Conditiile de exercitiu ale actiunii civile. Interes legitim si calitate procesuala activa.

 . Drept procesual civil. Conditiile de exercitiu ale actiunii civile. Interes legitim si calitate procesuala activa.

Data fiind valoarea considerabila a investitiilor efectuate la casa din litigiu, în perioada casatoriei fostilor soti - constructiei mostenita de unul dintre soti, ce-a facut parte din fondul vechi de locuinte a orasului, fiindu-i aduse modificari substantiale care i-au sporit considerabil valoarea, devenind practic un nou edificat - nu se poate nega interesul legitim al recurentei reclamante în promovarea actiunii dedusa judecatii având drept scop readucerea casei în patrimoniul fostului sot, neputând fi astfel contestata nici calitatea sa procesuala activa.

Decizia civila nr. 1137/2008-R a Curtii de Apel Oradea

Prin sentinta civila nr. 2371 din 14 aprilie 2005 pronuntata de Judecatoria Oradea în dosar nr. 2194/2004, s-a admis în parte cererea de chemare în judecata precizata a reclamantei B.E. împotriva pârâtilor B.M. si B.T.-sen, C. Florin si C. Geanina-Madalina.

S-a constatat nulitatea absoluta a contractului intitulat "contract de vânzare cumparare" încheiat între pârâtii B.T.-sen si B.M. (fosta B.) la data de 03.06.1999.

S-a dispus radierea dreptului de proprietate a pârâtei B.M. (fosta B.) întabulat sub poz. B.1 din C.F. NDF 630 Oradea, asupra casei de pe nr. cadastral 843, înscris la poz. A.1 din acelasi C.F.

S-a dispus întabularea dreptului de proprietate asupra casei de pe nr. cadastral 843 în favoarea pârâtului B.T.-sen, în C.F. NDF 630 Oradea si s-au respins ca nefondate celelalte capete de cere.

Au fost obligati pârâtii B.M. si B.T.-sen sa plateasca reclamantei câte 1.093.625 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecata.

S-a respins ca nefondata cererea pârâtilor B.M. si B.  Traian-sen privind acordarea de cheltuieli de judecata.

S-a constatat nulitatea absoluta a contractului intitulat "contract de vânzare cumparare" încheiat între pârâtii B.T.-sen si B.M. (fosta B.) la data de 03.06.1999.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, judecatoria a retinut ca, reclamanta si pârâtul B.T.-sen au fost casatoriti, divortând în anul 1996. Pârâtul s-a recasatorit la data de 23.05.2001 cu fosta sa concubina B. (fosta B.) Maria. Anterior casatoriei, printr-un contract sub semnatura privata, pârâtul a vândut concubinei casa si anexele gospodaresti de pe str. Recoltei nr.10 proprietatea sa extratabulara, dobândita prin mostenire de la antecesoarea sa Ghet Floare, pentru pretul de 7.000.000 lei. La data de 07.09.1999, respectiv la 17.11.1999 pârâtul a vândut concubinei si terenul cu nr.top 7830/5, în suprafata de 540 m.p., înscris în C.F. 34128 Oradea, întabulîndu-se sub B.2 si 3 asupra terenului. Pe terenul în discutie exista doua case, dintre care cea dobândita de pârâta B. prin contractul sub semnatura privata, iar cea de a doua este cea folosita de pârâtii C.. Acestia din urma si pârâta B. au încheiat actul de dezmembrare, partaj si vânzare cumparare nr.1172/20.03.2001 al BNP Dragoiu Ilie, prin care nr.top 7830/5 s-a dezmembrat în doua parcele noi,m cea cu nr. cadastral 843 în suprafata de 298 m.p., pe care se afla si casa dobândita prin contractul de vânzare cumparare sub semnatura privata si parcela cu nr. cadastral 844 în suprafata de 298 m.p. pe care se afla casa folosita de pârâtii C. Prin acest act terenul cu nr. cadastral 844 împreuna cu casa ce se afla pe respectivul teren, a fost vândut de pârâta B.M. pârâtilor C. cu suma de 70.000.000 lei, terenul cu nr. cadastral 843 împreuna cu casa amplasata pe acesta s-au înscris în C.F. NDF 630 în favoarea lui B.M., iar nr. cadastral 844 cu casa de pe acesta în favoarea pârâtilor C. în C.F. NDF 631.

