Legea nr. 10/2001. Succesor al unui asociat la o persoana juridica, proprietara a imobilelor si a activelor la data preluarii. Desfiintarea persoanei juridice. Entitatea obligata sa faca propuneri de despagubire, in conditiile art. 18 lit. a din Lege...

Sustinerea reclamantilor în sensul ca propunerea de despagubiri prin echivalent, sub forma compensarii cu bunuri si servicii, intra în atributiile Municipiului Constanta, prin Primar este lipsita de fundament legal.

Art. 31 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 stabileste întreaga procedura în care se realizeaza despagubirea persoanelor la art. 3 alin. (1) lit. (b) din Legea nr. 10/2001, stabilind în mod expres ca „Masurile reparatorii prin echivalent prevazute la alin. (1) se vor propune, dupa stabilirea valorii recalculate a actiunilor, prin decizia motivata a institutiei publice implicate în privatizarea societatii comerciale care a preluat patrimoniul persoanei juridice, sau, dupa caz, prin Ordin al Ministrului Finantelor Publice, în cazul în care societatea comerciala care a preluat patrimoniul persoanei juridice nationalizate nu mai exista, nu poate fi identificata, ori nu a existat o asemenea continuitate”.

Prin actiunea înregistrata pe rolul Tribunalului Constanta la nr. 2338/118/2008, reclamantele V.C. si G.M.P. au chemat în judecata Municipiul Constanta prin Primar si Institutia Prefectului Judetului Constanta pentru ca, prin hotarârea ce se va pronunta, sa se dispuna obligarea pârâtelor la acordarea de despagubiri sau masuri reparatorii în compensare cu alte bunuri sau servicii pentru cele 9900 de actiuni apartinând autorului acestora la fosta Fabrica de Ambalaje metalice T., cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea actiunii lor, reclamantele au aratat ca autorul lor, T.T., a avut calitate de asociat al societatii Fabrica A.M.T., cu sediul în str. P. nr.23, având un numar de 9900 actiuni astfel cum rezulta din Tabelul Actionarilor nr.13325/02.10.1942, fabrica a fost nationalizata în mod abuziv de catre stat.

Prin notificarea nr.305/14.11.2001 adresata Prefecturii Constanta au solicitat despagubiri pentru preluarea abuziva a fabricii la care autorul acestora a avut calitate de asociat, însa aceasta nu a fost solutionata pâna la  data formularii actiunii.

În dovedirea cererii, s-a solicitat proba cu acte, interogatoriu, expertiza si martori; s-au anexat copii de pe: tabloul actionarilor, certificat de mostenitor nr.2118/22.09.1994 eliberat de Notariatul de Stat Sector 2 Bucuresti, certificat de deces seria D9 nr.265571, adresa nr.57254/13.0.2003, declaratia autentificata sub nr.941/29.04.2004 la BNP L.R. si L.D.B., notificarea înregistrata sub nr.305/14.11.2001 la B.E.J. V.S. si acte de stare civila.

În drept, s-au invocat prevederile art.18 lit.a si urmatoarele din Legea nr.10/2001.

Pârâta, desi legal citata, nu a formulat întâmpinare; la solicitarea instantei, a comunicat întreaga documentatie care s-a constituit în urma notificarii.

La termenul din  04.06.2008, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesual pasive a pârâtei Institutia Prefectului Judetului Constanta, invocata din oficiu, constatând ca aceasta entitate nu are nici un fel de atributie referitoare la acordarea despagubirilor solicitate de reclamante .

La termenul din 21.10.2008, reclamantele si-au modificat actiunea solicitând ca, prin hotarârea ce se va pronunta, sa se dispuna obligarea Primarului Municipiului Constanta sa faca o propunere de masuri reparatorii prin echivalent, urmare a valorii recalculate a actiunilor ce urmeaza a fi facute de Ministerul de Finante, obligând în acest sens Primarul Municipiului Constanta sa înainteze notificarea si actele doveditoare Ministerului de Finante.

