Eroare grava de fapt. Condamnare pentru o fapta neprevazuta de legea penala.

Infaptuirea justitiei penale cere ca judecatorii sa nu se întemeieze, în hotarârile pe care le pronunta, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândita pe baza de probe decisive, complete, sigure, în masura sa reflecte realitatea obiectiva (fapta supuse judecatii).

Numai asa se formeaza convingerea, izvorâta din dovezile administrate în cauza, ca realitatea obiectiva (fapta supusa judecatii) este, fara echivoc, cea pe care o înfatiseaza realitatea reconstituita ideologic cu ajutorul probelor.

Daca însa în raport de probele administrate îndoiala persista în ceea ce priveste vinovatia penala, atunci aceasta îndoiala este „echivalenta cu o proba pozitiva de nevinovatie”.

Prin sentinta penala nr.1183/10.11.2008 pronuntata de catre Judecatoria Constanta în dosarul nr.13732/212/2008 s-a hotarât:

- în baza art. 2151 alin. 1 Cod penal cu aplicare art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 74 lit. a, c Cod penal si art. 76 lit. d Cod penal condamnarea inculpatei N.C., domiciliata în Constanta, la pedeapsa de 6 (sase) luni închisoare pentru savârsirea infractiunii de delapidare,

- în baza art. 291 Cod penal cu aplicare art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 74 lit. a, c Cod penal si art. 76 lit. e Cod penal, condamnarea aceleiasi inculpate la pedeapsa de 1 (o) luna pentru savârsirea infractiunii de uz de fals;

- în baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b Cod penal, contopirea pedepselor aplicate urmând ca inculpata N.C. sa execute pedeapsa cea mai mare de 6 (sase) luni închisoare,

- în baza art. 81 Cod penal, suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate inculpatei N.C. pe o durata de 2 ani si 6 luni, termen de încercare stabilit în conditiile art. 82 Cod penal;

- în baza art. 71 Cod penal, interzicerea inculpatei a exercitiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal si în baza art. 71 alin. 5 Cod penal, constatându-se suspendata executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei,

- în baza art. 359 Cod procedura penala, s-a atras atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal a caror nerespectare atrage revocarea suspendarii executarii pedepsei;

- în baza art. 14 si art. 346 Cod procedura penala rap. la art. 998 si urm. Cod civil, obligarea inculpatei N.C la plata sumei de 8.207,95 lei la care se adauga dobânda legala catre Asociatia de Proprietari nr. X Constanta;

- în baza art. 191 Cod procedura penala, obligarea inculpatei la 1.400 lei cheltuieli judiciare catre stat.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca prin rechizitoriul nr. 8697/P/2006 din 25.06.2008 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatei N.C. pentru savârsirea infractiunilor prev. de art. 2151 alin. 1 Cod penal cu aplicare art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 291 Cod penal cu aplicare art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicare art. 33 lit. a Cod penal.

Prin actul de inculpare s-a retinut în sarcina inculpatei ca în calitate de administrator al Asociatiei de Proprietari nr. X Constanta si-a însusit în mod repetat, în perioada 01.12.2004 - 31.03.2006, diferite sume de bani din gestiune, sume totalizând 8.207,95 lei, si în realizarea aceleiasi rezolutii infractionale în perioada anilor 2005 – 2006 a înregistrat în evidenta contabila facturi fiscale, cunoscând ca sunt falsificate, prin modificarea numarului asociatiei, a sumei de bani si a datei, în vederea producerii unor consecinte juridice (respectiv pentru ascunderea unei parti a prejudiciului creat).

Analizând actele si lucrarile dosarului administrate atât în cursul urmaririi penale cât si în cursul cercetarii judecatoresti instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt:

 La data de 31.08.2006 reprezentantii legali ai Asociatiei de Proprietari nr. X Constanta s-au adresat organelor de urmarire penala reclamând ca N.C., in calitate de administrator al asociatiei, si-a însusit in mod repetat sume de bani din gestiune si a falsificat diferite documente.

În motivarea plângerii, s-a precizat ca aspectele mentionate au rezultat din expertiza contabila extrajudiciara, efectuata la data de 24.07.2006 de catre expertul contabil autorizat N.D.

