Recurs contencios administrativ. Anulare proces verbal întocmit de i.t.m.

Decizie 616/CA din 18.02.2015


SECTIA A II – A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Materie: RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Anulare proces verbal întocmit de I.T.M.

-Art. 120 alin. 1 din Codul muncii

-Art. 122 alin. 1 din Codul muncii

-Art. 123 din Codul muncii

În perioada 29.11.2013 – 04.12.2013, reclamanta SC P. A. SRL a fost supusa unui control din partea ITM B., în vederea verificarii respectarii normelor de securitate si siguranta în munca, ocazie cu care a fost întocmit Procesul verbal de control seria BH nr. xxxxxxx/ 04.12.2013, prin care au fost constatate o serie de nereguli si s-a dispus luarea unor masuri, dintre care reclamanta a contestat-o pe cea de la pct.7-5 din anexa 1 la procesul verbal, respectiv obligativitatea calcularii si achitarii pe seama angajatei S. M. a sporului pentru munca suplimentara de cel putin 75 % din salariul de baza aferent perioadei mai 2013 – septembrie 2013, retinându-se ca angajata în discutie presteaza ore suplimentare în zilele de sâmbata si duminica, fara însa ca reclamanta angajatoare sa-i achite sporul de salariu prevazut de art.123 Codul muncii.

Din foile colective de prezenta (f.25-31), rezulta ca numita S. M. desfasoara activitate în ture de 8 ore/zi, exclusiv în zilele lucratoare, având repausul saptamânal de 2 zile consecutive, respectiv sâmbata si duminica. De asemenea, din declaratia data de numita S. M., autentificata sub nr. xxxx/ 12.12.2013 de BNP S. D.-A. (f.23), rezulta ca aceasta lucreaza la societatea reclamanta în functia de ospatar începând cu anul 2011, 5 zile pe saptamâna, iar în situatia în care în mod exceptional a lucrat sâmbata si duminica a primit zile libere în compensatie. Totodata, numita S. M., sub sanctiunea antrenarii raspunderii penale pentru fals în declaratii, a aratat în fata notarului public ca nu a lucrat timp suplimentar în cadrul societatii reclamante.

Din examinarea art.120 alin.1 coroborat cu art.122 alin.1 din Codul muncii rezulta ca, pentru acordarea sporului de cel putin 75 % din salariul de baza este imperios necesar ca angajatii sa desfasoare munca suplimentara peste durata normala a timpului de munca saptamânal, conditie care nu este îndeplinita în speta, în ceea ce o priveste pe angajata S. M., astfel cum rezulta din probele de la dosar, respectiv foile colective de prezenta coroborate cu declaratia notariala a numitei S. M., care a aratat expres ca nu a lucrat timp suplimentar în cadrul societatii reclamante.

Fata de aceasta împrejurare, criticile invocate de recurenta în cuprinsul motivelor de recurs privitoare la neveridicitatea aspectelor cuprinse în foile colective de prezenta cu privire la numita S. M., la care se face referire în speta nu pot fi retinute, aceasta proba coroborându-se cu declaratia angajatei data în fata notarului, sub sanctiunea antrenarii raspunderii penale pentru fals în declaratii, în cuprinsul careia aceasta a aratat ca nu a lucrat timp suplimentar în cadrul societatii reclamante.

Decizia nr. 616/CA/18.02.2015 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II - a civila, de contencios administrativ si fiscal

Dosar 903/111/CA/2014

Prin Sentinta nr. 6971/CA din 23.09.2014 Tribunalul B. a admis actiunea formulata de reclamanta SC P. A. SA în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial de Munca B. si, în consecinta, a dispus anularea în parte a Procesului verbal de control seria BH nr.xxxxxxx/04.12.2013, în ceea ce priveste pct.1 din anexa 1 si masurile dispuse la pct.7.5 din aceasta anexa si a obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantei, a sumei de 50,00 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.

Împotriva acestei sentinte, în termen si legal timbrat, a declarat recurs recurentul-pârât Inspectoratul Teritorial de Munca B., solicitând admiterea recursului si mentinerea ca legale a masurilor dispuse prin procesul verbal de control nr. xxxx/ 04.12.2013.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul a aratat ca instanta de fond a pronuntat o solutie nelegala si netemeinica, anulând masura nr. 7-5, privind obligatia de a calcula si achita orele suplimentare precum si sporul de minim 75% din salariul de baza salariatilor care au prestat ore suplimentare, bazându-se pe exclusiv pe probele depuse de petenta.

Petenta a solicitat anularea unei singure masuri, cea cu nr. 7-5, referitoare la plata orelor suplimentare si a sporului aferent, însa aceasta masura este consecinta altor masuri dispuse de inspectorii de munca, pe baza constatarilor de la fata locului.