Prin sentinta civila 1351/18.11.2008 Tribunalul Constanta a admis în parte actiunea formulata de reclamantii V.C. si G.M.P., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Constanta prin Primar.

S-a respins actiunea introdusa împotriva Prefectului Judetului Constanta ca formulata împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.

A fost obligat pârâtul Municipiul Constanta prin Primar sa înainteze notificarea nr.305/14.11.2001 a B.E.J. V.S. si toata documentatia necesara catre Ministerul Economiei si Finantelor pentru ca acesta sa propuna masuri reparatorii în echivalent.

Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut, în esenta, ca autorul reclamantelor Tatu Tudor, decedat la 23.12.1992, a detinut un numar de actiunii în valoare de 4.950.000 lei din totalul actiunilor valorând 10.000.000 lei la Fabrica A.M.T., cu sediul în Constanta, str. P. nr. 23. În prezent imobilul solicitat constituie o parte domeniu public al Municipiului Constanta, iar o alta parte domeniu privat al Municipiului Constanta, conform H.C.L.M. nr. 420/2001.

S-a mai retinut ca repararea prejudiciului suferit de reclamante se va realiza conform art. 31 din Legea nr. 10/2001, dupa stabilirea valorii recalculate a actiunilor prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice, situatie în care se impune ca notificarea reclamantelor însotita de întreaga documentatie sa fie înaintata Ministerului Economiei si Finantelor Publice pentru ca acesta sa propuna masuri reparatorii în echivalent.

Împotriva acestei sentinte, în termen legal a declarat apel Municipiul Constanta prin Primar.

La termenul din 01.04.2009, intimatele reclamante V.C. si G.M.P. au formulat în conditiile art. 293 Cod proc. civila o cerere de aderare la apelul formulat de Municipiul Constanta prin Primar.

Municipiul Constanta prin Primar a criticat legalitatea hotarârii Tribunalului sub urmatoarele aspecte:

- În mod gresit s-a respins exceptia tardivitatii modificarii actiunii reclamantelor.

Desi prin cererea introductiva instanta a fost investita cu o actiune având

ca obiect obligarea pârâtilor la acordarea de despagubiri pentru cele 9000 de actiuni detinute de autorul reclamantelor la Fabrica A.M.T., abia la termenul din 21.10.2008, dupa primul termen de judecata reclamantele si-au modificat obiectul cererii solicitând ca primarul sa faca o propunere de masuri reparatorii si sa o înainteze Ministerului de Finante.

- În mod gresit s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului Constanta întrucât aceasta entitate nu acorda despagubiri banesti pentru imobilele preluate abuziv de stat, asa cum au solicitat reclamantele prin actiunea initiala.

- În mod gresit a fost obligat pârâtul Municipiul Constanta sa înainteze notificarea însotita de documentatie Ministerului Finantelor, în speta nefiind incidente disp. art. 27 din Legea nr. 10/2001.

La rândul lor apelantele reclamante au criticat legalitatea hotarârii apelate, sustinând ca prima instanta a respins în mod gresit cererea reclamantelor de acordare a masurilor reparatorii prin echivalent sub forma bunurilor sau serviciilor obligatie ce incumba pârâtului Municipiul Constanta, conform art. 18, lit.”a” din Legea nr. 10/2001.

Analizând legalitatea hotarârii apelate în raport cu criticile partilor se retine ca ambele apeluri sunt nefondate.

Cu privire la apelul formulat de pârâtul Municipiul Constanta prin Primar instanta  retine urmatoarele:

1. Se retin a fi vadit nefondate criticile ce vizeaza respingerea exceptiei de

tardivitate a modificarii cererii de chemare în judecata a Municipiului Constanta si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului Constanta în prezenta contestatie.

Legea nr. 10/2001, în capitolul III reglementeaza o procedura de restituire în natura sau prin echivalent relativ mai simpla si care presupune implicarea directa a celor care detin cu orice titlu imobilele preluate în mod abuziv de stat.

Procedura administrativa este declansata de notificarea pe care persoana îndreptatita la restituire o adreseaza unitatii detinatoare sau entitatii investita cu solutionarea notificarii conform legii.

