Plângere împotriva soluţiei de netrimitere în judecată. Admisibilitate

Sentinţă penală 2 din 17.01.2014


Dosar nr.XXXX/40/2013 Art.2781 Cod procedură penală

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BOTOŞANI – SECŢIA PENALĂ

Şedinţa publică din xx.xx.xxxx

PREŞEDINTE –

GREFIER  - 

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani reprezentat de

PROCUROR -

SENTINŢA PENALĂ NR.XXX

Pe rol pronunţarea asupra plângerii formulate de petentul A. M., în temeiul art.2781 Cod procedură penală, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale din xx.xx.xxxx dată în dosar nr.XXX/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani în

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din xx.xx.xxxx, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă şi când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunţarea pentru data de xx.xx.xxxx, iar apoi pentru astăzi, când,

T R I B U N A L U L,

Asupra cauzei de faţă;

Prin plângerea înregistrată la această instanţă la data de xx.xx.xxxx petentul A. M. a contestat, în temeiul art.2781 Cod procedură penală, legalitatea şi temeinicia rezoluţiei din xx.xx.xxxx dată în dosarul nr.XXX/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorii M. I., H. I. I., P. I. O., B. D., B. I. şi T. G., pentru săvârşirea infracţiunilor de „folosirea cu rea credinţă a bunurilor de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect”, prevăzută şi pedepsită de art.272 pct.2 din Legea nr.31/1990, republicată şi modificată, „abuz în serviciu contra intereselor persoanelor”, prevăzută şi pedepsită de art.246 alin.1 Cod penal raportat la art.258 Cod penal, „fals intelectual”, prevăzută şi pedepsită de art.289 Cod penal şi „uz de fals”, prevăzută şi pedepsită de art.291 Cod penal, cu motivarea că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracţiuni.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că, atât el, în calitate de director economic şi acţionar al S.C. X S.A. Botoşani, cât şi G. D., în calitate de acţionar, au formulat şi depus în data de xx.xx.xxxx la DNA – Serviciul Teritorial Suceava, plângere penală împotriva făptuitorilor, solicitând să fie cercetaţi, întrucât aceştia, la iniţiativa a doi dintre ei, respectiv B. D. şi M. I., s-au constituit într-un grup infracţional organizat având drept scop devalizarea şi în final falimentarea S.C. X S.A. Botoşani, acţionând pe durata a cinci ani (2007-2011), în scopul comiterii mai multor infracţiuni contra patrimoniului societăţii, infracţiuni care au produs consecinţe deosebit de grave asupra societăţii, a acţionarilor acesteia, cât şi bugetului de stat.

A mai arătat petentul că, prin ordonanţa nr.XX/P/2011 din xx.xx.xxxx a DNA – Serviciul Teritorial Suceava, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitori, în cauză fiind aplicabile prevederile art.10 lit.d Cod procedură penală, întrucât făptuitorii nu au calitatea de funcţionari publici, competenţa de efectuare a urmăririi penale fiind declinată Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, care a apreciat ca pertinente şi concludente argumentele cuprinse în referatul cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală, dispunând în consecinţă.

Petentul apreciază că prin luarea acestei măsuri i s-a adus o vătămare a intereselor sale legitime, fiindu-i încălcate drepturile fundamentale consfinţite de Constituţie referitoare la dreptul la protecţia proprietăţii şi dreptul la un proces echitabil.

Prin concluzii, la termenul de judecată din xx.xx.xxxx, petentul, prin apărător, a criticat faptul că din referatul cu propunere de neîncepere a urmăririi penale, însuşit de procuror, se constată că plângerea a fost făcută pentru patru fapte, iar organul de cercetare penală, fără să facă o analiză minuţioasă a faptelor reclamate, se rezumă a invoca faptul că în dosarul nr.XXXX/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, a fost soluţionată definitiv o altă plângere, care nu a fost contestată de părţi şi care se referă la aceleaşi fapte. Apreciază că, dacă s-ar avea în vedere acest argument al organului de cercetare penală, ar reieşi că în cauză există autoritate de lucru judecat, însă din propunerea organului de cercetare penală rezultă că neînceperea urmăririi penale s-a dispus în baza art.11 pct.2 lit.a şi art.10 lit.d Cod procedură penală, în sensul că nu există elementele constitutive ale faptelor reclamate.