Cu privire la interesul reclamantei în justificarea formularii cererii arata judecatoria ca interesul acesteia este justificat având în vedere ca reclamanta li familia acesteia locuiesc în casa de pe nr. cadastral 843, iar pârâta B. în calitate de proprietar a introdus o cerere de evacuare împotriva acestora, astfel ca arata instanta c a, prin anularea actelor care au stat la baza proprietatii pârâtei se desfiinteaza tocmai suportul pe care aceasta din urma si-a întemeiat cererea de evacuare. În ceea ce priveste calificarea contractului de vânzare cumparare sub semnatura privata privind casa de pe nr. cadastral 843 si Anexele gospodaresti vândute cu 7.-000.000 lei în anul 1999, instanta a retinut ca aceasta suma este mult inferioara valorii reale de la acea data. În acest sens, subliniaza instanta ca expertiza efectuata în dosarul 8616/2001 a evaluat doar valoarea investitiilor efectuate pîna în 1999 la 170.700.000 lei, actualizate la data de 15.11.2002, cu valoarea de circulatie la acea data de 96.750.000 lei. Retinînd aceasta disproportie de pret, precum si faptul ca pârâtul B. a înstrainat casa cu anexe concubinei care ulterior i-a devenit sotie, instanta a considerat ca actul încheiat între cei 2 este o donatie cu sarcini, si nu o vânzare cumparare. intentia reala a înstrainatorului a fost aceia de a gratifica, iar actul astfel încheiat este o donatie cu sarcini de a plati suma de 7.000.000 lei. De asemenea, nu s-au respectat prevederile art.813 din c.civil privind forma autentica a donatiei, ceea ce atrage nulitatea absoluta a contractului.

În ceea ce priveste cele doua contracte prin care pârâta a dobândit proprietatea asupra terenului, arata judecatoria ca nu se pune problema calificarii acestora ca veritabile contracte de vânzare cumparare sau donatie, acestea fiind încheiate în forma autentica, înstrainatorul fiind proprietarul exclusiv al terenului, putea sa dispuna liber fie ca donatie sau ca vânzare cumparare. În ceea ce priveste constatarea nulitatii absolute partiale a actului de dezmembrare, partaj si vânzare cumparare, în ceea ce o priveste doar pe pârâta B., instanta arata ca aceasta este nefondata, din moment ce se mentin actele privind terenul, subliniind totodata ca nulitatea nu poate fi partiala, în sensul sa vizeze doar o parte din contract.

Împotriva acestei hotarâri au declarat apel pârâtii B.T. si B.M. si recurs reclamanta B.E..

Recursul declarat de reclamanta B.E. a fost calificat de instanta ca fiind apel.

Prin decizia civila nr. 586/A/2007 din 13 iunie 2007 pronuntata de Tribunalul Bihor în dosar nr. 3161/111/2005, au fost respinse apelurile declarate în cauza si a fost pastrata în întregime sentinta civila nr. 2371 din 14 aprilie 2005 pronuntata de Judecatoria Oradea în dosar nr. 2194/2004.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, Tribunalul Bihor a retinut urmatoarele:

