Infracţiune la regimul silvic, prev. de art. 110 alin. alin. 1 din Legea nr. 46/2008

Decizie 27 din 24.02.2009


Infracţiune la regimul silvic, prev. de art. 110 alin.  alin. 1 din

Legea nr. 46/2008

164.  Dosar nr.1644/268/2008-decizia penală nr. 27 din 24.02.2009

Tribunalul constată că cele două tractoare faţă de care s-a instituit măsura confiscării speciale nu le aparţin inculpaţilor, proprietarii legali fiind alte persoane.

Prin sentinţa penală nr.203 din 31.10.2008 pronunţată de Judecătoria Odorheiu Secuiesc în dosarul nr.1644/268/2008, a fost condamnat inculpatul M.I., în baza art.110 alin.1 lit.a din Legea nr.46/2008, cu aplicarea art.74 lit.a, b, c Cod penal, art.76 lit.e Cod penal, art.63 Cod penal, la 400 lei amendă penală.

S-a constatat că prejudiciul a fost recuperat prin plată, partea vătămată T.J. nu s-a constituit parte civilă.

În baza art.118 lit.b, e Cod penal, s-a dispus confiscarea specială a tractorului tip 850, fără nr.de înmatriculare, aparţinând inculpatului, precum şi cantitatea de 4,50 mc, 4 buc. buşteni molid provenit din infracţiune şi date în custodia părţii vătămate K.D. din Vlăhiţa, şi valorificarea acestor bunuri după rămânerea definitivă a sentinţei, în urma ridicării custodiei.

În baza art.110 alin.1 lit.a din Legea nr.46/2008, cu aplicarea art.74 lit.a, b, c Cod penal, art.76 lit.e Cod penal, art.63 Cod penal, la 400 lei amendă penală, a fost condamnat inculpatul L.A., , nr. 35, la 400 lei amendă penală.

S-a constatat că prejudiciul a fost recuperat prin plată, partea vătămată K.D. nu s-a constituit parte civilă.

În baza art.118 lit.b, c Cod penal, s-a dispus confiscarea specială a tractorului tip 850, cu nr.de înmatriculare 09-128, aparţinând inculpatului L.A. precum şi cantitatea de 2,68 mc, 2 buc. buşteni molid provenit din infracţiune şi date în custodia părţii vătămate K.D. în cursul cercetărilor penale, şi s-a dispus valorificarea acestor bunuri după rămânerea definitivă a sentinţei, ca urme a  ridicării custodiei.

În baza art.191 Cod pr.penală, inculpaţii au fost obligaţi să plătească fiecare suma de câte 110 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

În ziua de 19.08.2008, inculpatul M.I. s-a deplasat cu tractorul proprietate personală, model 850, fără nr.de înmatriculare, în zona de pădure aparţinând părţilor vătămate T.J. şi K.D., a tras cu tractorul un număr de 4 buşteni molid tăiaţi, moment în care a fost surprins de partea vătămată venită la faţa locului cu lucrătorii de la jandarmerie.

În aceeaşi zi, şi timp s-a aflat în pădurea aparţinând părţilor vătămate K.D., T.J. şi inculpatul L.A., cu un tractor tip 850, cu nr.de înmatriculare 09-128. În momentul în care tocmai a tras 2 buc buşteni molid tăiaţi a observat apropierea părţilor vătămate, motiv pentru care a abandonat atât tractorul cât şi materialul lemnos tras.

La faţa locului s-a constatat că buştenii traşi nu au fost marcaţi.

S-a mai stabilit de organele silvice că cei 4 buşteni traşi de inculpatul M.I.  aveau cantitatea de 4,50 mc iar cei 2 buc. buşteni traşi de inculpatul L.A. erau de 2,68 mc. Având în vedere valoarea unui mc de 74 lei, prejudiciile cauzate erau de 622 lei respectiv 370 lei, astfel, de peste 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui mc de masă lemnoasă.

Atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei inculpaţii au recunoscut faptele săvârşite, arătând că buştenii traşi erau deja tăiaţi însă nemarcaţi, iar tractoarele constituie bunurile lor proprietate personală.

De menţionat că cei doi inculpaţi au acţionat separat şi nu s-a stabilit existenţa vreunei înţelegeri între aceştia în privinţa comiterii.