Petentul a mai criticat faptul că din analiza referatului se constată că nici una din faptele reclamate nu este supusă analizei şi atenţiei organelor de cercetare, în aşa fel încât cu probe şi cu argumente să convingă în final că aceste fapte nu există sau că nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor reclamate. Arată că neconcordanţa dintre cuprinsul şi dispozitivul referatului reprezintă primul temei al plângerii. Al doilea motiv îl constituie faptul că în referatul poliţistului se reţine că la xx.xx.xxxx, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a înaintat cererile numiţilor A. M. şi G. D., din care rezultă că aceştia înţeleg să-şi retragă plângerea, însă o asemenea cerere fost făcută doar de G. D., nu şi de petentul A. M..

Pentru cele două motive expuse, petentul a solicitat admiterea plângerii, desfiinţarea rezoluţiei atacate şi trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale faţă de făptuitori.

Intimaţii au solicitat respingerea plângerii ca inadmisibilă, cu motivarea că petentul a sesizat în paralel, cu plângeri care privesc nelegalitatea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, atât prim-procurorul parchetului, cât şi instanţa de judecată. Potrivit legii, petentul s-ar fi putut adresa instanţei doar dacă parchetul nu ar fi soluţionat plângerea în termen de 20 de zile.

 În ceea ce priveşte fondul cauzei, intimaţii solicită a se avea în vedere că în dosarul nr.XXXX/P/2009 s-a soluţionat definitiv o plângere care are acelaşi obiect ca şi plângerea de faţă. În ce priveşte cererea de renunţare la plângere, arată că nu au contestat faptul că petentul A. M. nu a semnat această cerere.

Analizând excepţia invocată de intimaţi privind inadmisibilitatea plângerii se constată că aceasta este neîntemeiată.

 Astfel, potrivit art.278 Cod procedură penală, plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit art.2781 Cod procedură penală, după respingerea plângerii făcute conform art. 275 - 278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

În speţă, plângerea formulată în temeiul art.278 Cod procedură penală a fost respinsă ca neîntemeiată prin ordonanţa prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani din xx.xx.xxxx dată în dosar nr.XXX/II/2 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, iar petentul a formulat plângerea întemeiată pe dispoziţiile art.2781 Cod procedură penală la data de xx.xx.xxxx, data poştei, fiind înregistrată la instanţă la data de xx.xx.xxxx, fiind respectată procedura şi termenele prevăzute de lege.

Analizând actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, în raport cu motivele invocate de petentul A. M., tribunalul constată că plângerea formulată de acesta este întemeiată.

Astfel, prin rezoluţia din xx.xx.xxxx, dată în dosarul nr.XXX/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, s-a dispus, în temeiul art.228 alin.6 combinat cu art.10 lit.d Cod procedură penală, modificat prin Legea nr.202/2010, neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorii M. I., H. I. I., P. I. O., B. D., B. I. şi T. G., pentru săvârşirea infracţiunilor de „folosirea cu rea credinţă a bunurilor de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect”, prevăzută şi pedepsită de art.272 pct.2 din Legea nr.31/1990, republicată şi modificată, „abuz în serviciu contra intereselor persoanelor”, prevăzută şi pedepsită de art.246 alin.1 Cod penal raportat la art.258 Cod penal, „fals intelectual”, prevăzută şi pedepsită de art.289 Cod penal şi „uz de fals”, prevăzută şi pedepsită de art.291 Cod penal, cu motivarea că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracţiuni.

Pentru a dispune astfel, procurorul, analizând argumentele cuprinse în propunerea organelor de cercetare penală, respectiv referatul din data de xx.xx.xxxx întocmit de I.P.J. Botoşani – Serviciul de Investigare a Fraudelor, a apreciat că acestea sunt concludente şi pertinente, motiv pentru care şi le-a însuşit.

Prin referatul din xx.xx.xxxx întocmit de I.P.J. Botoşani – Serviciul de Investigare a Fraudelor se reţine că la data de xx.xx.xxxx, numiţii A. M. şi G. D., acţionari ai S.C. X S.A. Botoşani, au sesizat DNA - Serviciul Teritorial Suceava privind activitatea infracţională săvârşită de un grup infracţional format din cei şase făptuitori, care, în perioada 2007-2011, au acţionat pentru falimentarea societăţii S.C. X S.A. Botoşani, au transferat bunurile mobile şi imobile la alte societăţi la care erau direct interesaţi, prejudiciul reclamat fiind de circa 9,665 milioane lei.

Se mai reţine că prin Ordonanţa nr.XX/P/2011 din data de xx.xx.xxxx, în temeiul art.38 Cod procedură penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de cei şase făptuitori cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000 şi disjungerea şi continuarea cercetărilor faţă de B. D. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art.272 pct.2 din Legea nr.31/1990, art.246 Cod penal, art.289 şi art.291 Cod penal şi at.6 şi 7 din Legea nr.241/2000.