Corect judecatoria a constatat nulitatea absoluta a contractului de vânzare cumparare sub semnatura privata încheiat la data de 03.06.1999 între pârâtii B.T.-sen si B.M., contract prin care i s-a înstrainat acesteia din urma imobilul situat în Oradea str. recoltei nr.10, însa considerentele avute în vedere la pronuntarea acestei solutii, se constata a fi eronate. Astfel, gresit a apreciat prima instanta ca în realitate s-a încheiat între parti un contract de donatie cu sarcini si nu un contract de vânzare cumparare, în conditiile în care dovada caracterului semnalat al operatiunii nu s-a facut în cauza. Faptul ca, pretul convenit la încheierea contractului a fost fixat sub valoarea reala a bunului, fara a se putea retine ca acesta este practic inexistent, nu este de natura sa conduca la concluzia ca avem de a face cu o liberalitate, cum gresit arata judecatoria, intentia de gratificare neputînd fi retinuta. Cu privire la pret, ca obiect al contractului de vânzare cumparare este de stiut ca, seriozitatea acestuia indica o echivalenta valorica relativa, raportata atît la valoarea lucrului vândut cît si la subiectivismul partilor care sunt libere sa aprecieze întinderea valorii la momentul vânzarii. Este adevarat faptul ca, pretul de 7.000.000 lei pentru un imobil ca si cel în cauza la nivelul anului 1999, nu reflecta valoarea sa reala, însa relatia de concubinaj existenta între cele doua parti contractante, la data încheierii acestuia, justifica disproportia de valoare. S-a apreciat însa ca conventia intervenita între cele doua parti se întemeiaza pe o cauza ilicita, considerând ca ambele parti contractante au fost de rea credinta la încheierea actului juridic. Faptul ca între parti a existat o relatie de concubinaj, care a culminat ulterior cu casatoria acestora, constituie o împrejurare esentiala de natura a forma convingerea instantei ca ambele parti prin încheierea acestui contract au urmarit fraudarea drepturilor reclamantei, în calitate de fosta sotie a pârâtului, prin scoaterea bunului din patrimoniul acestuia din urma.

Cât priveste celelalte capete de cerere formulate în cauza, prin care s-a solicitat a se constata nulitatea absoluta a celor doua contracte de vânzare cumparare încheiate între acelasi parti având ca obiect  imobilul teren înscris  în C.F. 34128 Oradea cu nr.top 7830/5, precum si cel prin care s-a solicitat a se constata nulitatea absoluta a actului de dezmembrare, partaj si vânzare cumparare, s-a constatat ca reclamantei îi lipseste interesul legitim în promovarea acestora în conditiile în care nu a produs dovezi prin care sa demonstreze ca ar fi vatamata în vreun fel prin încheierea acestor operatiuni, terenul apartinându-i în exclusivitate anterior înstrainarii pârâtului B.T., fiind dobândit de acesta cu titlu de mostenire.

Cît priveste însa cel dintîi capat de cerere prin care s-a solicitat constatarea nulitatii absolute a contractului având ca obiect imobilul casa, se constata ca, reclamanta îsi justifica interesul legitim prin aceea ca, urmareste readucerea bunului în patrimoniul fostului sau sot, în vederea valorificarii ulterioare a drepturilor patrimoniale asupra bunurilor dobândite în perioada convietuirii acestora.

Faptul ca si acest imobil a fost dobândit de pârât cu titlu de succesiune, fiind bunul sau propriu nu schimba datele problemei, reclamanta sustinând ca, constructia initiala era din vaioaga, pe care a reconstruit-o împreuna cu sotul sau, aducîndu-i îmbunatatiri substantiale. În masura în care se vor dovedi sustinerile acesteia legate de reconstituirea casei vechi asa încât aceasta ar putea fi considerata o constructie noua, asupra acesteia reclamanta ar avea un drept de proprietate alaturi de pârâtul B.T. si nu doar un drept de creanta cum considera apelantii pârâti. Este adevarat faptul ca, în aceasta situatie, reclamanta ar avea un drept de folosinta asupra terenului, pe care este amplasata constructia, ceea ce ar putea justifica interesul sau în anularea contractelor cu privire la teren, însa este de precizat ca, eventualul drept de folosinta va putea fi valorificat în contradictoriu cu pârâta B. în calitatea acesteia de succesor în drepturi al fostului proprietar tabular.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanta B.E. si pârâta B.M..