Inculpata N.C. a ocupat functia de administrator al Asociatiei de Proprietari X în perioada 01.12.2004 - 31.03.2006.

Constatând nereguli în gestiunea asociatiei, reprezentantii legali ai acesteia au solicitat efectuarea unei expertize contabile extrajudiciare.

Raportul de expertiza extrajudiciara a retinut o lipsa în gestiune de 8.153,37 lei, precum si înregistrarea în evidentele contabile a unor documente ce nu îndeplineau conditiile legale, în acest sens, s-a precizat ca 3 chitante erau contrafacute, iar o chitanta privea alta asociatie de proprietari, iar o factura privind consumul de apa era contrafacuta.

S-a mai retinut în raportul de expertiza extrajudiciara ca s-au emis chitante pentru încasarea întretinerii fara a fi înregistrate in registrul de casa, la încasari.

Pentru a determina prejudiciul cert produs de inculpata N.C. Asociatiei de Proprietari X Constanta, precum si a modalitatilor de producere a acestuia, in cauza s-a dispus si s-a efectuat în cursul urmaririi penale o expertiza contabila judiciara, de catre expertul contabil autorizat S.M. si de catre expertii contabili O.Z. (expert-parte pentru inculpata) si N.D. (expert-parte pentru persoana vatamata).

Din verificarea modului de reflectare a sumelor încasate, prin expertiza contabila s-a stabilit ca in unele fise individuale ale locatarilor figureaza înregistrate încasari, ce nu sunt evidentiate in registrul de casa.

A rezultat ca s-au efectuat încasari pe baza a doua chitantiere fiscale, in valoare totala de 3.692,33 lei, încasari ce nu au fost evidentiate in registrul de casa.

Expertii au mai determinat ca s-au înregistrat in registrul de casa documentele ce nu reflecta realitatea platilor, acestea totalizând suma de 4.665,73 Lei si reprezentând copii ale chitantelor ce nu reflecta realitatea, precum si trei chitante emise pentru alte asociatii de proprietari.

Expertii contabili au concluzionat ca in perioada cat a ocupat functia de administrator al Asociatiei de proprietari X, inculpata a produs un prejudiciu total de 8.207,95 lei, provenind din încasari efectuate si neînregistrate in registrul de casa (in valoare de 3.692,33 lei), din evidentierea platilor fara documente legale (in valoare de 4.665,73 lei), din soldul registrului de casa, nepredat (in valoare de 96,59 lei); din suma rezultata, respectiv 8.454,65 lei, expertii au scazut suma de 246,70 lei reprezentand incasari efectuate pentru obligatii salariale la bugetul de stat determinand astfel prejudiciul in valoare de 8.207,95 lei.

S-a mai apreciat de catre expertii contabili autorizati ca inculpata nu a intocmit corect borderourile de incasare a subventiilor la caldura, motiv pentru care RADET a diminuat obligatiile la plata ale asociatiei cu suma de 5.379,61 lei.

S-a determinat totodata in suplimentul expertizei ca penalitatile aplicate de R.A.D.E.T. pentru perioada 2001-2004 (totalizand 8.582,73 lei) nu sunt in sarcina inculpatei N.C.

Expertii au mai retinut ca gestiunea asociatiei nu a fost verificata lunar de catre comisia de cenzori si nici supravegheata permanent de catre presedintele asociatiei, motiv pentru care au fost create conditii de frauda si deficiente in administrarea asociatiei.

Din cercetarile efectuate cu privire la documentele ce nu reflectau realitatea, s-a determinat ca facturile fiscale - documente inregistrate de inculpata in registrul de casa - sunt falsificate.