Se precizează în ordonanţă că la data de xx.xx.xxxx, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a înregistrat sub nr.XXXX/P/2009, plângerea penală formulată de numitul G. D. împotriva lui M. I., H. I. I. şi P. I. O., B. I., B. D., I. V. şi V. C., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art.272 din Legea nr.31/1990, art.246 raportat la art.258 Cod penal, art.289, art.291 Cod penal şi art.25 şi art.26 Cod penal raportate la art.272 din Legea nr.31/1990, art.289, art.291 Cod penal.

Întrucât la data înregistrării şi înaintării către I.P.J. Botoşani – Serviciul de Investigare a Fraudelor a dosarului nr.XXX/P/2012, cercetările în dosarul penal nr.XXXX/P/2009, în care a fost sesizată comiterea aceloraşi fapte, erau finalizate, organele de cercetare au propus neînceperea urmăririi penale faţă de cei şase făptuitori pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art.272 pct.2 din Legea nr.31/1990, art.246 Cod penal, art.289 şi art.291 Cod penal.

Cu privire la aspectele de natură economică menţionate în cuprinsul sesizării, în urma verificărilor, s-a constatat că relaţiile comerciale derulate de S.C. Y S.A. Botoşani cu S.C. X S.A. Botoşani în perioada 2009-2011 au fost evidenţiate în contabilitatea S.C. Y S.A. Botoşani

S-a mai reţinut că la data de xx.xx.xxxx, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a înaintat cererile numiţilor A. M. şi G. D. din care rezultă că înţeleg să-şi retragă plângerea faţă de cei şase făptuitori, întrucât doresc să-şi rezolve problemele pe cale amiabilă.

Apreciind că în cauză probele în acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranţe în privinţa vinovăţiei făptuitorilor, s-a dat eficienţă regulii potrivit căreia „orice îndoială este în favoarea inculpatului”.

În ce priveşte infracţiunile prevăzute şi pedepsite de art.6 şi art.7 din Legea nr.241/2000, organele de cercetare penală au reţinut că acest act normativ nu există.

Rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale a fost menţinută prin ordonanţa din xx.xx.xxxx dată în dosarul nr.XXX/II/2 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, de respingere a plângerii formulate de petentul A. M..

Soluţiile date în cauză sunt nelegale şi netemeinice.

Astfel, este adevărat că, la data de xx.xx.xxxx, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a înregistrat sub nr.XXXX/P/2009, plângerea penală formulată de numitul G. D. împotriva lui M. I., H. I. I. şi P. I. O., B. I., B. D., I. V. şi V. C., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art.272 din Legea nr.31/1990, art.246 raportat la art.258 Cod penal, art.289, art.291 Cod penal şi art.25 şi art.26 Cod penal raportate la art.272 din Legea nr.31/1990, art.289, art.291 Cod penal.

La acest dosar a fost conexat şi dosarul nr.XXX/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani având ca obiect plângerea penală formulată de S.C. X S.A., prin reprezentanţi legali, împotriva numiţilor G. D. şi C. L..

Prin ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală din xx.xx.xxxx, dată în dosar nr.XXXX/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului G. D., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art.272 pct.2 din Legea nr.31/1990, republ. şi modif. şi art.246  Cod penal şi neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitoarea C. L., cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art.215 Cod penal,290 şi 291 Cod penal.

Prin aceiaşi ordonanţă, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorii M. I., H. I. I. şi P. I. O., B. D., I. V. şi V. C., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art.272 pct.2 din Legea nr.31/1990, republicată şi modificată, art.246 raportat la art.258 Cod penal, art.289, art.291 Cod penal şi art.25 şi art.26 Cod penal raportate la art.272 din Legea nr.31/1990, art.289, art.291 Cod penal, întrucât lipsesc condiţiile laturilor obiective ale infracţiunilor şi condiţiile participaţiei penale şi  neînceperea urmăririi penale faţă de B. I., pentru aceleaşi infracţiuni, întrucât faptele nu există.

Instanţa constată că la data de xx.xx.xxxx, s-a înregistrat la D.N.A. Serviciul Anticorupţie Suceava plângerea penală formulată de petentul A. M. şi de numitul G. D. (filele 9-19 dosar urmărire), prin care aceştia solicitau efectuarea de cercetări faţă de intimaţii din prezenta cauză, pentru săvârşirea, în perioada 2007-2011, a mai multor infracţiuni, relevându-se că aceştia au acţionat pentru falimentarea societăţii S.C. X S.A. Botoşani, au transferat bunurile mobile şi imobile la alte societăţi la care erau direct interesaţi, prejudiciul reclamat fiind de circa 9,665 milioane lei.