Recurenta reclamanta a solicitat admiterea recursului, modificarea celor doua hotarâri în sensul admiterii în totalitate a actiunii, formulând urmatoarele critici:

- gresit a fost respins apelul ca nefondat desi instanta de apel a retinut ca ea ar avea un interes legitim privind constatarea nulitatii absolute a actelor autentice si ca ar avea un drept de proprietate asupra casei (si nu de creanta) si de folosinta asupra terenului;

- întabularea în CF a pârâtei B.M. nu s-a facut în baza contractului din 03.06,1999, ci în baza actului de dezmembrare, partaj si vânzare-cumparare al Biroului Notarului Public Dragoiu Ilie, act nr. 1172/20.03.2001;

- pârâta B. Maria si-a înscris casa în CF pe numele sau, desi în CF nr. 3412-Oradea nu este înscrisa nici una din cele doua case pentru ca dupa parcelare si formare de CFNDF, respectiv CFNDF nr. 630 sa se înscrie casa pe numele pârâtei mentionate, iar în CFNDF nr. 631-Oradea s-a înscris casa si terenul pe pârâtii C.a;

- prin operatiunile efectuate în baza unor acte nelegale s-a urmarit fraudarea intereselor recurentei reclamante;

- conform martorilor audiati în fata instantei de apel, pârâta B. Maria nu a fost niciodata în posesia imobilului în litigiu, nefiind vazuta nici înainte de cumparare si nici dupa aceea pentru a constata starea în care era casa cumparata si investitiile facute de recurenta si de fostul ei sot la acea casa care i-a ridicat mult pretul;

Recurenta pârâta B.M. (fosta B.) a solicitat admiterea recursului, casarea hotarârilor atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond, iar în subsidiar modificarea deciziei si în parte a sentintei în sensul respingerii în totalitate a cererii introductive, în motivarea cererii de recurs fiind învederate urmatoarele:

- motivarea data hotarârii de apel este în totala contradictie cu dispozitivul deciziei luate, astfel atâta timp cât instanta apreciat ca ne aflam în fata unei gresite calificari a contractului de vânzare-cumparare de catre instanta de fond ca fiind contract de donatie, nu se poate retine ca hotarârea atacata este una legala si temeinica, pe de alta parte schimbând în mod evident caracterul juridic al actului atacat, se impune admiterea apelului si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond cu îndrumare de a se administra probe care sa faca dovada caracterului ilicit al contractului de vânzare-cumparare;

- în cauza sunt incidente exceptiile privind lipsa interesului legitim si lipsei calitatii procesuale active a reclamantei B.E., respinse de instanta de apel, aceasta având în vedere investitiile facute la imobilul supraedificat, proprietatea vânzatorului B.T., care ar putea naste în persoana ei un drept de proprietate, iar nu de creanta cum sustine recurenta, instanta facând o analiza ampla a conditiilor în care reclamanta ar putea obtine dreptul de proprietate asupra casei si de folosinta asupra terenului, desi nu a fost investita cu aceste capete de cerere, de asemenea au fost audiati martori nepertinenti cauzei care au testat cu privire la îmbunatatirile aduse casei de locuit, desi instanta nu a fost investita cu un capat de cerere în acest sens.

În drept sunt invocate dispozitiile articolelor 312, 304 pct. 7, 8 si 9 Cod de Procedura Civila.

Intimatii pârâti C. Fl., C. G.-M, legal citati, nu au depus întâmpinare si nu s-au prezentat în instanta.

