Cerere de recalculare pensie. Stabilirea cadrului juridic în care aceasta se încadrează. Procedura specială instituită în materie de Legea nr.19/2000 modificată şi completată şi Normele Metodologice de Aplicare a acesteia.

Cerere de recalculare pensie. Stabilirea cadrului juridic

în care aceasta se încadrează. Procedura specială instituită în materie

de Legea nr.19/2000 modificată şi completată şi

Normele Metodologice de Aplicare a acesteia.

- art.87 din Legea nr.19/2000 modificată şi completată

- art. 19 din H.G.R. nr.1550/2004

Cererile de chemare în judecată a Casei Judeţene de Pensii privind recalcularea pensiei pot fi introduse numai cu respectarea procedurii speciale instituită în materie de Legea nr.19/2000 modificată şi completată şi Normele Metodologice de Aplicare a acesteia. Nerespectarea acestei proceduri atrage respingerea acţiunii ca inadmisibilă, apărare care a fost invocată de C.J.P. prin întâmpinare, dar care nu a fost examinată de instanţa  de fond.

(Decizia  395  din data de 25 februarie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti – Secţia Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale)

Iniţial, la data de 4 ianuarie 2007, reclamantul O.C. a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii, pentru a fi obligată la recalcularea pensiei sale în funcţie de vechimea reală şi contribuţia la fondul de pensii.

Cererea a fost înregistrată la Tribunalul Dâmboviţa.

După administrarea probelor cu înscrisuri şi expertiză, prin sentinţa civilă nr.582 din 8 iunie 2007, prima instanţă a admis acţiunea reclamantului şi a obligat pârâta la plata sumei de 157 lei reprezentând diferenţă de pensie pentru ultimii 3 ani şi la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe ambele părţi au exercitat recursuri, iar prin decizia civilă nr.950/12 octombrie 2007, Curtea de Apel  Ploieşti acestea au fost admise, a fost casată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare la prima instanţă cu îndrumarea refacerii raportului de expertiză pentru a se verifica dacă la stabilirea diferenţei de primit de 157 lei, s-au avut în vedere majorările succesive ale punctului de pensie şi dacă s-a dedus CAS-ul şi  cota de impozit din suma cuvenită reclamantului.

Cauza a fost reînregistrată la Tribunalul Dâmboviţa  părţile au fost legal citate şi s-a dispus efectuarea expertizei pentru verificarea aspectelor vizate prin decizia de casare a instanţei de control judiciar.

Expertiza a fost efectuată de expert C.N.

 La termenul de judecată din 14 mai 2008, reclamantul a precizat cererea introductivă în sensul că solicită restituirea diferenţelor băneşti începând cu anul 2004 la zi, ceea ce a impus efectuarea unei noi expertize contabile de către expertul M.N.

Prin sentinţa civilă nr.1967 pronunţată la data de 26 noiembrie 2008, Tribunalul Dâmboviţa a respins ca neîntemeiată cererea reclamantului.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut din analiza actelor şi lucrărilor dosarului că recalcularea pensiei reclamantului s-a făcut iniţial eronat, pentru perioada decembrie 2005 - februarie 2007, fără ca pârâtă să ia în calcul majorarea punctului de pensie şi fără să stabilească corect perioada de plată.

 A mai reţinut instanţa fondului că potrivit dispoziţiilor art.69 din Legea nr.571/2003 suma de 157 lei a fost stabilită la un nivel de pensie ce nu depăşea 900 lei şi care nu impunea cota de impozitare şi plata contribuţiei CAS.

Ulterior, pârâta a îndreptat aceste erori, emiţând deciziile  din 4 ianuarie 2007 şi respectiv 22 februarie 2007, iar pentru drepturile din pensie aferente perioadei decembrie 2005 - februarie 2007 diferenţa rezultată de 119 lei a fost achitată reclamantului în luna martie 2007, aşa cum s-a stabilit prin raportul de expertiză M.N.

În aceste condiţii, pârâta a recalculat şi plătit reclamantului diferenţele de pensie, astfel că acţiunea acestuia a fost găsită neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal a declarat recurs reclamantul  criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

A susţinut recurentul că expertizele efectuate în cauză sunt “improvizaţii” în condiţiile în care de la dosarul său de pensie care este incomplet, lipseşte buletinul de calcul, aşa încât experţii nu au putut verifica în concret cum a fost actualizată pensia sa.

În pus, recurentul a criticat şi faptul că prima instanţă nu a ţinut seamă de înscrisurile de la dosar şi a pronunţat o soluţie greşită argumentând că prin cele două decizii emise în timpul procesului, s-ar fi corectat erorile anterioare, deşi expertul a calculat suma totală de 9,96 lei de care a fost păgubit dar pe care a considerat-o nesemnificativă.

Recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii şi obligarea pârâtei la plata sumei de 99.600 lei şi cheltuieli de judecată.

