sunt: între 2,6 ani închisoare şi 6,9 ani închisoare pentru acuza de tentativă la omor deosebit de grav şi, respectiv, între 1,8 ani închisoare şi 5 ani închisoare pentru acuza de tentativă tîlhărie.

Al treilea pas se raportează şi la prevederile art.3201 alin.7 Cod procedură penală care stipulează în mod expres faptul că, în situaţia aplicării judecăţii după procedura simplificată în cazul recunoaşterii vinovăţiei, inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege. Aplicând acest raţionament de calcul matematic în speţa de faţă, în condiţiile mai-sus arătate, rezultă că limita minimă specială a pedepselor pentru fiecare din cele trei infracţiuni este:

 între 1,8 ani închisoare şi 4,6 ani închisoare pentru acuza de tentativă la omor deosebit de grav;

- între 1 an şi 20 zile închisoare şi 3,4 ani închisoare pentru acuza de tentativă tîlhărie.

 între 1 an închisoare şi 3,4 ani închisoare pentru acuza de violare de domiciliu,  toate cele trei fiind recunoscute de către inculpat.

Sintetizând aceste elemente de individualizare, instanţa consideră că o pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor deosebit de grav prevăzută şi pedepsită de art. 20 Cod penal raportat la art. 174, alin. 1,2 Cod penal, art.176 alin.1 lit. d, alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 109 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea dispoziţiilor  art. 3201 Cod procedură penală, respectiv o  pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la tîlhărie prevăzută şi pedepsită de art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin. 1,2 lit. b, alin. 21 lit. a,b,c Cod penal, cu aplicarea art. 109 alin. 1 Cod penal şi cu aplicarea dispoziţiilor  art. 3201 Cod procedură penală, iar nu în ultimul rînd pedeapsa de 1 (unu) an şi 3 (trei) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu prevăzută şi pedepsită de art. 192 alin. 1,2 Cod penal, cu aplicarea art. 109 alin. 1 Cod penal şi cu aplicarea dispoziţiilor  art. 3201 Cod procedură penală, toate acestea vor reprezenta un tratament penal just în contextul dat, realizându-se totodată şi scopul sancţiunii penale înserat în economia art. 52 Cod penal, fiind respectat şi principiul proporţionalităţii sancţiunii aplicate în raport cu gravitatea faptei penale.

Dispune, în conformitate cu prevederile art. 33 lit. a Cod penal, art. 34 lit. b Cod penal, contopirea pedepselor închisorii astfel aplicate, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare, pe care o va executa în regim de detenţie, cu aplicarea şi a dispoziţiilor art. 71 Cod penal interzicînd inculpatului, pe durata prevăzută de acest articol, exerciţiul drepturilor prevăzute de art.  64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal. 

Va constata că  inculpatul C.T. este arestat în altă cauză, fiind deţinut în Penitenciarul Tg. Mureş.

În ceea ce priveşte  latura civilă a cauzei, prima instanţă va constata că partea vătămată F.E. (domiciliată în com.  Vînători nr. 102, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Avînd în vedere şi achiesarea inculpatului la pretenţiile formulate de partea civilă Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş – Clinica Neurochirurgie, pretenţii care, de altfel au şi fost dovedite, instanţa va admite acţiunea civilă formulată în cauză şi va obliga inculpatul, în solidar cu părţile responsabile civilmente C. Z. şi R. T., la plata sumei de 2.761,65 lei cu dobânda legală aferentă până la achitarea integrală a sumei, cu titlu de despăgubiri materiale, reprezentând cheltuielile de spitalizare a părţii vătămate F.E., sumă ce va fi plătită părţii civile, în contul nr. RO97TREZ4765041XXX000418 deschis la Trezoreria Tg. Mureş sau la casieria unităţii, în numerar, în speţă fiind incidente dispoziţiile art. 346 alin. 1 Cod procedură penală şi ale art. 998-999 Cod civil şi art. 1000 alin. 2 Cod civil.

Totodată, în temeiul art. 118 lit. b Cod penal, va dispune confiscarea specială a corpului delict - un cuţit cu mîner din corn (plicul nr. 3) depus la camera de corpuri delicte a instanţei şi înregistrat în registrul special  la poziţia nr. 16/2010.

În final, va face şi aplicaţiunea dispoziţiilor art. 7 alin. 1, raportat la art. 5 alin. 3 din Legea 76/2008 şi punctul 3, 18 din Anexa la Legea 76/2008.