Examinând decizia recurata prin prisma motivelor de recurs, precum si din oficiu, instanta retine urmatoarele:

Criticile aduse hotarârilor atacate de catre recurenta B.E. sunt gasite de instanta de recurs partial întemeiate, astfel în conditiile în care înscrierea în CF a dreptului de proprietate al recurentei pârâte B.M. s-a efectuat în baza actului de dezmembrare, partaj si vânzare-cumparare autentificat sub nr. 1172 din 20 martie 2001 de catre Biroul Notarului Public Dragoiu Ilie, în mod nejustificat instanta de fond a respins ca nefondata cererea având ca obiect constatarea nulitatii actului autentic sus mentionat, cu atât mai mult cu cât a dispus radierea dreptului de proprietate al pârâtei B.M. întabulat sub pozitia B.1 din CF nedefinitiva nr. 630 asupra casei de pe nr. cadastral 843 înscris sub pozitia A.1 din aceeasi CF. Or, înscrierea dreptului tabular în favoarea pârâtei s-a facut tocmai în baza actului de dezmembrare,  partaj si vânzare-cumparare despre care s-a facut vorbire mai sus, deci se impunea analizarea valabilitatii acestuia prin prisma motivelor invocate de titulara cererii.

Astfel, prin verificarea înscrierilor efectuate în cartea funciara nr. 34128-Oradea se constata ca B. Maria a devenit proprietara asupra terenului situat pe parcela cu nr. topografic 7830/5 în suprafata de 540 mp cu titlu de cumparare, dreptul acesteia fiind înscris sub B.2 si B.3. Aceasta nu a avut în proprietate, conform drepturilor tabulare evidentiate în coala funciara, niciodata casa de locuit care ulterior apare mentionata în cuprinsul actului de dezmembrare aflat în discutie, casa asupra careia pârâta a dispus a fi transcrisa într-o coala noua de carte funciara cu caracter nedefinitiv pe numele sau cu titlu de dobândire, posesie faptica si partaj. În acest context, este de retinut ca pârâta B. Maria îsi putea exercita dreptul de dispozitie în exclusivitate asupra terenului nicidecum asupra casei situata la numarul administrativ 10 care, pe de o parte, nu era înscrisa în CF, iar pe de alta parte, conform probatoriului administrat s-a dovedit ca respectivei case i-au fost aduse îmbunatatiri în valoare de 170.000.000 lei sub durata casatoriei pârâtului B.T. cu recurenta B.E., suferind modificari structurale, care i-au sporit substantial valoarea.

Se poate lesne constata ca actul de dezmembrare contestat, care a constituit fundamentul întabularii dreptului de proprietate al pârâtei asupra casei situata pe numarul cadastral 843 este nelegal în ceea ce priveste transcrierea acesteia într-o noua coala de CF nedefinitiva în favoarea pârâtei, impunându-se asadar constatarea nulitatii partiale a actului sub aspectul sus aratat.

În acelasi context, este de adaugat ca este necesara desfiintarea în parte a actului autentic de dezmembrare, recurenta reclamanta neavând nici un interes legitim în ceea ce priveste casa situata la numarul administrativ 10/A transcrisa în CF nedefinitiva cu numarul cadastral nou format 844 pe numele pârâtilor C.a, de altminteri recurenta a si precizat pe parcursul judecarii pricinii ca atragerea acestora în proces s-a facut din motive de opozabilitate a hotarârii.

În ceea ce priveste pretentia recurentei B.E. de a obtine constatarea nulitatii contractelor autentice de vânzare-cumparare nr. 1884/07.09.1999 si nr. 2964/17.11.1999, aceasta se dovedeste a fi lipsita de temei câta vreme actele juridice respective au avut ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului situat pe parcela cu nr. topografic 7830/5 în întindere de 540 mp, teren ce a constituit proprietatea vânzatorului înscris sub B.1 cu titlu de mostenire si cu privire la care recurenta, fosta sotie a pârâtului B.T., nu poate emite nici o pretentie, aceasta putând viza în exclusivitate casa de locuit.

