Calitatea de părţi în procesul civil o au titularii drepturilor şi obligaţiilor ce formează conţinutul raportului juridic de drept substanţial.

Calitatea de părţi în procesul civil o au titularii drepturilor şi obligaţiilor ce formează conţinutul raportului juridic de drept substanţial.

Faptul că reclamanta este o instituţie cu personalitate juridică ce funcţionează în subordinea Consiliului Judeţean şi are ca obiect de activitate protecţia copilului, nu o îndreptăţeşte să formuleze acţiune în numele Consiliului Judeţean. Consiliul Judeţean este reprezentat în justiţie de Preşedintele Consiliului Judeţean, iar instituţia din subordine nu are calitate procesuală activă în lipsa unui mandat de reprezentare din partea consiliului.

Prin sentinţa nr. 267 din 19 februarie 2008, pronunţată de Tribunalul Harghita în dosarul nr. 2715/96/2007 s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALA Şl PROTECŢIA COPILULUI HARGHITA, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al Municipiului Topliţa, precum şi excepţia prematurităţii acţiunii, excepţii invocate de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Topliţa, s-a admis  în parte  acţiunea  formulata  de reclamanta DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENTĂ SOCIALĂ Şl  PROTECŢIA COPILULUI HARGHITA în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului Topliţa, şi în consecinţă: a fost obligat pârâtul Consiliul Local al Municipiului Topliţa sa preia Centrul de Zi destinat prevenirii situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului, situat în municipiul Topliţa, str. Victor Babeş, nr.8, judeţul Harghita de la reclamanta DIRECŢIA GENERALA DE ASISTENTĂ SOCIALĂ Şl PROTECŢIA COPILULUI HARGHITA, aflata în subordinea Consiliului Judeţean Harghita şi să asigure funcţionarea acestuia în altă locaţie, s-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului să încheie protocolul de predare-primire a acestui centru cu reclamanta şi cu Consiliul Judeţean Harghita, ca rămas fără obiect.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut următoarele:

În baza Hotărârii nr.106/26.10.2001 a Consiliului Judeţean Harghita a fost înfiinţat Centrul de îngrijire de zi Topliţa, ca subunitate a Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copilului Harghita (filele 16-18).

În conformitate cu prevederile art.139 alin.1 din Legea nr.272/2004, serviciile de zi destinate prevenirii situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului, înfiinţate de consiliile judeţene, precum şi personalul care deserveşte aceste servicii se transferă consiliilor locale pe teritoriul cărora acestea funcţionează, transferul realizându-se pe bază de protocol încheiat între consiliul judeţean şi consiliul local.

Prin Adresa nr.2651/20.02.2007 reclamantul a solicitat pârâtului să respecte dispoziţiile legale şi să preia centrul de zi, urgenţa transferului intervenindu-se în urma inspecţiei realizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului, care a stabilit ca obligaţie în sarcina Direcţiei generale predarea acestui serviciu, însă pârâtul nu s-a conformat (filele 5-6).

În ceea ce priveşte excepţiile invocate de pârât prin întâmpinare, soluţionarea cărora a fost unită cu fondul cauzei în temeiul art.137 alin.2 Cod de procedură civilă, tribunalul constată că sunt neîntemeiate şi le va respinge ca atare, din următoarele considerente:

Având în vedere că potrivit art.105 alin.2 din Legea nr.272/2004, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului este instituţie publică cu personalitate juridică, înfiinţată în subordinea consiliului judeţean, şi întrucât din însăşi acţiunea formulată, respectiv antetul cererii, rezultă că reclamanta acţionează şi în numele Consiliului Judeţean Harghita, fiind instituţia care exercită în domeniul protecţiei copilului atribuţiile prevăzute de lege, tribunalul constată că are calitate procesuală activă de a promova prezenta acţiune.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului, tribunalul de asemenea urmează să o respingă având în vedere că însăşi legea specială îi conferă calitate procesuală acestei instituţii, întrucât în sensul art.139 din Legea nr.272/2004 serviciile de zi destinate copiilor se transferă consiliilor locale.

Totodată, potrivit prevederilor art.111 din lege consiliile locale au obligaţia să organizeze servicii de zi de acest gen potrivit nevoilor identificate în comunitatea respectivă.

În ceea ce priveşte excepţia prematurităţii acţiunii din lipsa încheierii de protocol între pârât şi Consiliul Judeţean Harghita, tribunalul este de părere că devreme ce unul dintre capetele de cerere este tocmai obligarea pârâtului de a încheia protocolul, această excepţie este neavenită, întrucât nu de încheierea protocolului depinde admisibilitatea prezentei acţiuni.