În speta se retine ca reclamantele, în calitate de succesori ai defunctului T.T., fost asociat al Societatii Fabrica A.M.T., a solicitat prin notificarea nr. 305/14.11.2001 adresata Prefecturii Constanta, conform art. 18, lit.”a” din Legea nr. 10/2001 (text în vigoare la data notificarii) acordarea de  masuri reparatorii prin echivalent, corespunzatoare cotei de 49,4% din actiunile societatii detinuta de autorul sau (fila 13 dosar fond).

Dupa adoptarea Legii nr. 247/2005 si stabilirea unei noi proceduri de acordare a despagubirilor banesti, Prefectura Constanta a directionat notificarea reclamantelor spre solutionare Municipiului Constanta prin primar, conform adresei nr. 9523/14.10.2005.

În conditiile în care pârâtul Municipiul Constanta prin Primar, investit cu solutionarea notificarii reclamantelor în modalitatea mai sus mentionata nu a procedat la solutionarea acestei notificari si nici nu si-a declinat competenta de o solutiona, în termenul legal de 60 de zile de la înregistrare, în mod judicios a retinut prima instanta ca reclamantele erau îndreptatite a se adresa Tribunalul Constanta pentru cenzurarea refuzului nejustificat al pârâtului de a da curs notificarii reclamantelor, solutie conforma practicii Înaltei Curtii de Casatie si Justitie (decizia nr. XX/19.03.2007 pronuntata în recurs în interesul legii).

În raport de situatia de fapt mai sus mentionata se retine ca în mod corect s-a retinut calitatea procesuala pasiva a Municipiului Constanta în actiunea dedusa judecatii de reclamanti.

Împrejurarea ca prin cererea de chemare în judecata reclamantele au solicitat obligarea pârâtului Municipiul Constanta prin Primar la acordarea de masuri reparatorii în compensare cu alte bunuri sau servicii pentru cele 9000 de actiuni apartinând autorului reclamantelor, iar ulterior reclamantele si-au precizat cererea chiar dupa prima zi de înfatisare, în sensul obligarii pârâtului de a face o propunere pentru acordarea de masuri reparatorii si de a o înainta Ministerului de Finante, conform art. 31 din Legea nr. 10/2001, nu este de natura a determina respingerea cererii de modificare ca fiind tardiv formulata, cum gresit sustin apelantii, câta vreme prin notificarea depusa în termenul legal au precizat în mod expres ca solicita a fi despagubiti pentru cele 4900 actiunii detinute de autorul sau la o societate comerciala care nu mai exista în prezent, în conditiile art. 18, lit.(a) din lege.

Notificarea are rolul de declansare a procedurilor administrative sau judiciare de reparare a prejudiciului cauzat prin preluarile abuzive realizate de stat în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, iar instanta de judecata sesizata direct de reclamantii carora nu li s-a raspuns în termenul legal la notificarea formulata analizeaza practic aceasta notificare.

Limitele impuse atât în procedura administrativa, cât si în cea judiciara sunt doar cele referitoare la identificarea imobilului notificat si nu cele privitoare la modalitatea de aplicare a masurilor reparatorii prevazute de Legea nr. 10/2001.

Prima instanta a facut o corecta aplicare a dispozitiilor art. 22 alin. 4 si art. 27 din Legea nr. 10/2001. Finalitatea legii speciale reparatorii presupune interpretarea acesteia în favoarea persoanei îndreptatite si în conformitate cu principiul constitutional al protejarii si garantarii dreptului de proprietate.

În acest sens, pentru protejarea dreptului de proprietate al persoanei îndreptatite la masuri reparatorii, legiuitorul a prevazut ca notificarea înregistrata face dovada deplina în fata oricaror autoritati, persoane fizice sau juridice, a respectarii termenului de formulare a notificarii reglementat de art. 22 alin. (1) din lege, chiar daca a fost adresata altei unitatii decât cea care detine imobilul sau care a fost desemnata de legiuitor ca fiind entitate investita cu solutionarea notificarii (art. 22 alin. 4 din Legea nr. 10/2001).

