Unitatea a făcut dovada condiţiilor cerute de art.65 alin.1 Codul muncii şi a obligaţiilor ce-i reveneau, concedierea fiind colectivă. Concedierea a fost dispusă la nivel naţional de Societatea Naţională de Transport Feroviar Marfă –„CFR Marfă” SA Iaşi pentru toate unităţile (sucursalele) din ţară, fiind consultate sindicatele la nivel de ramură şi sesizată A.T.O.F.M. Bucureşti.
Unitatea a acordat preavizul conform art.73 Codul muncii care constituie o măsură de protecţie a salariatului. Acordarea salariului de bază pe o lună, peste limita minimă prevăzută de lege şi în echivalent nu aduce atingere drepturilor salariatului.
Obligaţia de a presta muncă în termenul de preaviz este impusă numai salariatului, care denunţă unilateral contractul de muncă, ca măsură de protecţie pentru unitate, la care poate renunţa.
Prestarea muncii în perioada preavizului nu este posibilă în cauză, postul fiind desfiinţat.
Decizia civilă nr. 220/14.09.2004
Curtea de Apel Ploiești
Obligaţia acordării concediului legal de odihnă proporţional cu timpul lucrat.Compensarea în bani.
Tribunalul Vaslui
litigiu munca – contestatie la decizia de eliberare din functie
Curtea de Apel Timișoara
Expirarea licenţei pentru exercitarea unei profesii anterior reîncadrării salariatului ca urmare a anulării concedierii prin hotărâre judecătorească. Efecte juridice
Curtea de Apel Timișoara
Consecinţele formulării cererii de obligare a angajatorului la plata de despăgubiri şi la reintegrarea salariatului pe postul deţinut anterior concedierii la o dată ulterioară constatării, prin hotărâre judecătorească definitivă, a nelegalităţii sau ne
Tribunalul Dolj
Clauza de neconcurenta. Obligativitatea inserarii in contractul individual de munca a activităţilor interzise salariatului după încetarea contractului individual de muncă, si a cuantumului indemnizaţiei de neconcurenţă lunare, pentru perioada în car...