Unitatea a făcut dovada condiţiilor cerute de art.65 alin.1 Codul muncii şi a obligaţiilor ce-i reveneau, concedierea fiind colectivă. Concedierea a fost dispusă la nivel naţional de Societatea Naţională de Transport Feroviar Marfă –„CFR Marfă” SA Iaşi pentru toate unităţile (sucursalele) din ţară, fiind consultate sindicatele la nivel de ramură şi sesizată A.T.O.F.M. Bucureşti.
Unitatea a acordat preavizul conform art.73 Codul muncii care constituie o măsură de protecţie a salariatului. Acordarea salariului de bază pe o lună, peste limita minimă prevăzută de lege şi în echivalent nu aduce atingere drepturilor salariatului.
Obligaţia de a presta muncă în termenul de preaviz este impusă numai salariatului, care denunţă unilateral contractul de muncă, ca măsură de protecţie pentru unitate, la care poate renunţa.
Prestarea muncii în perioada preavizului nu este posibilă în cauză, postul fiind desfiinţat.
Decizia civilă nr. 220/14.09.2004
Curtea de Apel București
Litigiu de muncă. Nulitatea deciziei de sancţionare disciplinară pentru lipsa descrierii abaterii disciplinare imputate
Curtea de Apel Oradea
Imposibilitatea de a obţine plata creanţei privind drepturile salariale ce decurg dintr-o hotărâre definitivă. Neangajarea răspunderii statului fiind vorba de insolvabilitatea unui debitor privat.
Curtea de Apel București
Nelegalitate deciziei de concediere întemeiată pe art. 65 din Codul muncii şi justificată prin lipsa increderii membrilor asociatiei cu privire la modalitatea in care intimata isi indeplinea atributiile de serviciu.
Curtea de Apel București
Nulitatea deciziei de concediere disciplinara. Lipsa cercetarii prealabile si neindicarea prevederilor legale încalcate. Prioritate aspectelor de legalitate
Tribunalul Gorj
Litigiu de muncă - despăgubire