A accepta o declaratie, chiar notariala a unei angajate, în speta S. M., care este în contradictie totala cu declaratia data în fata inspectorilor de munca, pune sub semnul întrebarii demersurile instantei pentru aflarea adevarului. Considera la fel de ciudat faptul ca, instanta a acceptat ideea ca într-un restaurant angajatii lucreaza cu totul exceptional sâmbata si duminica, iar pentru munca prestata în acele zile primesc în compensare ore libere.

Apreciaza ca dorinta de eludare a legii din partea societatii este evidenta. Cu ocazia controlului I.T.M. au fost prezentate foi colective de prezenta "cosmetizate", pe care toti salariatii figureaza de luni pâna vineri, nici un angajat nelucrând în weekend. În acelasi timp, directorul economic al societatii a declarat în scris faptul ca orarul de functionare al restaurantului este de marti pâna duminica între orele 12,00 - 20,00, lunea fiind închis pentru curatenia restaurantului. La acest aspect se adauga faptul ca lunea, curatenia restaurantului se face tot cu personalul angajat al acestuia, prin urmare si în ziua de luni se lucreaza.

În aceste conditii, a reface pontajele, dupa efectuarea controlului, în asa fel ca toti salariatii sa beneficieze de repaus saptamânal de 2 zile consecutive este un act incalificabil, arata recurentul.

Din probele administrate în timpul controlului, respectiv: declaratia pe proprie raspundere a salariatei S. M., declaratia directorului economic D. M., rezulta fara echivoc ca salariatii societatii au prestat ore suplimentare. În aceste conditii, masura nr. 7-5 privind calcularea si achitarea orelor suplimentare este perfect legala si temeinica, motiv pentru care a solicitat admiterea recursului si mentinerea masurii dispuse.

În drept a invocat Legea nr. 53/2003, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Legea nr. 108/1999 privind înfiintarea si organizarea Inspectiei Muncii.

Intimata, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului declarat împotriva sentintei pronuntate de Tribunalul B. si mentinerea acesteia ca temeinica si legala.

In aparare se arata ca în mod corect prin hotarârea atacata s-a dispus anularea procesului-verbal de control xxxxxxx/ 04.12.2013 întocmit de I.T.M. B., precum si împotriva masurii stabilite prin Anexa 1 la procesul verbal de control cu privire la angajata societatii noastre S. M.. Instanta de fond a pronuntat o hotarâre temeinica si legala având in vedere ca procesul verbal este nelegal.

Astfel, cu privire la obligarea intimatei de a realiza masura de la punctul 7-5 din Anexa 1 din procesul verbal de control, prin care s-au stabilit urmatoarele: "se vor calcula si achita orele de munca suplimentare precum si sporul ce nu poate fi mai mic de 75 % din salariul de baza, prevazut la art. 123 alin. 2 CM pentru perioada mai 2013-septembrie 2013 pentru numita S. M. având in vedere faptul ca aceasta este pontata de luni pana vineri cu 8 ore /zi si a declarat in scris pe proprie raspundere faptul ca lucreaza cate 8 ore/zi doua sâmbete si doua duminici pe luna", instanta de fond a dispus în mod corect, având în vedere urmatoarele aspecte:

Prin procesul verbal de control inspectorii I.T.M. au constatat ca numita S. M. este angajata intimatei în baza contractului de munca nr. xx/ 24.03.2011, cu începere a activitatii din data de 25.03.2011, cu functia de muncitor necalificat - ospatar, lucrând un numar de 8 ore pe zi si având un salariu de încadrare de 670 lei, acesta fiind majorat începând cu data de 01.02.2013 la suma de 960 lei prin actul aditional nr. xxx/ 24.02.2113. Din fisa de identificare a acestei salariate completata la data de 29.11.2013 rezulta faptul ca aceasta îsi desfasoara activitatea în tura I de la orele 12 la orele 20, nu lucreaza suplimentar, nu lucreaza ture de noapte, lucreaza în zilele de sâmbata si duminica 8 ore/zi câte 2/luna, nu lucreaza în zilele de sarbatoare legala.

In urma efectuarii controlului si stabilirii planului de masuri, societatea a efectuat rectificarile necesare cu privire la pontajele initiale întocmind si depunând la I.T.M. pontaje rectificative, a întocmit statul de plata pentru sporul acordat pentru zilele de sâmbata si duminica lucrate efectiv de aceasta salariata.