Potrivit copiei conforme cu originalul, obtinuta de la R.A.J.A. Constanta pe parcursul cercetarilor, factura mentionata fusese emisa de R.A.J.A. pentru suma de 965,99 lei, iar pe copia falsificata si inregistrata in evidentele contabile ale asociatiei figureaza suma de 1.527,41 lei; chitanta seria CT XVT nr.2909680/22.02.2006 fusese emisa de R.A.J.A. Constanta Asociatiei de proprietari 528, pentru suma de 1.500,00 lei, iar pe copia falsificata figureaza Asociatia de proprietari X; chitanta seria CT XUT nr. 8639665/20.03.2006 fusese emisa de R.A.J.A. Constanta Asociatiei de proprietari 243,  pentru suma de 500 lei, iar pe copia falsificata figureaza Asociatia de proprietari X; chitanta fiscala seria CT XTZ nr. 4866490/10.11.2004 fusese emisa de R.A.J.A. Constanta Asociatiei de proprietari 243, pentru suma de 10.000.000 ROL, iar pe copia falsificata figureaza Asociatia de proprietari X, pentru o pretinsa plata din data de 7.01.2005.

Audiata, inculpata N.C. a recunoscut savârsirea faptelor si a declarat ca documentele respective au fost falsificate de catre numita B.E., întrucât i se plânsese acesteia in legatura cu o diferenta in gestiune, iar sus-numita s-a oferit sa o ajute.

B.E. nu a putut fi audiata in legatura cu aceste aspecte, întrucât la data de 21.10.2007 a decedat (conform copiei certificatului de deces din 22.10.2007).

In cauza, nu s-a putut efectua nici constatarea tehnico-stiintifica grafoscopica cu privire la documentele mentionate, intrucât conform adresei nr.520455/16.11.2007 a Biroului de Expertize si Constatari Criminalistice Constanta, copiile multiplicate electrostatic (xerox) nu fac obiectul examinarilor de punct de vedere tehnico-grafic, întrucât în aceste conditii examenele si concluziile nu sunt pertinente.

Pe parcursul cercetarilor, inculpata a negat însusirea vreunei sume de bani din gestiune, motivând ca lipsa constatata se datoreaza neglijentei si neatentiei sale.

Situatia de fapt expusa de catre prima instanta a fost retinuta pe baza urmatoarelor mijloace de proba: reclamatiile si declaratiile reprezentantilor legali ai Asociatiei de Proprietari X Constanta; raportul de expertiza contabila extrajudiciara; raportul de expertiza contabila judiciara; suplimentul de expertiza contabila judiciara; copii ale celor 3 chitante  fiscale, conform cu originalele si copiile falsificate ale chitantelor; copia conforma cu originalul a facturii fiscale seria CT YCX nr. 3360732 si copia falsificata a facturii fiscale; adresa  nr.  520455/16.11.2007 a  Biroului Expertize si Constatari Criminalistice; copia certificatului de deces al numitei B.E.; declaratiile  martorelor O.A. si I.L., potrivit carora inculpata N.C. le-a emis chitante care atestau nereal faptul ca au achitat datoriile înscrise în fisele apartamentului si declaratiile inculpatei, ca inculpata a actionat cu intentie directa, prin întreaga sa activitate infractionala urmarind însusirea unor sume de bani aflate în gestiunea sa.

Instanta de fond a apreciat ca intentia inculpatei de însusire a sumei de bani este dovedita chiar de modalitatea de actiune a acesteia, respectiv folosirea de facturi fiscale si chitante fiscale cunoscând ca sunt falsificate, înregistrarea în registrul de casa a unor documente ce nu reflecta realitatea platilor, si neevidentierea în registrul de casa a tuturor chitantelor fiscale, prin efectuarea acestor falsuri dorind sa acopere însusirea unor sume de bani.

În drept, s-a apreciat ca fapta inculpatei N.C. care, în calitate de administrator al Asociatia de proprietari X si-a însusit în mod repetat, diferite sume de bani din gestiune, sume totalizând 8.207,95 lei, a fost apreciata de catre prima instanta ca întrunind elementele constitutive ale infractiunii de delapidare prev. de art. 2151 al. 1 din Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal.

Fapta inculpatei N.C., care în baza aceleiasi rezolutii infractionale în perioada 2005 - 2006, constând în înregistrarea în evidenta contabila a facturii fiscale seria CT YCX nr.3360732 si a chitantelor fiscale seria CT XVT nr. 290680, seria CT XUT nr. 8639665 si seria CT XTZ nr. 4866490, cunoscând ca sunt falsificate, prin modificarea numarului asociatiei, a sumei de bani si a datei, în vederea producerii unor consecinte juridice, a fost apreciata ca întrunind elementele constitutive ale infractiunii de uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal.

