Acţiune în desfiinţarea unor transferuri frauduloase. nulitate. termen de prescripţie.

Decizie 148/R-C din 03.03.2006


ACŢIUNE ÎN DESFIINŢAREA UNOR TRANSFERURI

FRAUDULOASE. NULITATE. TERMEN DE PRESCRIPŢIE.

Art.46 şi 49 alin.1, 60-62 din Legea nr.64/1995

Art.103 Cod pr.civilă

Acţiunea în desfiinţarea unor acte frauduloase

încheiate de debitoare, după deschiderea procedurii reorganizării

judiciare şi a falimentului, fără acordul judecătorului-sindic, sunt

nule în temeiul art.49 din lege şi nu anulabile, în conformitate cu

disp.art.60 şi urm. din acelaşi act normativ.

În aceste condiţii exercitarea acţiunii nu este

condiţionată de respectarea termenului la care se referă art.62 din

Legea nr.64/1995.

(Decizia nr.148/R-C din 3 martie 2006)

Prin acţiunea formulată la 10 iunie 2005, lichidatorul „Ş.V.” a

cerut anularea actelor frauduloase încheiate între debitoarea-falită S.C.

„C” S.R.L., pe de o parte, şi S.C. „M.I.” S.R.L. şi S.C. „V” S.R.L., de altă

parte, iar în temeiul art.19 din Decretul nr.167/1958 a solicitat repunerea

în termenul prevăzut de art.62 din Legea nr.64/1995.

În motivare s-a arătat că debitoarea a înstrăinat bunuri cu

facturile a căror anulare se solicită, la un preţ sub nivelul pieţei, aşa încât

sunt incidente disp.art.61 lit.b din Legea nr.64/1995.

Prin sentinţa nr.781/2005, Secţia comercială a Tribunalului

Vâlcea a respins cererea ca tardiv formulată, reţinând că  nu sunt

îndeplinite condiţiile repunerii în termenul de 18 luni, care, de altfel, este

un termen de decădere şi, oricum, cererea a fost formulată la mai mult de

15 zile de la data încetării împiedicării.

Soluţionând recursul formulat de reclamantă, prin lichidator,

Curtea de Apel Piteşti, prin decizia nr.148/R-C/2006, a admis calea de

atac, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la acelaşi tribunal.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de control judiciar a reţinut, cu

prioritate că, în conformitate cu prevederile art.84 din Codul de

procedură civilă, judecătorului îi revine sarcina de a califica cererile

formulate de părţi.

Apoi s-a observat că instanţa nu s-a pronunţat expres decât

asupra cererii de repunere pe rol, considerând-o tardivă, tardivitate care

ar fi atras aceeaşi sancţiune şi pentru acţiunea în anulare.

În ceea ce priveşte însă această acţiune, prin ea se dorea

desfiinţarea unor acte de transfer încheiate de debitoarea-falită după

deschiderea procedurii şi fără acordul judecătorului sindic, acte care,

potrivit art.46 şi 49 din Legea nr.64/1995, sunt nule.

Legea reorganizării judiciare şi a falimentului tratează în mod

distinct cele două categorii de situaţii ale înstrăinărilor făcute de

debitoare.

Pe de o parte, sunt sancţionate cu nulitate actele juridice

încheiate fără acordului judecătorului sindic după deschiderea procedurii

şi, în această situaţie, nu se prevede un termen special de desfiinţare, aşa

încât urmează să se aplice dreptul comun în materie.

Pe de altă parte, sunt tratate actele anulabile (art.60 şi urm.)

pentru care s-a prevăzut un termen special, termen la care s-au raportat

atât lichidatorul cât şi judecătorul sindic.

În cauză sunt aplicabile prevederile privind nulitatea celor

două transferuri ale debitoarei, deoarece ele sunt făcute după deschiderea

procedurii, situaţie faţă de care acţiunea lichidatorului trebuia 

caracterizată ca o acţiune în nulitate, urmând să se observe dacă cererea

de repunere în termen, făcută în condiţiile art.103 din Codul de

procedură civilă, mai are obiect.

Soluţionând cauza, fără a intra în cercetarea fondului, în

temeiul unor excepţii ce nu sunt incidente, s-a apreciat că, în

conformitate cu prevederile art.312 alin.5 din Codul de procedură civilă,

se impune admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre

rejudecare.

Domenii speta