Societate comercială. Activităţi neautorizate. Culpa administratorilor. Eroare de fapt. Condiţii

Decizie 1168/R din 19.08.2010


2. Societate comercială. Activităţi neautorizate. Culpa administratorilor. Eroare de fapt. Condiţii

Cod penal, art. 51

Legea nr. 32/2000, art. 39 alin. 8

Răspunderea pentru exercitarea, fără autorizaţie, de către o societate comercială, a activităţilor de intermediere în domeniul asigurărilor aparţine administratorilor acesteia, necunoaşterea de către aceste persoane, timp de aproape 2 ani, a obiectului de activitate al societăţii reprezentând evident o culpă, astfel că eroarea cu privire la această stare nu mai poate conduce la înlăturarea caracterului penal al faptei, fiind imputabilă făptuitorilor (art.51 alin.3 din Codul penal).

(TRIBUNALUL BUCUREŞTI – SECŢIA I PENALĂ, DECIZIA NR. 1168/R DIN 19.08.2010, DEFINITIVĂ)

Asupra recursului penal de faţă:

Prin sentinţa penală nr. 223/15.04.2010 pronunţată de Judecătoria Sector 3 Bucureşti în dosarul nr. 5050/301/2010, în baza art. 2781 alin. 8 lit. a Cpp, s-a respins, ca nefondată plângerea formulată de petenta COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR, împotriva rezoluţiei nr. 8266/P/2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3 Bucureşti, în contradictoriu cu intimatul D.S., şi în consecinţă:

S-a menţinut rezoluţia atacată ca fiind legală şi temeinică.

În baza art. 192 alin. 2 Cpp, a fost obligată petenta la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Judecătoria a reţinut că, prin denunţul înregistrat la data de 17.04.2004, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, trimis ulterior la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, unde a fost înregistrat la data de 25.08.2004, sub nr. 8266/P/2004, petenta a solicitat efectuarea de cercetări faţă de reprezentanţii S.C. E. ASIGURARE – REASIGURARE S.A. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 39 alin. 8 din Legea nr. 32/2000, întrucât, deşi S.C. E. S.A. a fost reautorizată să funcţioneze ca asigurător conform Legii nr. 32/2000 (decizia C.S.A. nr. 28/14.11.2001), cu obligaţia de a exclude din obiectul său de activitate toate activităţile care nu au legătură cu activitatea de asigurare, inclusiv operaţiunile de intermediere în asigurări, în urma unui control efectuat în cursul lunii martie 2004 s-a constatat că S.C. E. S.A. a continuat să practice aceste intermedieri în domeniul asigurărilor, în calitate de agent de asigurare, pentru societatea G.A.R.G.A.S. S.A.

Instanţa a apreciat că în mod temeinic şi legal s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimatul D.S., director general al SOCIETĂŢII DE ASIGURĂRI ŞI REASIGURĂRI E. S.A. Astfel, cu toate că decizia CSA nr. 28/14.11.2001 a fost înmânată la data de 14.11.2001 numitului C.N., membru al Consiliului de administraţie al Societăţii de Asigurări şi Reasigurări E. S.A., din actele dosarului  nu rezultă că aceasta a fost comunicată directorului general al societăţii, intimatul D.S., care a declarat că a luat cunoştinţă de aceasta în urma semnării notei de constatare întocmită de C.S.A. la data de 24.03.2003.

În concluzie, din probele administrate în cauză nu a rezultat că intimatul a cunoscut interdicţia de a desfăşura activităţi de intermediere cuprinse conţinutul deciziei nr. 28/14.11.2001 a C.S.A.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenta Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, invocând în esenţă aceleaşi motive expuse în plângerea împotriva soluţiei procurorului.

Examinând hotărârea recurată, prin prisma motivelor invocate cât şi din oficiu, conform art.385/6 alin.3 Cod pr.pen., Tribunalul reţine că recursul este fondat.

Se constată, în prealabil, că organul de urmărire penală a manifestat pasivitate, depăşind durata rezonabilă a procedurii iniţiate ca urmare a plângerii formulate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Astfel, plângerea a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la data de 17.04.2004, iar cercetările s-au finalizat în data de 16.11.2009, fiind nejustificată depăşirea termenului rezonabil în care această cauză, de complexitate redusă, trebuia soluţionată.

Reevaluând materialul probator aflat la dosar, Tribunalul reţine că, prin decizia nr. 28/14.11.2001 a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, a fost reautorizată să funcţioneze ca asigurător, conform Legii nr. 32/2000, S.C. E. S.A., cu obligaţia de a exclude din obiectul său de activitate toate activităţile care nu au legătură cu activitatea de asigurare, inclusiv operaţiunile de intermediere în asigurări.

La data respectivă, din consiliul de administraţie al S.C. E.. S.A făcea parte şi C.N. care, în calitate de administrator, a luat cunoştinţă de această decizie, la 15. 11.2001.

Potrivit art.142 din Legea nr.21/1990 republicată, consiliul de administraţie este însărcinat cu îndeplinirea tuturor actelor necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii; aşadar, una din principalele obligaţii ale administratorilor constă în a administra societatea, adică de a face toate operaţiile cerute pentru îndeplinirea obiectului societăţii.

Mai mult, în cazul pluralităţii de administratori, cum este cazul în speţa de faţă, se prevede răspunderea solidară a administratorilor pentru nerespectarea îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun (art. 73 din Legea nr.31/1990 republicată).

Prin urmare, răspunderea pentru exercitarea, fără autorizaţie, de către S.C. E. S.A, a activităţilor de intermediere în domeniul asigurărilor, în perioada 01.12.2001-24.03.2004, aparţine administratorilor societăţii, necunoaşterea de către aceste persoane, timp de aproape 2 ani, a obiectului de activitate al societăţii reprezentând evident o culpă, astfel că eroarea cu privire la această stare, reţinută de procuror, nu mai poate conduce la înlăturarea caracterului penal al faptei, fiind imputabilă persoanelor susmenţionate (art.51alin.3 din Codul penal).

Faţă de considerentele ce preced, în baza art.385/15 pct.2 lit. d din Codul de procedură penală, Tribunalul va admite recursul declarat de petenta Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, va casa sentinţa penală atacată şi pe fond rejudecând:

Va admite plângerea formulată de petenta Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Va desfiinţa rezoluţia nr. 8266/P/2004 emisă la data de 16.11.2009 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 Bucureşti şi va trimite cauza procurorului în vederea continuării cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 39 alin. 8 din Legea nr. 32/2000, urmând să fie audiaţi membrii consiliului de administraţie al S.C. E. S.A, din perioada 15.11.2001-24.03.2004 şi să se verifice procesele verbale întocmite la şedinţele consiliului, respectiv dacă adresa prin care a fost trimisă decizia CSA nr. 28/14.11.2001, a fost înregistrată în evidenţele societăţii.

Conform art.192 al.3 Cod pr.pen., cheltuielile judiciare din fond şi recurs vor rămâne în sarcina statului.