La individualizarea pedepselor, prima instanta a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, respectiv dispozitiile generale ale codului penal, limitele de pedeapsa prevazute în partea speciala, pericolul social concret raportat la modalitatea de savârsire, caracterul continuat al infractiunii comise, de valoarea prejudiciului de 8.207,95 lei si faptul ca a ramas neacoperit, împrejurarea ca inculpata este în vârsta de 52 de ani, este casatorita, nu are antecedente penale.

Retinând ca pedeapsa aplicata nu depaseste 3 ani închisoare, inculpata nu a mai fost condamnata anterior si apreciind ca scopul pedepsei, raportat la faptul ca inculpata nu are antecedente penale, este casatorita, are 52 de ani, prima instanta a considerat ca reeducarea inculpatei, prevenirea de noi infractiuni si formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept si regulile de convietuire sociala pot fi realizate si fara executarea efectiva a pedepsei aplicate astfel încât a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata termenului de încercare stabilit în conditiile art. 82 Cod penal.

În ceea ce priveste actiunea civila formulata de catre Asociatia de Proprietari nr. 656 Constanta, instanta de fond a apreciat ca sunt întrunite conditiile raspunderii civile delictuale prev. de art. 998 si urm. Cod civil, si anume fapta ilicita, prejudiciul, raportul de cauzalitatea între fapta si prejudiciu si vinovatia inculpatei, astfel încât în baza art. 14 rap la art. 346 Cod procedura penala, astfel încât a admis în parte actiunea civila si a obligat inculpata la plata sumei de 8.207,95 lei la care a adaugat dobânda legala catre Asociatia de Proprietari nr. X Constanta.

Împotriva sentintei penale mai sus mentionate, în termen legal a declarat apel Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta, criticând-o numai pentru netemeinicie, sub aspectul gresitei individualizari a pedepsei, sustinând ca neacoperirea prejudiciului, modalitatea concreta de comitere a faptelor, forma continuata a acestora si nerecunoasterea lor de catre inculpata impun majorarea pedepselor stabilite de catre prima instanta prin retinerea nejustificata a circumstantelor atenuante.

Împotriva aceleiasi hotarâri, în termen legal a declarat apel si inculpata, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sustinând ca singurele probe ce conduc la vinovatia inculpatei rezulta din raportul de expertiza contabila întocmit în cauza care contine concluzii contradictorii.

Verificând legalitatea si temeinicia hotarârii atacate, tribunalul a constatat ca prima instanta a efectuat cercetarea judecatoreasca în mod complet, a realizat o evaluare justa a întregului material probator administrat în cauza, retinând în mod corect situatia de fapt, încadrarea juridica a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatei precum si vinovatia acesteia.

În referire la operatiunea de individualizare a pedepselor, se constata ca instanta de fond a dat eficienta corespunzatoare tuturor criteriilor generale prevazute de art. 72 C.p., a manifestat echilibru în dozarea pedepselor  stabilind un  cuantum care se circumscrie scopului preventiv prevazut de lege si care este în masura sa asigure constrângerea si totodata reeducarea inculpatei.

Totodata, nivelul de instruire al inculpatei, vârsta acesteia, faptul ca nu a mai intrat în conflict cu legea penala constituie, într-adevar, suficiente elemente care conduc la concluzia ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru aceasta astfel încât scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executare efectiva.

În ceea ce priveste pedeapsa accesorie aplicata de catre prima instanta (fara însa a motiva necesitatea instituirii interdictiilor respective), tribunalul a constatat ca inculpata este nedemna de a exercita anumite drepturi în raport de natura infractiunilor comise – delapidare si uz de fals, fiind neîndoielnic ca nu are valorile necesare pentru a reprezenta interesele generale ale cetatenilor în cadrul autoritatilor publice sau în functii elective publice si de a ocupa o functie implicând exercitiul autoritatii de stat.