Referitor la fondul cauzei, s-a constatat că date fiind prevederile exprese ale art.139 alin.2 din Legea nr.272/2004, respectiv art.111 din aceeaşi lege, HG nr. 1438/2004, precum şi dispoziţiile Ordinului nr 95/2006 pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială/persoane cu atribuţii de asistenţa socială, în domeniul protecţiei drepturilor copilului, prin care se atribuie consiliilor locale un rol primordial în domeniul prevenirii separam copilului de părinţii lui, prezenta acţiune este întemeiată şi a fost admisa ca atare.  Astfel, pentru considerentele sus-expuse, a fost obligat paratul să preia Centrul de Zi destinat prevenirii situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului, situat în municipiul Topliţa, str.Victor Babeş, nr.8, judeţul Harghita de la reclamantă, şi să asigure funcţionarea acestuia în altă locaţie.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind obligarea paratului sa încheie protocolul de predare-primire a acestui centru cu reclamanta şi cu Consiliul Judeţean Harghita, s-a respins ca rămasa fără obiect, având în vedere că centrul de zi se va preda şi prelua în baza prezentei hotărâri judecătoreşti. Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul CONSILIUL LOCAL TOPLIŢA solicitând modificarea hotărârii primei instanţe în sensul respingerii acţiunii ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă iar în subsidiar respingerea acţiunii ca neîntemeiată. Se arată că această excepţie a lipsei calităţii procesuale active a fost invocată şi în faţa instanţei de fond, iar Tribunalul Harghita a respins excepţia pe considerentul că prin art.105 alin.2 din Legea nr.272/2004 s-a conferit Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului personalitate juridică înfiinţată în subordinea consiliului judeţean iar din antetul cererii ar rezulta că acţionează şi în numele Consiliului Judeţean Harghita.

Aceste constatări ale primei instanţe sunt greşite întrucât din obiectul acţiunii deduse judecăţii rezultă că se urmăreşte evacuarea centrului de zi din imobilul în care funcţionează în prezent iar pentru a putea solicita evacuarea se impune ca reclamantul să justifice un titlu asupra imobilului pentru a putea solicita evacuarea. Singurul în măsură să revendice imobilul este consiliul judeţean în calitatea recunoscută atât prin Legea nr.272/2004 care obligă această din urmă instituţie să încheie cu consiliul local un protocol de predare primire a centrului de zi dar şi în calitatea lui de administrator al imobilului.

Pe fond se susţine că între consiliul judeţean şi consiliul local nu s-a încheiat protocolul prevăzut de Legea nr.272/2004, în plus centrul de zi din litigiu este exceptat de la predarea către autorităţile locale întrucât se încadrează în excepţiile prevăzute de art.139 din Legea nr.272/2004 unde se prevede că „în situaţia în care serviciile prevăzute la alin.1 fac parte dintr-un complex de servicii care are ca obiect de activitate şi protecţia copilului în regim rezidenţial respectiv centru de plasament, centru de primire în regim de urgenţă sau centru maternal, transferul se realizează numai dacă este posibilă separarea patrimoniului şi a personalului”.

În speţă, centrul de zi la care se face referire prin acţiune face parte dintr-un complex de servicii care are ca obiect protecţia copilului, iar separarea patrimoniului şi personalului nu este posibilă.

Prin întâmpinarea depusă la dosar DGASPC Harghita solicită respingerea recursului ca nefondat, menţinerea soluţiei primei instanţe ca fiind temeinică şi legală, susţinând că DGASPC este o instituţie publică cu personalitate juridică înfiinţată în subordinea consiliului judeţean prin comasarea serviciului public de asistenţă socială şi a serviciului public specializat pentru protecţia copilului de la nivelul judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti. Din probele administrate în cauză rezultă fără posibilitate de dubiu că s-au făcut mai multe demersuri din partea direcţiei şi s-a pus în vedere Consiliului local Topliţa să preia centrul de zi destinat prevenirii situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului însă această din urmă instituţie nu a întreprins nici un demers în sensul preluării. În ceea ce priveşte susţinerea recurentei în sensul că nu se poate proceda la o separare a patrimoniilor dintre cele două instituţii respectiv DGASPC Harghita şi Centrul de zi, se arată că nu se cunoaşte situaţia patrimonială a celor două instituţii şi ea nu este în măsură să se pronunţe cu privire la această separare.

Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs invocate şi în limitele prev. de art.3041 C.pr.civ., Curtea a constatat că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Au calitatea de părţi în procesul civil titularii drepturilor şi obligaţiilor ce formează conţinutul raportului juridic de drept substanţial.

În speţă se pune problema dacă între reclamantă şi pârât există un raport juridic litigios sau dacă a fost sau nu încălcat ori contestat un drept al reclamantei de către pârât.

Centrul de zi la care se face referire prin acţiunea dedusă judecăţii a fost înfiinţat pe lângă Consiliul Judeţean Harghita iar potrivit disp.art.139 alin.1 din Legea nr.272/2004 aceste servicii se transferă consiliilor locale pe teritoriul cărora acestea funcţionează. Potrivit alin.5 din acelaşi text transferul se realizează pe bază de protocol încheiat între consiliul judeţean şi consiliul local.

Din dispoziţiile legale susmenţionate rezultă că raportul juridic recunoscut de lege s-a născut între Consiliul judeţean Harghita şi Consiliul local Topliţa şi nicidecum între reclamanta DGASPC Harghita şi Consiliul local Topliţa. Faptul că reclamanta este o instituţie cu personalitate juridică ce funcţionează în subordinea consiliului judeţean şi are ca obiect de activitate protecţia copilului nu o îndreptăţeşte să formuleze acţiune în numele consiliului judeţean atâta timp cât art.114 din Legea nr.215/2001 prevede că, consiliul judeţean este reprezentat în justiţie de preşedintele consiliului judeţean iar reclamanta nu a fost în măsură să prezinte un mandat de reprezentare din partea consiliului.

În atare situaţie excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de către pârâtul Consiliul local Topliţa apare ca fiind fondată astfel că în baza disp.art.312 alin.1 C.pr.civ. rap. la art.304 pct.9 din acelaşi cod, a admis recursul şi a modificat hotărârea primei instanţe în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi respingerea acţiuni ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Domenii speta

Spete similare