Eroarea de fapt

Eroarea de fapt.

 Pentru existenţa erorii de fapt, se cere ca, datorită

 necunoaşteri unei stări, situaţii sau împrejurării,

 făptuitorul  să se afle în imposibilitatea de a cunoaşte

 caracterul penal al faptei săvârşite sau caracterul agravant

 al acesteia. Faptul că inculpatul se afla în parcare cu

 intenţia de a fura din anumite autoturisme şi o altă

 persoană l-a condus la un alt autoturism, de unde, prin

 efracţie, a sustras un radiocasetofon, nu este de natură să

 conducă la reţinerea unei erori de fapt, potrivit art.51 din

 Codul penal.

(decizia penală nr.398/R/7.09.2006)

Prin sentinţa penală nr.1522  din 7 iunie 2005,  pronunţată de

Judecătoria  Piteşti, a fost condamnat inculpatul la un an închisoare, pentru

săvârşirea infracţiunii prev. de art.208 alin.1, rap. la art.209 alin.1 lit.e Cod

penal, cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, art.74 lit.b şi art.76 lit.c Cod penal. S-a

revocat liberarea condiţionată  pentru un rest de 1471 zile, rămas neexecutat din

pedeapsa anterioară de 11 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală

nr.2589/1993 a Judecătoriei Piteşti, care s-a contopit cu pedeapsa de un an

închisoare, dispunându-se executarea pedepsei celei mai grele de 1471 zile, în

condiţiile art.57, 71 Cod penal.

In temeiul art.118 lit.b Cod penal, s-a confiscat de la inculpat o leră

şi  T-ul metalic – toate găsite cu ocazia percheziţiei corporale.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că inculpatul a fost

surprins, după o pândă, după ce a sustras un radiocasetofon dintr-un autoturism

parcat în faţa hotelului „Muntenia” din Piteşti.

Prin decizia penală nr.122 din 4 aprilie 2006, pronunţată de

Tribunalul Vâlcea, s-a respins, ca nefondat, apelul inculpatului prin care acesta

susţinea că în cauză sunt incidente prevederile art.51 Cod penal.

Impotriva deciziei a declarat recurs inculpatul, invocând, în primul

rând, eroarea de fapt prevăzută de art.51 alin.1 Cod penal, susţinând că nu

cunoştea că automobilul nu era al persoanei care-l condusese la acel autoturism

ci al părţii vătămate.

Prin decizia penală nr.398/R din 7 septembrie 2006, pronunţată de

Curtea de Apel Piteşti, s-a respins ca nefondat recursul şi a fost obligat

inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

In mod corect, curtea a reţinut că aflarea inculpatului în parcarea respectivă,

dotat cu leră şi un teu metalic, cu intenţia de a sustrage bunuri din autoturisme,

surprins în timp ce ieşea cu un radiocasetofon din autoturismul părţii vătămate,

nu poate constitui eroare de fapt, potrivit art.51 alin.1 Cod penal.

Domenii speta

Spete similare