Exercitiul unor asemenea prerogative presupune o moralitate nepatata, responsabilitatea fata de propriile fapte si conformare  la normele statului de drept, corelativ cu încrederea publicului în reprezentantii autoritatilor, caracteristici pe care inculpata a demonstrat ca nu le detine, având în vedere infractiunile comisa.

În consecinta, în temeiul art. 71 C.p. si art. 3 din Protocolul nr. 1 aditional CEDO, a aratat ca se justifica si totodata se impune interzicerea exercitiului de catre inculpata a drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C.p. cu titlu de pedeapsa accesorie, executarea acesteia fiind însa suspendata pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale aplicate.

Numai sub acest aspect luat în considerare de catre instanta de control judiciar în urma analizei efectuate din oficiu, în conformitate cu art. 371 alin.2 C.p.p., apelul declarat de catre procuror a fost admis cu consecinta desfiintarii, în parte, a sentintei atacate, a interzicerii inculpatei N.C. a exercitiului dreptului prev. de art. 64 alin. 1 lit. c C.p.  - de a desfasura activitati în calitate de administrator si a aplicarii art. 71 alin. 5 C.p., în sensul de a se constata ca interdictia este suspendata pe durata suspendarii conditionate a pedepsei închisorii aplicate acesteia.

Au  fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei apelate, iar în baza art. 379 pct. 1 lit. b C.p. apelul declarat de catre inculpata N.C. împotriva aceleiasi sentinte penale a fost respins, ca nefondat.

Împotriva acestei hotarâri, în termen legal a declarat recurs si inculpata, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sustinând ca singurele probe ce conduc la vinovatia inculpatei rezulta din raportul de expertiza contabila întocmit în cauza care contine concluzii contradictorii, nu a fost dovedita existenta prejudiciului, astfel încât infractiunea de delapidare nu exista. La dosar, unde se afla concluziile raportului de expertiza, se mentioneaza cuantumul unui prejudiciu, ulterior se spune ca acesta este zero, pentru ca în final sa se gaseasca chiar un surplus în gestiune. A solicitat sa se acorde atentie suplimentului de expertiza efectuat de aceeasi experti la solicitarea organelor de urmarire penala, pentru a se constata ca de 3.692,33 lei a fost evidentiata în fisele locatarilor si nu în registrul de casa deoarece nu a fost încasata efectiv de la locatari. În privinta sumei de 4.515,62 lei, sustine ca daca chitantele false nu au fost trecute, la plati,de unde apare lipsa. Se mai arata ca nu a fost scazuta din pasiv suma de 8.582,42 lei reprezentând penalitati RADET înregistrate înainte ca inculpata sa fie administrator. 

Curtea, examinând decizia recurata, în raport de criticile formulate, de actele si lucrarile dosarului, în limitele prevazute de art.385 6 alin. 1 si 2 C.p.p., constata ca recursul declarat este fondat, pentru considerentele ce se vor arata în continuare.

Astfel, în privinta infractiunii de delapidare pentru care s-a dispus trimiterea în judecata si condamnarea inculpatei, curtea retine ca, potrivit art. 2151 alin. 1 C.p., constituie aceasta infractiune însusirea, folosirea sau traficarea, de catre un functionar, in interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza.

Sub aspectul laturii obiective, se observa ca infractiunea de delapidare este o infractiune comisiva cu continuturi alternative, putând fi realizata prin una din cele trei actiuni, respectiv însusirea, folosirea sau traficarea de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza. De mentionat ca, în ceea ce priveste însusirea, atât jurisprudenta cât si doctrina au statuat ca aceasta modalitate presupune ca bunul sa treaca efectiv în stapânirea faptuitorului. Daca intentia de a-l însusi s-a manifestat numai în scriptele unitatii - de exemplu - prin falsificarea acestora- infractiunea de delapidare nu poate fi retinuta.

Sub aspectul laturii subiective, infractiunea de delapidare se savârseste numai cu intentie. Aceasta implica stiinta si vointa faptuitorului de a-si însusi, folosi sau trafica bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza. Acesta fiind continutul intentiei în cazul delapidarii, existenta infractiunii este exclusa, din lipsa elementului subiectiv, atunci când faptuitorul, plasmuind o chitanta fictiva,nu a vrut sa acopere prin aceasta o însusire, ci o cheltuiala reala facuta în interesul unitatii.

