Contestatia în anulare. Lipsa calitate procesuala activa a intimatului contestator pentru motivul prevazut de art.318 Teza II-a Cod procedura civila. Inadmisibilitate pentru motivul prev. De art.317 pct.2 Cod procedura civila, daca acest motiv putea ...

Decizie 735 din 06.05.2008


MATERIE:DREPT PROCESUAL CIVIL

OBIECT:

Contestatia în anulare. Lipsa calitate procesuala activa a intimatului contestator pentru motivul prevazut de art.318 Teza II-a Cod procedura civila. Inadmisibilitate pentru motivul prev. De art.317 pct.2 Cod procedura civila, daca acest motiv putea fi invocat în calea de atac a apelului ori a recursului.

Temei de drept: art.318 alin.1 pct.2, art.319 teza II-a  Cod procedura civila;

Sursa primara:

 Decizia civila nr.735/2008-R a Curtii de Apel Oradea

 (dosar nr.161/35/2008)

Prin decizia civila nr. 345/2007-R din 03 aprilie 2007 pronuntata de Curtea de Apel Oradea în dosar nr. 2525/35/2006, a fost admis ca fondat recursul civil introdus de reclamantele F. M., G. V., T. A.- decedata, continuata de mostenitorii: T. V., T. A. - junior, M.V.-D., împotriva deciziei civile nr. 370 din 30 mai 2006 pronuntata de Tribunalul Bihor, ce a fost modificata, s-a admis apelul reclamantilor si a fost schimbata în totalitate sentinta civila nr. 7118 din 14.XII.2004 pronuntata de Judecatoria Oradea în sensul ca s-a admis actiunea civila formulata de  reclamantele F. M., G. V. si T. A.-decedata, continuata de mostenitorii T.V., T. A. junior si M. V. - D. împotriva pârâtilor C.V., Comisia Judeteana B.de aplicare a Legii nr. 18/1991, Comisia Locala D. de aplicare a Legii nr. 18/1991 si în consecinta:

S-a constatat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 653/1999 emis în favoarea pârâtei C. V., cu privire la suprafata de 144 mp. teren din imobilul nr. top. 65 D..

S-a dispus rectificarea în CF. 179 Dragesti, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtei conform dispozitivului.

S-a respins actiunea reconventionala formulata de reclamanta reconventionala C. V. împotriva pârâtilor F. M., G. V., T.A. decedata continuata de mostenitorii  T, V., T. A. jr. si M.V. - D., în întregime.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de recurs a retinut ca criticile formulate de recurentii reclamanti principali, sunt fondate. Suprafata de 144 mp., din topograficul 65 Dragesti, a fost reconstituita initial în favoarea recurentilor, prin titlul de proprietate 363/1995. Ulterior, prin titlul de proprietate 653/1999 aceeasi suprafata a fost reconstituita în favoarea pârâtei C. V.. Instantele au respins actiunea formulata de reclamanti, prin care s-a invocat nulitatea titlului de proprietate al pârâtei, cu motivarea ca nr.top.65 Dragesti a apartinut antecesorilor pârâtei reclamantei reconventionale, C.  V. conform evidentei funciare. Aceste retineri sunt esential gresite si contrare dispozitiilor Legii fondului funciar. Art. 23 din Legea nr.18/1991 actualizata, precizeaza ca sunt si ramân în proprietatea privata a cooperatorilor sau mostenitorilor acestora terenurile aferente casei de locuit, anexelor gospodaresti, curtea si gradina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din D.L.42/1990. Aceasta dispozitie legala este relevanta în prezenta cauza, nefiind important cine a înscris terenul în CAP. si nici evidenta funciara, cât timp reclamantii principali au dovedit deplin ca imobilul din litigiu este aferent gospodariei lor, astfel cum este ea folosita de peste 70 de ani. În cauza s-a dovedit ca, între gospodariile reclamantilor si pârâtei exista delimitare clara înca anterior cooperativizarii, aspect care rezulta fara dubiu din sentinta civila nr.799/1973. Din considerentele acesteia rezulta ca, mama pârâtei defuncta B. E. a recunoscut existenta unei întelegeri între parti conform careia folosinta imobilelor învecinate la data pronuntarii hotarârii era bine delimitata, folosinta antecesorilor partilor datând de peste 50 ani si fiind exercitata cu buna credinta si sub nume de proprietar. Prin urmare gospodariile partilor au fost clar delimitate si folosite în mod continuu, de peste 70 de ani, iar suprafata de 144 mp. din litigiu s-a aflat în posesia netulburata si îndelungata a reclamantilor principali si antecesorilor acestora, acest aspect fiind probat si cu recunoasterea sotului intimatei (fila 29 dosar tribunal) si cu raportul de expertiza întocmit de expert G.într-un alt litigiu aflat pe rol între parti. Fata de aceasta împrejurare nu mai are relevanta existenta unui partaj încheiat cu respectarea conditiilor de forma impuse de lege, asa cum gresit a retinut Tribunalul Bihor, în speta fiind aplicabile dispozitiile legii speciale, art. 23 din Legea nr. 18/1991.