În conditiile în care, dupa primirea notificarii reclamantelor - transmisa de Prefectura Constanta, dupa adoptarea Legii nr. 247/2005, - pârâtul Municipiul Constanta a constatat ca nu este entitatea desemnata de legiuitor pentru a solutiona notificarea formulata de persoanele prevazute de art. 3 alin. (1), lit. (b), acestuia îi incumba obligatia de a o redirectiona entitatii competente, respectiv Ministerului Finantelor, conform art. 27 coroborat cu art. 31 din Legea nr. 10/2001 republicata. Numai  în acest mod se respecta esenta Legii nr. 10/2001, iar masurile reparatorii prevazute de aceasta lege devin efective, iar nu declarative si iluzorii.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 296 Cod proc. civila, se va respinge apelul pârâtului Municipiul Constanta, prin Primar, ca nefondat.

În referire la criticile formulate de apelantele reclamante, instanta retine ca sunt nefondate, apelul incident urmând a fi respins ca nefondat pentru urmatoarele considerente:

Scopul Legii nr. 10/2001 a fost acela de a institui masuri reparatorii în interesul proprietarilor ale caror imobile au fost preluate în mod abuziv, nu numai prin restituirea în natura a acestora, atunci când este posibil, ci si prin stabilirea de masuri reparatorii prin echivalent.

Art. 18 din Legea nr. 10/2001, republicata, reglementeaza patru situatii în care masurile reparatorii se stabilesc numai prin echivalent. În categoria persoanele îndreptatite exclusiv la masuri reparatorii în echivalent intra persoana care era asociat la o persoana juridica proprietara a imobilelor si a activelor la data preluarii acestora în mod abuziv, cu exceptia cazului în care persoana îndreptatita era unic asociat sau persoanele îndreptatite erau membru ai aceleasi familii (art. 18 lit.(a)).

În speta se retine ca autorul reclamantelor a detinut numai o cota parte de 49% din totalul actiunilor Fabricii A.M.T. – fabrica în prezent desfiintata – situatie în care devin incidente în speta disp. art. 18 lit.(a), teza I din Legea nr. 10/2001.mostenitorii fostului asociat fiind îndreptatite exclusiv la masuri reparatorii prin echivalent.

Sustinerea reclamantilor în sensul ca, propunerea de despagubiri prin echivalent, sub forma compensarii cu bunuri si servicii, intra în atributiile Municipiului Constanta, prin Primar este lipsita de fundament legal.

Art. 31 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 stabileste întreaga procedura în care se realizeaza despagubirea persoanelor la art. 3 alin. (1) lit. (b) din Legea nr. 10/2001, stabilind în mod expres ca „Masurile reparatorii prin echivalent prevazute la alin. (1) se vor propune, dupa stabilirea valorii recalculate a actiunilor, prin decizia motivata a institutiei publice implicate în privatizarea societatii comerciale care a preluat patrimoniul persoanei juridice, sau, dupa caz, prin Ordin al Ministrului Finantelor Publice, în cazul în care societatea comerciala care a preluat patrimoniul persoanei juridice nationalizate nu mai exista, nu poate fi identificata, ori nu a existat o asemenea continuitate”.

Cum în speta fosta Fabrica A.M.T. nu mai exista, si nici nu s-a facut dovada ca a existat o societate succesoare (terenul fostei fabrici fiind afectat în prezent de blocuri de locuit, alei de acces si cai de circulatie) se retine ca devin incidente disp. art. 31 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 10/2001, în sensul ca obligatia de a propune reclamantelor masuri reparatorii prin echivalent incumba în exclusivitate ministrului finantelor publice, iar nu pârâtului Municipiul Constanta prin Primar.

Constatând ca prima instanta a dat o corecta dezlegare acestei probleme de drept, în baza art. 296 Cod proc. civila se va respinge ca nefondat si apelul formulat de reclamante.

Domenii speta

Spete similare