În raport de cele aratate, curtea noteaza ca retinerea vinovatiei si dispunerea  condamnarii unei persoane pentru savârsirea acestei infractiuni se pot face numai dupa dovedirea tuturor elementelor constitutive sus-mentionate pe baza de probe complete, sigure, certe si decisive.

În speta, curtea observa ca, prin rechizitoriul nr. 8697/P/2006 din 25.06.2008 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta, s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatei N.C. pentru savârsirea infractiunilor prev. de art. 2151 alin. 1 Cod penal cu aplicare art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 291 Cod penal cu aplicare art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicare art. 33 lit. a Cod penal.

Prin actul de inculpare s-a retinut în sarcina inculpatei ca în calitate de administrator al Asociatiei de Proprietari nr. 656 Constanta si-a însusit în mod repetat, în perioada 01.12.2004 - 31.03.2006, diferite sume de bani din gestiune, sume totalizând 8.207,95 lei, si în realizarea aceleiasi rezolutii infractionale în perioada anilor 2005 – 2006 a înregistrat în evidenta contabila factura fiscala seria CT YCX nr.3360732 si chitante fiscale seria CT XVT nr. 290680, seria CT XUT nr. 8639665 si seria CT XTZ nr. 4866490, cunoscând ca sunt falsificate, prin modificarea numarului asociatiei, a sumei de bani si a datei, în vederea producerii unor consecinte juridice (respectiv pentru ascunderea unei parti a prejudiciului creat).

Aceasta situatie de fapt si aceleasi încadrari juridice au fost retinute si de cele doua instante, respectiv instanta de fond si instanta de apel, având ca suport materialul probator administrat în faza de urmarire penala.

Analizând  acest ansamblu probator se constata, însa, ca, în privinta infractiunii de delapidare, situatia de fapt descrisa în actul de sesizare si retinuta în cele doua hotarâri nu are un suport probator corespunzator. Mai exact, probele administrate in cauza nu dovedesc niciunul din elementele constitutive ale infractiunii de delapidare.

În concret, se observa ca singura proba administrata în faza de urmarire penala, analizata de procuror si cele doua instante, si retinuta ca suficienta si decisiva în privinta dovedirii existentei faptei si a vinovatiei inculpatei este raportul de  expertiza contabila judiciara.

Reluând constatarile si concluziile acestei expertize, curtea retine ca expertii contabili au constatat ca inculpata N.C. nu a întocmit evidenta formularelor cu regim special, din facturile emise de catre furnizorul de documente nu rezulta seriile carnetelor livrate pentru a se putea verifica si reconstitui utilizarea acestora, nu au fost puse la dispozitia expertului chitantierele cu seriile 597351-597400 si 4247301-424350, pentru a fi supuse verificarii, în acest context concluzionând ca in perioada cat a ocupat functia de administrator al Asociatiei de proprietari 656, inculpata a produs un prejudiciu total de 8.207,95 lei, provenind din încasari efectuate si neînregistrate in registrul de casa (in valoare de 3.692,33 lei), din evidentierea platilor fara documente legale (in valoare de 4.665,73 lei), din soldul registrului de casa, nepredat (in valoare de 96,59 lei). Din suma rezultata, respectiv 8.454,65 lei, expertii au scazut suma de 246,70 lei reprezentand incasari efectuate pentru obligatii salariale la bugetul de stat, determinand astfel prejudiciul in valoare de 8.207,95 lei.

S-a mai apreciat de catre expertii contabili autorizati ca inculpata nu a intocmit corect borderourile de incasare a subventiilor la caldura, motiv pentru care RADET a diminuat obligatiile la plata ale asociatiei cu suma de 5.379,61 lei.

Expertii au mai retinut ca gestiunea asociatiei nu a fost verificata lunar de catre comisia de cenzori si nici supravegheata permanent de catre presedintele asociatiei, motiv pentru care au fost create conditii de frauda si deficiente in administrarea asociatiei.