Prin Ordonanţa nr.XX/P/2011 din data de xx.xx.xxxx, în temeiul art.38 Cod procedură penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de cei şase făptuitori cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000, cu motivarea că făptuitorii nu au calitatea de funcţionari publici şi disjungerea şi continuarea cercetărilor faţă aceştia sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art.272 pct.2 din Legea nr.31/1990, cu modificările şi completările ulterioare, art.246 Cod penal, art.289, art.291 Cod penal şi art.6 şi 7 din Legea nr.241/2000.

Tribunalul reţine că, deşi prin ordonanţa sus-menţionată s-a dispus cercetarea intimaţilor şi pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, prev. de art.6 şi 7 din Legea nr.241/2005 (menţionarea anului 2000 fiind o evidentă eroare materială),organele de urmărire penală nu au făcut cercetări şi nu au dat nici o soluţie sub acest aspect.

De asemenea, prin ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală din xx.xx.xxxx, dată în dosar nr.XXXX/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, procurorul s-a pronunţat numai cu privire la intimaţii M. I., H. I. I. şi P. I. O. şi B. D., astfel încât motivarea că intimaţii au fost cercetaţi pentru aceleaşi fapte în acest dosar este greşită, întrucât, pe de o parte, nu s-a dat nici o soluţie faţă de  intimaţii B. I. şi T. G., iar, pe de altă parte, plângerea penală în această cauză este formulată  şi de petentul A. M., neanalizându-se conţinutul acestor plângeri pentru a se constata că există identitate de obiect.

S-a mai reţinut în mod greşit că, la data de xx.xx.xxxx, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a înaintat cererile numiţilor A. M. şi G. D., din care rezultă că înţeleg să-şi retragă plângerea faţă de cei şase făptuitori, întrucât această cerere nu este semnată de petentul A. M. şi îi vizează doar pe făptuitorii faţă de care s-au dat soluţii în cauza ce a făcut obiectul dosarului XXXX/P/2009.

De altfel, o astfel de poziţie este lipsită de relevanţă în raport de natura faptelor penale reclamate de petent.

Prin urmare, cum urmărirea penală nu este completă,  aşa cum s-a arătat mai sus, în temeiul art.2781 alin.8 lit.b Cod procedură penală, se va admite plângerea formulată de petentul A. M. împotriva rezoluţiei din xx.xx.xxxx dată în dosarul nr.XXX/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, se va desfiinţa rezoluţia atacată şi se va trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale faţă de intimaţii M. I., H. I. I., P. I. O., B. D., B. I. şi T. G., cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de „folosirea cu rea credinţă a bunurilor de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect”, prevăzută şi pedepsită de art.272 pct.2 din Legea nr.31/1990, republicată şi modificată; „abuz în serviciu contra intereselor persoanelor”, prevăzută şi pedepsită de art.246 alin.1 Cod penal raportat la art.258 Cod penal; „fals intelectual”, prevăzută şi pedepsită de art.289 Cod penal şi „uz de fals” prevăzută şi pedepsită de art.291 Cod penal.

Cu ocazia reluării urmăririi penale, vor fi avute în vedere cele arătate mai sus, urmând a se verifica şi sesizarea D.N.A. privind cercetarea intimaţilor şi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. şi ped. de art.6 şi 7 din Legea nr.241/2005, care dintr-o eroare materială, care se poate îndrepta, au fost consemnate în ordonanţă „art.6 şi 7 din Legea nr.241/2000”.

În temeiul art. 192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca nefondată excepţia invocată de intimaţii M. I., H. I. I., P. I. O., B. D., B. I. şi T. G., privind inadmisibilitatea plângerii formulate de petentul A. M..

În temeiul art.2781 alin.8 lit.b Cod procedură penală, admite plângerea formulată de petentul A. M., domiciliat în Botoşani, str.X, nr.Y, bl.Z, sc.T, et.U, jud.Botoşani, împotriva rezoluţiei din xx.xx.xxxx dată în dosarul nr.XXX/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani.

Desfiinţează rezoluţia atacată şi trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale faţă de intimaţii M. I., H. I. I., P. I. O., B. D., B. I. şi T. G., cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de „folosirea cu rea credinţă a bunurilor de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect”, prevăzută şi pedepsită de art.272 pct.2 din Legea nr.31/1990, republicată şi modificată; „abuz în serviciu contra intereselor persoanelor”, prevăzută şi pedepsită de art.246 alin.1 Cod penal raportat la art.258 Cod penal; „fals intelectual”, prevăzută şi pedepsită de art.289 Cod penal şi „uz de fals” prevăzută şi pedepsită de art.291 Cod penal.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică din xx.xx.xxxx.

PREŞEDINTE,  GREFIER,