Legea nr.272-2004. Înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă

Legea nr.272/2004. Înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă. Exercitarea drepturilor părinteşti. Obligativitatea instanţei de a se pronunţa asupra exercitării  acestor drepturi.

În situaţia în care instanţa de judecată dispune înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă cu măsura plasamentului la asistent maternal profesionist, are obligaţia de a se pronunţa cu privire la exercitarea drepturilor şi obligaţiilor părinteşti conform art. 62 alin.2 din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Secţia pentru minori şi familie-decizia civilă nr.77/R din 7 iunie 2005

Prin sentinţa civilă nr. 228 din 11 aprilie 2005 pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. 1197/2005 s-a admis acţiunea formulată de reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu în contradictoriu cu pârâta C.M.E. şi s-a dispus înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă cu măsura plasamentului la asistentul maternal profesionist pentru copilul C.A.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut cu referire la probele dosarului că minorul în cauză a fost abandonat de mamă într-o unitate spitalicească, că prin dispoziţia emisă de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu s-a instituit măsura plasamentului în regim de urgenţă la Complexul de Servicii Comunitare “Prichindelul” Sibiu, că raportul de evaluare întocmit de Compartimentul de Asistenţă Socială Sibiu, relevă că mama copilului nu doreşte integrarea acestuia în familie şi că asistentul maternal profesionist J.M. şi-a exprimat acordul pentru creşterea copilului.

Acţiunea a fost găsită ca întemeiată raportat la dispoziţiile art.55 lit.a, 58 lit.b şi art.61 alin.2 din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând modificarea hotărârii prin aplicarea prevederilor art.62 alin.2 din Legea nr.272/2004 motivând că instanţa de fond a omis să se pronunţe la drepturile şi obligaţiile părinteşti.

Recursul este fondat.

În esenţă, s-a constatat nelegalitatea sentinţei, întrucât instanţa de fond a omis să se pronunţe cu privire la exercitarea drepturilor şi obligaţiilor părinteşti, deşi art. 62 alin.2 din Legea nr. 272/2004 prevede această obligaţie a instanţei atunci când se dispune înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă cu măsura plasamentului.

Domenii speta

Spete similare