Raspunzând printr-un supliment de expertiza obiectiunilor formulate, expertii au aratat ca pentru încasarile de 3.692,33 lei nu exista chitante fiscale si nici copii ale acestora la Asociatiei de proprietari X, iar sumele ce totalizeaza aceasta valoarea au fost extrase din fisele individuale ale locatarilor. Totodata expertii retin ca exista posibilitatea ca aceste încasari sa fi fost operate în fisele locatarilor din subventii solicitate si încasate în plus de catre locatari si nu ca încasari de la locatari.

Prin acelasi supliment, s-a determinat ca penalitatile aplicate de R.A.D.E.T. pentru perioada 2001-2004 (totalizand 8.582,73 lei) nu sunt in sarcina inculpatei N.C.

Se observa, astfel, ca raportul de expertiza, pe baza actelor retinute, face o radiografie, o analiza a evidentei contabile a Asociatiei de proprietari X, pentru perioada în care inculpata a avut calitatea de administrator, si constata existenta certa a unor deficiente, nereguli în ceea ce priveste modalitatea în care a fost tinuta aceasta evidenta, precum si posibilitatea existentei unui prejudiciu. Sub acest ultim aspect, se impune a fi facute mai multe observatii. S-a retinut ca prejudiciu total suma de 8.207,95 lei, provenind din încasari efectuate si neînregistrate in registrul de casa (in valoare de 3.692,33 lei), din evidentierea platilor fara documente legale (in valoare de 4.665,73 lei) si din  soldul registrului de casa, nepredat (in valoare de 96,59 lei). Ulterior, în suplimentul de expertiza efectuat, s-a afirmat, referitor la suma de 3.692,33 lei, evidentiata în fisele locatarilor, ca nu exista chitante privind încasarea ei si ca exista posibilitatea ca aceasta nu  fi fost încasata de la locatari. În privinta sumei de 4.665,73 lei,  s-a aratat în raport ca aceasta reprezinta plati fara documente legale înregistrate în registrul de casa, motiv pentru care expertii au exclus-o din valoarea totala a platilor, fara sa fie, însa, pusa în discutie realitate acestor plati sau a unei parti din ele. Cu toate acestea, se observa ca au existat modalitati de abordare diferite, nejustificate, în privinta retinerii celor doua sume ca prejudiciu, respectiv desi suma  de 4.665,73 lei a fost exclusa de la plati si imputata inculpatei fiindca nu existau documente legale care sa ateste aceste plati, suma de 3.692,33 lei a fost retinuta ca fiind încasata desi nu existau documente legale (chitante) care sa ateste încasarea ei.

Prin urmare, acest raport de expertiza nu poate proba cu certitudine nici existenta unui prejudiciu, si cu atât mai putin celelalte elemente ale laturii obiective, cum sunt elementul material si legatura de cauzalitate, fiind o infractiune de rezultat, sau elementul subiectiv. Mai exact, acest mijloc de proba, în lipsa unei evidente contabile corespunzatoare, nu a lamurit care sunt sumele certe încasate de inculpata, platile certe efectuate si lipsa exacta în gestiune.

Or, în afara acestui mijloc de proba, atât în faza de urmarire penala cât si în faza de judecata nu au mai fost administrate alte mijloace de proba care sa sustina ca inculpata si-a însusit, folosit sau traficat vreo suma de bani, valori sau alte bunuri pe care le-a administrat, respectiv ca posibilul prejudiciu a fost cauzat prin astfel de actiuni, si ca, eventual, nu a fost cauzat din întelegerea gresita a modului în care se face înregistrarea anumitor acte, din lipsa cunostintelor necesare, din eroare, neglijenta sau cauze asemanatoare.

Dimpotriva, în faza de cercetare judecatoreasca au fost audiate de instanta martorele O.A. si I.L., care au declarat ca inculpata le-a eliberat chitante, martora depunând copia unei asemenea chitante, fara sa achite suma înscrisa în aceste chitante, justificând ca ele contin scutirile de la caldura sau recalcularea unor penalitati. Aceste declaratii se coroboreaza cu declaratia inculpatei data în aceeasi faza în care se arata ca, în urma unor contestatii ale locatarilor, a recalculat penalitatile si ca au existat situatii în care, pentru a sterge penalitatile din fisele acestora, le elibera chitante care atestau ca au fost achitate, desi nu se plateau efectiv sumele respective, iar chitantele nu erau înregistrate în registrul de casa. Aceste împrejurari dovedesc lipsa cunostintelor necesare si a modului defectuos în care a fost tinuta evidenta si nu a intentiei de delapidare.