Câta vreme valoarea investitiilor facute la casa aflata în discutie, în perioada casatoriei fostilor soti B., se cifreaza la suma sus aratata, constând în lucrari de consolidare, reparatii si investitii, în care se includ între altele schimbat usi si ferestre, zidit trei rânduri de caramida, tencuit la interior si exterior, subzidire la fundatii, modificat acoperisul casei, demontat planseul de lemn si executat altul nou, dotarea casei cu o camara pentru alimente, împrejmuire în curte, copertina la intrarea în casa, toate acestea demonstreaza ca respectiva constructie, mostenita de pârâtul B.T., ce facea parte din fondul vechi de locuinte a orasului, a suferit modificari substantiale, care i-au sporit considerabil valoarea, devenind practic un nou edificat.

Nu se poate astfel nega interesul legitim al recurentei reclamante în promovarea actiunii dedusa judecatii având drept scop readucerea casei de la nr. administrativ 10 în patrimoniul fostului ei sot, neputând fi astfel contestata nici calitatea sa procesuala activa.

Probatiunea axata pe problema investitiilor aduse de fostii soti imobilului din litigiu se impunea a fi administrata, de asemenea tratata în considerentele hotarârilor anterioare, în situatia în care în speta au fost invocate exceptiile mai sus aratate, iar în solutionarea acestora se impunea rezolvarea respectivei probleme, si aceasta chiar daca petitul actiunii nu cuprinde cereri distincte privitoare la stabilirea dreptului reclamantei asupra casei de locuit.

În ceea ce priveste criticile vizând schimbarea de catre instanta de fond a naturii actului juridic, este de subliniat ca nu se impunea desfiintarea sentintei cu trimitere spre rejudecare, astfel cum sustine recurenta B. M., motivele prevazute de textul articolului 297 aliniatul 1 din Codul de procedura civila fiind limitativ enumerate. Apoi, în temeiul caracterului devolutiv al apelului si având dovezi suficiente care puneau în evidenta cauza ilicita a conventiei încheiata sub forma actului sub semnatura privata, prin care actualii soti B. au urmarit fraudarea intereselor fostei sotii a pârâtului B.T., prin scoaterea casei de locuit din patrimoniul sau, în mod legal instanta de apel a concluzionat, pe fondul cererii ca dispozitia de constatare a nulitatii contractului de vânzare-cumparare este corecta.

Dat fiind efectul devolutiv al apelului consacrat de articolul 292 aliniatul 1 sin Codul de procedura civila, toate problemele de fapt si de drept dezbatute în prima instanta sunt readuse în fata instantei de apel, provocând o noua judecata asupra fondului, iar în speta titulara de actiune a invocat ca motiv de nulitate a conventiei aflata în discutie tocmai cauza ilicita si cu privire la care sub durata desfasurarii procesului a fost administrat probatoriu îndestulator, prin urmare se impunea constatarea nulitatii conventiei din perspectiva prevederilor articolului 966 din Codul civil.

Fata de considerentele ce preced, instanta, în baza dispozitiilor articolului 312 aliniatele 1 si 3 din Codul de procedura civila, a respins ca nefondat recursul pârâtei B.M. si a admis recursul declarat de reclamanta B.E., a modificat în parte decizia recurata în sensul ca a admis apelul acesteia împotriva sentintei judecatoresti, pe care a schimbat-o în parte în sensul ca a constatat nulitatea absoluta partiala a actului autentificat sub nr. 1172 din 20 martie 2001 de catre Biroul Notarului Public Ilie Dragoiu în cea ce priveste transcrierea casei de locuit situata pe str. Recoltei la nr. administrativ 10, în favoarea lui B. Maria, mentinând celelalte dispozitii ale sentintei si deciziei.

Fiind în culpa procesuala, B.M. si B.T. au fost obligati în baza dispozitiilor articolului 274 din Codul de procedura civila, la plata sumei de 706,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecata partiale în toate fazele procesuale, reprezentând taxe judiciare de timbru si respectiv valoarea onorariilor avocatiale, în favoarea recurentei reclamante B.E..

Domenii speta

Spete similare