Împotriva acestei decizii, în termen si legal timbrat cu 10.3 lei prin chitanta fiscala si timbru judiciar, a formulat contestatie în anulare pârâta C. V., solicitând admiterea acesteia, anularea deciziei, mentinerea deciziei din apel si a sentintei, cu cheltuieli de judecata.

Prin motivele depuse la dosar, s-a invocat ca hotarârea este rezultatul unei omisiuni a instantei de-a cerceta unele motive de modificare, casare, prin recurs s-a solicitat a se verifica modul în care s-au eliberat titlurile de proprietate ce suprapun 144 mp din nr. top. 65 si nici ca la baza emiterii titlului sau a stat întabularea mostenirii dupa bunica C. M. prin tatal sau B.I., 2/4 parti B.3,5, cererea adresata în termen comisiei la 20.03.1991 prin care a solicitat toata suprafata de curte si teren situat acasa, cu care s-a înscris în registrul agricol si în CAP.

Daca s-ar fi analizat actele ce au stat la baza emiterii titlului sau, s-ar fi observat ca s-au introdus 144 mp din nr. top. 65, o jumatate din parcela si, astfel nu poate fi dezmostenita. Nu au dovedit intimatii ca ar fi fost proprietari antecesorii pe întregul numar topografic, ci doar pe 2/4 parti, nu s-a cercetat ca au fost de acord cu punerea sa în posesie, ca nu au dovedit ca folosesc întreaga parcela si ca s-ar fi înscris în CAP cu întregul teren.

În drept s-au invocat dispozitiile articolului 318 Cod de procedura civila.

Ulterior, contestatoarea si-a completat cererea invocând si articolul 317 aliniatul 2 Cod de procedura civila, întrucât cauza trebuia solutionata doar de Tribunal în recurs, având o singura cale de atac, recursul la Curtea de Apel  fiind inadmisibil.

Intimatii T. V., T. A.-junior, M. V.-D., F. M., G.V., prin note de sedinta au solicitat respingerea contestatiei în anulare, cu cheltuieli de judecata.

Ceilalti intimati, desi legal citati, nu s-au prezentat si nici nu si-au comunicat pozitia.

Examinând decizia contestata prin prisma motivelor invocate, cât si din oficiu, instanta constata urmatoarele:

Contestatia în anulare este o cale extraordinara de atac, iar motivele pentru care partile pot uza de aceasta sunt strict si limitativ precizate de articolele 317 - 318 Cod procedura civila. Potrivit articolului 318 Cod de procedura civila, invocat de contestatoare ca temei juridic al contestatiei, hotarârile instantelor de recurs pot fi atacate cu contestatie în anulare când dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale, sau când instanta de recurs, respingând recursul ori admitându-l doar în parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare.

Motivele depuse la dosar vizeaza modul în care s-a analizat fondul cererii, aprecierea probelor aflate în dosar, ori, concluziile la care a ajuns instanta de recurs referitor la aceste aspecte reprezinta dezlegari de judecata, neputând fi calificate ca greseli materiale pentru a face aplicabile dispozitiile articolului 318 Cod de procedura civila. Modul în care instanta de recurs a ajuns la concluzia ca se impunea anularea partiala a titlului de proprietate al contestatorului nu poate fi analizat pe calea contestatiei în anulare, constituind practic un recurs la recurs.

Aspectele referitor la cine era îndreptatit, de ce, la reconstituirea suprafetei de teren în litigiu, nu pot fi calificate ca greseli materiale, nu exista nici indicii din care sa reiasa ca instanta de recurs ar fi omis a cerceta vreunul din motivele de modificare, casare, invocate de intimatii recurenti, criticile fiind neavenite.

Cât priveste faptul ca ar fi fost judecata cauza de Tribunal în apel în loc de recurs, conform articolului 317 aliniatul 1 Cod de procedura civila, acest aspect trebuia invocat când s-a solutionat apelul sau recursul, neexistând aspecte din care sa reiasa ca ar fi fost contestatoarea împiedicata sa ridice aceasta problema, mai mult, cauza a fost promovata anterior Legii nr. 247/2005 ce a instituit doar calea de atac a apelului, orice discutii în acest sens nu fac aplicabile dispozitiile legale invocate.

Ca urmare a celor expuse, nefiind incidente dispozitiile articolelor 317, 318 Cod procedura civila, instanta a respins ca nefondata contestatia în anulare, mentinând în întregime decizia contestata ca fiind legala si temeinica.

Domenii speta