În contextul celor retinute, curtea constata ca acuzarea si condamnarea inculpatei pentru infractiunea de delapidare nu are la baza probe certe, concludente ci doar simple presupuneri, bazate pe constatari vagi si discutabile, care au condus la  o prezumtie de vinovatie în privinta însusirii de bani din gestiune.

Or, înfaptuirea justitiei penale cere ca judecatorii sa nu se întemeieze, în hotarârile pe care le pronunta, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândita pe baza de probe decisive, complete, sigure, în masura sa reflecte realitatea obiectiva (fapta supuse judecatii).

Numai asa se formeaza convingerea, izvorâta din dovezile administrate în cauza, ca realitatea obiectiva (fapta supusa judecatii) este, fara echivoc, cea pe care o înfatiseaza realitatea reconstituita ideologic cu ajutorul probelor.

Daca însa în raport de probele administrate îndoiala persista în ceea ce priveste vinovatia penala, atunci aceasta îndoiala este „echivalenta cu o proba pozitiva de nevinovatie”.

Prin urmare, retinând ca nu s-a putut dovedi cu probe certe elementele constitutive ale infractiunii de delapidare ci doar existenta unei evidente necorespunzatoare în gestiune, favorizata, asa cum se arata si în raportul de expertiza, de faptul ca gestiunea nu a fost verificata lunar de catre comisia de cenzori si nici supravegheata permanent de catre presedintele asociatiei,  si ca aceasta fapta nu  atrage o raspundere penala, ci poate atrage o raspundere materiala sau alta forma de raspundere, curtea urmeaza sa achite pe inculpata pentru aceasta infractiune.

În ceea ce priveste infractiunea de uz de fals, având în vedere modul si mijloacele în care au fost savârsite faptele, scopul urmarit, urmarea produsa, documentele respective fiind falsificate de catre o alta persoana si folosite de inculpata în contextul unei întelegeri gresite a modului în care se face înregistrarea anumitor acte, din lipsa  cunostintelor necesare, din eroare si chiar neglijenta în privinta exercitarii actelor de administrare si a unor divergente avute cu presedintele asociatiei, a lipsei unor consecinte importante pentru asociatie, dar si a datelor ce caracterizeaza persoana inculpatei, aceasta a recunoscut savârsirea faptelor, este în vârsta de 52 de ani, este casatorita, nu are antecedente penale, fiind la primul contact cu legea penala, curtea constata ca în cauza pot fi aplicate dispozitiile art. 181 C.p., faptele neprezentând  gradul de pericol social al unei.

 În raport de considerentele expuse, observând incidenta cazului de casare prevazut de art. 3859 alin.1 pct. 18 C.p.p., respectiv acela ca s-a comis o eroare grava de fapt, având drept consecinta pronuntarea unei hotarâri gresite de condamnare,  curtea urmeaza ca, în baza art.38515 alin.(1) pct.(2) lit.b) Cod procedura penala, sa admita recursul penal declarat de inculpata N.C., sa caseze decizia si sentinta atacate si sa dispuna, în baza art.11 pct.(2) lit.a) si art.10 lit.b) Cod procedura penala, achitarea inculpatei N.C. pentru infractiunea de delapidare, prevazuta de art.2151 alin.(1) Cod penal, întrucât fapta nu este prevazuta de legea penala.

În baza art.11 pct.(2) lit.a) si art.10 lit.b1 Cod procedura penala, va achita pe aceeasi inculpata pentru infractiunea de uz de fals, prevazuta de art.291 Cod penal, întrucât fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

În baza art.181 si art.91 Cod penal va aplica inculpatei amenda administrativa de 500 lei.

În baza art.346 alin.(4) Cod procedura penala, curtea va lasa nesolutionata actiunea civila, având în vedere temeiul si considerentele retinute în privinta infractiunii de delapidare.

Dosar nr.13732/212/2008

Domenii speta

Spete similare