In data de 12 decembrie, a depus la I.T.M. o adresa înregistrata sub numarul xxxxx, prin care a învederat faptul ca masura 7-5 nu poate fi adusa la îndeplinire ca urmare a faptului ca S. M. nu a lucrat timp suplimentar în lunile mai - octombrie, asa cum rezulta atât din pontajele rectificative si din declaratia notariala pe care însasi aceasta angajata a dat-o în fata notarului public. Instanta de fond în mod corect a analizat aceasta proba coroborând-o cu toate celelalte probe cu înscrisuri si a dispus admiterea actiunii reclamantei.

Fata de cele expuse, considera solutia Tribunalului B., prin care s-a constatat ca masura impusa de ITM B. la punctul 7-5 nu este legala, este legala si temeinica având în vedere faptul ca societatea nu poate întocmi pontaje nereale si care nu reflecta realitatea orelor efectiv lucrate, acest lucru neputând fi impus în baza procesului-verbal de control. Salariata S. M. nu a lucrat în perioada de referinta impusa de I.T.M. si nici în prezent nu lucreaza câte opt ore pe zi, câte doua sâmbete si doua duminici pe luna, motiv pentru care obligatiile impuse în sarcina intimatei nu au un fundament faptic si juridic real.

In lumina celor prezentate mai sus, a solicitat respingerea recursului.

Instanta de recurs, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a retinut ca este nefondat, pentru urmatoarele considerente:

În mod corect a admis prima instanta actiunea reclamantei, dispunând anularea în parte a procesului-verbal de control pe motivul ca abaterea imputata reclamantei prin actul constatator nu a fost confirmata prin niciun mijloc de proba.

În fapt, Curtea a constatat ca, în perioada 29.11.2013 – 04.12.2013, reclamanta SC P. A. SRL a fost supusa unui control din partea ITM B., în vederea verificarii respectarii normelor de securitate si siguranta în munca, ocazie cu care a fost întocmit Procesul verbal de control seria BH nr. xxxxxxx/ 04.12.2013, prin care au fost constatate o serie de nereguli si s-a dispus luarea unor masuri, dintre care reclamanta a contestat-o pe cea de la pct.7-5 din anexa 1 la procesul verbal, respectiv obligativitatea calcularii si achitarii pe seama angajatei S. M. a sporului pentru munca suplimentara de cel putin 75 % din salariul de baza aferent perioadei mai 2013 – septembrie 2013, retinându-se ca angajata în discutie presteaza ore suplimentare în zilele de sâmbata si duminica, fara însa ca reclamanta angajatoare sa-i achite sporul de salariu prevazut de art.123 Codul muncii.

Din foile colective de prezenta (f.25-31), rezulta ca numita S. M. desfasoara activitate în ture de 8 ore/zi, exclusiv în zilele lucratoare, având repausul saptamânal de 2 zile consecutive, respectiv sâmbata si duminica. De asemenea, din declaratia data de numita S. M., autentificata sub nr. xxxx/ 12.12.2013 de BNP S. D.-A. (f.23), rezulta ca aceasta lucreaza la societatea reclamanta în functia de ospatar începând cu anul 2011, 5 zile pe saptamâna, iar în situatia în care în mod exceptional a lucrat sâmbata si duminica a primit zile libere în compensatie. Totodata, numita S. M., sub sanctiunea antrenarii raspunderii penale pentru fals în declaratii, a aratat în fata notarului public ca nu a lucrat timp suplimentar în cadrul societatii reclamante.

Din examinarea art.120 alin.1 coroborat cu art.122 alin.1 din Codul muncii rezulta ca, pentru acordarea sporului de cel putin 75 % din salariul de baza este imperios necesar ca angajatii sa desfasoare munca suplimentara peste durata normala a timpului de munca saptamânal, conditie care nu este îndeplinita în speta, în ceea ce o priveste pe angajata S. M., astfel cum rezulta din probele de la dosar, respectiv foile colective de prezenta coroborate cu declaratia notariala a numitei S. M., care a aratat expres ca nu a lucrat timp suplimentar în cadrul societatii reclamante.

Fata de aceasta împrejurare, criticile invocate de recurenta în cuprinsul motivelor de recurs privitoare la neveridicitatea aspectelor cuprinse în foile colective de prezenta cu privire la numita S. M., la care se face referire în speta nu pot fi retinute, aceasta proba coroborându-se cu declaratia angajatei data în fata notarului, sub sanctiunea antrenarii raspunderii penale pentru fals în declaratii, în cuprinsul careia aceasta a aratat ca nu a lucrat timp suplimentar în cadrul societatii reclamante.

Pentru aceste motive, Curtea, apreciind ca abaterea imputata reclamantei nu este confirmata de probele administrate în cauza, Curtea a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât Inspectoratul Teritorial de Munca B. împotriva Sentintei nr. 6971/CA din 23.09.2014 pronuntata de Tribunalul B., pe care a mentinut-o în totul.