În baza prevederilor  art.191 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul în solidar cu părţile responsabile civilmente va fi obligat să plătească în favoarea statului, suma de 1150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma reprezentând contravaloarea onorariilor avocaţiale din oficiu, din cursul urmăririi penale şi din faza de judecată, se vor avansa Baroului de Avocaţi Mureş, din fondul special al Ministerului Justiţiei repartizat Tribunalului Mureş.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Condamnă pe inculpatul C.T. (fiul lui C. Z. şi R. T., născut la data de 5 iulie 1992 în mun. Sighişoara, jud. Mureş, domiciliat în com. XXX jud. Mureş, cetăţean român, studii 1 clasă, necăsătorit, are un copil minor, fără ocupaţie şi loc de muncă, cu antecedente penale, arestat în altă cauză, posesor CI seria MS nr.440446, CNP XXXXXX deţinut în Penitenciarul Tg. Mureş) la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor deosebit de grav prevăzută şi pedepsită de art. 20 Cod penal raportat la art. 174, alin. 1,2 Cod penal, art.176 alin.1 lit. d, alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 109 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea dispoziţiilor  art. 3201 Cod procedură penală.

În baza dispoziţiilor art. 71 Cod penal interzice inculpatului, pe durata prevăzută de acest articol, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal.

Condamnă pe inculpatul C.T. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la tîlhărie prevăzută şi pedepsită de art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin. 1,2 lit. b, alin. 21 lit. a,b,c Cod penal, cu aplicarea art. 109 alin. 1 Cod penal şi cu aplicarea dispoziţiilor  art. 3201 Cod procedură penală.

În baza dispoziţiilor art. 71 Cod penal interzice inculpatului, pe durata prevăzută de acest articol, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a şi b Cod penal.

Condamnă pe inculpatul C.T. la pedeapsa de 1 (unu) an şi 3 (trei) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu prevăzută şi pedepsită de art. 192 alin. 1,2 Cod penal, cu aplicarea art. 109 alin. 1 Cod penal şi cu aplicarea dispoziţiilor  art. 3201 Cod procedură penală.

În baza dispoziţiilor art. 71 Cod penal interzice inculpatului, pe durata prevăzută de acest articol, exerciţiul drepturilor prevăzute de art.  64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal.

Dispune, conform art. 33 lit. a Cod penal, art. 34 lit. b Cod penal, contopirea pedepselor închisorii astfel aplicate, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare, pe care o va executa în regim de detenţie, cu aplicarea şi a dispoziţiilor art. 71 Cod penal interzicînd inculpatului, pe durata prevăzută de acest articol, exerciţiul drepturilor prevăzute de art.  64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal. 

Constată că  inculpatul C.T. este arestat în altă cauză, fiind deţinut în Penitenciarul Tg. Mureş.

Constată că partea vătămată F.E. (domiciliată în com.  Vînători nr. 102, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Admite acţiunea civilă formulată în cauză şi obligă inculpatul, în solidar cu părţile responsabile civilmente C. Z. şi R. T. (domiciliaţi în com.Vânători, nr.108, jud.Mureş), la plata sumei de 2.761,65 lei cu dobânda legală aferentă până la achitarea integrală a sumei, cu titlu de despăgubiri materiale, reprezentând cheltuielile de spitalizare a părţii vătămate F.E., sumă ce va fi plătită părţii civile Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş – Clinica Neurochirurgie  (cu sediul în mun. Tg. Mureş, str. Gh. Marinescu nr. 50, jud. Mureş - prin reprezentanţii săi legali), în contul nr. RO97TREZ4765041XXX000418 deschis la Trezoreria Tg. Mureş sau la casieria unităţii, în numerar. 

Dispune confiscarea specială a corpului delict - un cuţit cu mîner din corn (plicul nr. 3) depus la camera de corpuri delicte a instanţei şi înregistrat în registrul special  la poziţia nr. 16/2010.

Face aplicaţiunea dispoziţiilor art. 7 alin. 1, raportat la art. 5 alin. 3 din Legea 76/2008 şi punctul 3, 18 din Anexa la Legea 76/2008.

Obligă pe inculpat în solidar cu părţile responsabile civilmente, la plata sumei de 1150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile avocaţilor din oficiu se vor avansa Baroului  Mureş din fondul special al  Ministerului  Justiţiei.

Cu drept de apel în 10 zile de la pronunţare partea vătămată F.E. şi pentru partea responsabilă civilmente R. T. şi de la comunicare pentru restul părţilor.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 februarie 2011.

Preşedinte, Grefier,

I.L. A.B.

Domenii speta

Spete similare