Recurentul-reclamant a formulat şi depus concluzii scrise.

Examinând soluţia prin prisma actelor şi lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurent, precum şi  a dispoziţiilor legale incidente în cauză, dar şi sub toate aspectele conform art.3041 Cod.pr.civilă,  Curtea a constatat că nu este afectată legalitatea şi temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:

Verificând acţiunea iniţială a reclamantului O.C. introdusă la instanţa de fond la data de 4 ianuarie 2007 şi aflată la fila 2 din dosarul  de fond, Curtea a constatat, sub un prim aspect că aceasta nu îndeplinea minimele cerinţe pentru legala învestire a instanţei, fiindcă nu se indică dacă se contestă şi pentru ce motive, vreo decizie a Casei Judeţene de Pensii , reclamantul susţinând că în dosarul său de pensie „sunt greşeli vizibile care îi afectează valoarea pensiei”.

Chiar dacă reclamantul a completat la 5 ianuarie 2007 cererea iniţială solicitarea sa de “recalculare a pensiei în funcţie de vechimea reală şi contribuţia bănească la fondul de pensii precum şi plata retroactivă a drepturilor băneşti” nu permitea  stabilirea naturii juridice a acţiunii, fiindcă potrivit dispoziţiilor Legii nr.19/2000 modificată şi completată şi a Normelor Metodologice de aplicare, pensionarul poate solicita recalcularea pensiei pentru limită de vârstă şi munca depusă exclusiv în situaţia în care prezintă acte doveditoare din care rezultă stagii suplimentare, salarii sau sporuri de natură a conduce la reevaluarea punctajului mediu anual.

În realitate, reclamantul nu a învestit instanţa cu asemenea cerere, fiindcă nici nu a susţinut şi nici nu a dovedit că s-ar afla în posesia unor acte doveditoare care să-l îndreptăţească a sesiza instanţa cu o cerere întemeiată pe prevederile art.19 din HGR.nr.1550/2004.

Pe de altă parte, orice pensionar beneficiar al pensiei pentru munca depusă şi limită de vârstă are posibilitatea legală, stabilită prin  art.87 di Legea pensiilor, de a contesta în termen de 45 zile de la comunicare, fiecare din deciziile emise de Casa Judeţeană de Pensii, or reclamantul, la depunerea acţiunii-completate, a anexat copiile deciziilor emise între anii 2003, 2004, 2005 şi 2006 dar pe care nu le-a contestat în termen legal.

În plus, conform art.88 din legea pensiilor, decizia casei teritoriale de pensii, necontestată în termenul legal, este definitivă, astfel că deciziile emise  pentru reclamant între anii 2003-2006 fiind definitive, nu mai puteau fi legal atacate prin acţiunea formulată de acesta, fără a încălca principiul securităţii raporturilor juridice stabilite deja între părţi.

La data de 4 ianuarie 2007, pârâta Casa Judeţeană de Pensii emis o nouă decizie, astfel că reclamantul şi-a completat din nou acţiunea  precizând că înţelege să o conteste alături de deciziile emise între anii 2004-2006 şi să solicite verificarea corectitudinii datelor din dosarul său de pensie începând cu anul 1999.

 Cu toate acestea, reclamantul a revenit ulterior şi a precizat printr-o cerere scrisă aflată la dosarul de fond că nu contestă decizia de recalculare din 4 ianuarie 2007, astfel că în cauză nu erau incidente nici dispoziţiile art.87 din legea pensiilor, astfel cum au fost expuse mai sus.

În atare circumstanţe de fapt, ceea ce reclamantul a sesizat direct atât instanţei, prin acţiunea sa completată şi precizată dar şi experţilor cauzei cât şi instanţei de control judiciar prin recursul de faţă, a fost clarificarea modului de reactualizare a pensiei sale, începând cu data ieşirii la pensie - 1 noiembrie 1999, pornind de la cuantumul pensiei iniţiale.

Această cerere a cărei natură juridică nu a fost lămurită de instanţa de fond, cu toate că pârâta a opus o atare apărare prin întâmpinare,  apare ca inadmisibilă în condiţiile în care procedurile legale speciale de contestare sau de recalculare a pensiei,  stabilesc cerinţele şi termenele în care  pensionarul se poate adresa instanţelor de judecată, numai după prealabila parcurgere a acestora, prin cereri adresate în mod obligatoriu casei teritoriale de pensii, aceasta având obligaţia soluţionării lor şi comunicării fie a unei noi decizii, fie a unui răspuns de refuz motivat şi care pot fi contestate la instanţele de judecată, astfel cum impun dispoziţiile arătate în cele ce preced.

În lipsa recursului pârâtei, Curtea nu va putea analiza legalitatea sesizării instanţei de fond, urmând a exercita controlul sentinţei, exclusiv în raport de criticile recurentului O.C. pe care le-a considerat neîntemeiate, respingând ca nefondat recursul exercitat de acesta.

Domenii speta

Spete similare