Sesizarea Curţii Constituţionale. Condiţii. Cerinţa cauţiunii, ca o condiţie obligatorie pentru instituirea sechestrului asigurator.

Decizie 4587 din 07.12.2005


Nu se impune sesizarea Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât  dispoziţiile art. 591 alin.1, 2 şi 3 şi art.592 alin.4 C.proc.civ., invocate  ca fiind neconstituţionale, nu sunt esenţiale în soluţionarea cauzei. Temeiul fixării cauţiunii îl constituie  dispoziţiile art.908 C. comercial conform căruia, în materie comercială cauţiunea este obligatorie şi trebuie consemnată în prealabil, mai înainte de judecarea cererii, acesta fiind textul esenţial în soluţionarea cauzei.

Potrivit art.908 cod comercial, în materie comercială, instituirea unui sechestru asigurator este condiţionată de consemnarea de către creditor a unei cauţiuni fixate de instanţă. Cauţiunea este obligatorie în această materie iar nu facultativă şi întrucât instanţa de fond a omis să fixeze această cauţiune iar reclamanta creditoare a refuzat să suplinească această cerinţă în calea de atac, se impune respingerea cererii de instituire a sechestrului asigurator pentru nedepunerea cauţiunii.

Reclamanta SC P SRL, a chemat în judecată pe pârâta SC T SRL , pentru ca, pe cale de ordonanţă preşedenţială, să se dispună punerea unui sechestru asigurator, până la soluţionarea litigiului ce poartă asupra unei cantităţi de 17mc de masă lemnoasă,  asupra următoarelor bunuri din patrimoniul acesteia: automobil marca Mitsubishi cu nr. de înmatriculare GJ-01-CRI, automobil marca Dacia cu nr. de înmatriculare GJ-06-NAZ, automobil marca Dacia cu nr. de înmatriculare GJ-03-NAZ, autovehicul marca ROMAN cu nr. de înmatriculare GJ-04-NAZ, autovehicul marca ROMAN cu nr. de înmatriculare GJ-01-NAZ, automobil marca Dacia cu nr. de înmatriculare GJ-05-NAZ, tractor cu nr. de înmatriculare GJ-02-WJX, 2 tafuri, 2 tractoare, 2 ifroane, un buldozer 651, o autospecială transport buşteni, un abric.

Prin Sentinţa nr. 148, pronunţată în Camera de Consiliu din 14 iulie 2005, în dosarul nr.317/COM/2005, Tribunalul Gorj a admis cererea şi, în temeiul art. 591 şi următoarele cod de procedură civilă, a dispus punerea sechestrului  asupra bunurilor enumerate în acţiune, până la soluţionarea litigiului ce poartă asupra unei cantităţi de 17mc de masă lemnoasă.

Împotriva sentinţei a formulat recurs, în termenul legal pârâta, criticând-o ca netemeinică şi nelegală.

Recursul este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:

Faţă de motivul de nelegalitate privitor la nedepunerea unei cauţiuni, instanţa de recurs, la termenul din 9.11.2005,  a fixat o cauţiune în cuantum de 10.000 lei (RON)şi a fost citată reclamanta intimată cu menţiunea consemnării acestei cauţiuni.

Intimata reclamantă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că nu înţelege să depună cauţiune întrucât nu este obligatorie, fiind la latitudinea instanţei fixarea ei şi este nedrept ca creditorul să fie obligat la cauţiune atâta timp cât are de recuperat creanţa.

La 30. 11.2005, intimata reclamantă a depus şi o cerere prin care a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.591 alin.1,2 şi 3 şi 592 alin.4 cod procedură civilă deoarece încalcă prevederile art.16 şi 21 alin.1 şi 2 din Constituţie, creând o inegalitate între părţi atâta timp cât obligă creditorul la plata unei cauţiuni.

S-a acordat termen pentru ca părţile să-şi formuleze apărarea faţă de cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.

Curtea, a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale apreciind că nu se impune sesizarea acesteia în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât  dispoziţiile art. 591 alin.1, 2 şi 3 şi art.592 alin.4 C.proc.civ., invocate  ca fiind neconstituţionale, nu sunt esenţiale în soluţionarea cauzei, deoarece temeiul fixării cauţiunii îl constituie  dispoziţiile art.908 C. comercial, conform căruia în materie comercială cauţiunea este obligatorie şi trebuie consemnată în prealabil, mai înainte de judecarea cererii.

Apreciind că nu se impune sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată, şi că intimata reclamată prezentă la termenul anterior prin administrator şi-a exprimat clar refuzul de a consemna cauţiunea fixată, a trecut la analizarea pe fond a recursului.

Analizând motivul de recurs ce vizează nefixarea şi nedepunerea cauţiunii, Curtea apreciază că acesta este fondat.

Potrivit art.908 cod comercial, în materie comercială, instituirea unui sechestru asigurator este condiţionată de consemnarea de către creditor a unei cauţiuni fixate de instanţă. Cauţiunea este obligatorie în această materie iar nu facultativă. Întrucât instanţa de fond a omis să fixeze această cauţiune iar reclamanta creditoare a refuzat să suplinească această cerinţă în calea de atac, Curtea apreciază că sentinţa recurată este nelegală.

Astfel, în temeiul art.304 pct.9 cod procedură civilă, se va admite recursul, se va modifica sentinţa recurată şi se va respinge cererea de instituire a sechestrului asigurator pentru nedepunerea cauţiunii.

Nefiind îndeplinită o condiţie prealabilă de instituire a  măsurii, analizarea celuilalt motiv de recurs devine inutilă.