Faptele inculpaţilor aşa cum au fost descrise mai sus întrunesc, fiecare separat, elementele constitutive ale infracţiunii de furt de arbori tăiaţi, din pădure dacă valoarea materialului lemnos fiind de 5 până la 20 de ori inclusiv mai mare decât preţul mediu al unui mc de masă lemnoasă pe picior, fapte prev.şi ped.de art.110 alin.1 lit.a din Legea nr.46/2008.

Pentru aceste considerente instanţa de fond s-a pronunţat asupra  condamnării inculpaţilor., astfel:

În privinţa inculpatului M.I., instanţa, la stabilirea cuantumului pedepsei şi la individualizarea judiciară a acesteia, a avut în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal dar şi dispoziţiile art.52 Cod penal, s-a reţinut pericolul social al faptei, urmările produse dar şi persoana inculpatului, care nu posedă antecedente penale, precum şi limitele de pedeapsă prevăzute de lege.

În consecinţă, instanţa de fond având în vedere aplicarea prevederilor art.74 lit.a, b, c Cod penal, art.76 lit.e Cod penal, cu aplicarea art.63 Cod penal, a aplicat inculpatului M.I. pedeapsa de 400 lei amendă penală.

Cu privire la inculpatul L.A., de asemenea, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art.72 şi 52 din  Codul penal, circumstanţele atenuante prevăzute de art.74 Cod penal şi cu aplicarea art.76 lit.e  Cod penal, coroborat cu art.63 Cod penal, astfel i s-a aplicat  acestuia pedeapsa de 400 lei amendă penală.

Aşa cum s-a arătat mai sus, atât cantitatea totală de 6 buc.buşteni cât şi cele două tractoare ale inculpaţilor, au fost predate în cursul cercetărilor penale, în custodie, părţii vătămate K.D.

Având în vedere dispoziţiile art.118 lit.b şi e Cod penal, instanţa de fond a procedat la ridicarea custodiei şi confiscarea specială a acestor bunuri, conform cu cele dispuse în dispozitivul sentinţei.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, s-a stabilit că, potrivit actelor dosarului de urmărire şi a celor declarate de părţile vătămate T.J. şi K.D. în faţa instanţei de judecată, acestea au fost despăgubite, motiv pentru care nu s-au mai constituit părţi civile în cauză faţă de inculpaţi.

Văzând şi disp.art.191 Cod procedură penală, inculpaţii au fost obligaţi să plătească fiecare, suma de câte 110 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii M.I. şi L.A., care, au solicitat admiterea apelului şi înlăturarea aplicării dispoziţiilor art.118 lit.b şi e Cod penal, prin care s-a dispus confiscarea specială a celor două tractoare şi de asemenea, ridicarea custodiei asupra acestor utilaje şi restituirea pe seama lor.

În motivarea apelurilor, apelanţii susţin că în ceea ce priveşte cele două tractoare confiscate, nu le aparţin, nefiind proprietatea lor, şi de altfel, această măsură are consecinţe deosebit de grave pentru familiile lor, utilajele asigurându-le traiul lor şi al familiilor din care provin, fiind agricultori cu gospodării proprii.

În precizările la motivele de apel, apelanţii arată de asemenea, că au doar calitatea de deţinători precari, un tractor aparţinând tatălui său L.A., iar celălalt aparţinând numitului D.J.

Pentru a dovedi aceste susţineri apelanţii au solicitat audierea  ca martori a celor doi proprietari şi a unei alte persoane din localitate care a fost de faţă la cumpărarea de către tatăl inculpatului L.A. a tractorului, fapt de altfel, dovedit şi de factura fiscală (filele 23-24).

Ascultaţi în faţa instanţei de apel martorii au declarat în sensul celor susţinute de apelanţii-inculpaţi, din declaraţiile acestora reieşind într-adevăr faptul că aceştia nu sunt proprietarii tractoarelor confiscate, la data săvârşirii faptei având doar calitatea de deţinători precari, proprietarii acestor utilaje împuternicindu-le pentru muncile agricole.

În faţa instanţei de apel, apelanţii-inculpaţi au susţinut că nu doresc să facă declaraţii noi, menţinându-le pe cele date anterior.

Fiind întrebaţi de instanţă de ce au declarat în faţa organelor de poliţie că tractoarele sunt ale lor, inculpaţii au susţinut că declaraţiile le-au fost dictate, inculpatului L.A. spunându-i-se că în caz de recunoaştere, bunul îi va fi restituit, M.I. susţinând că nu a vrut să afle martorul D.J. – proprietarul utilajului, despre ce s-a întâmplat.

Analizând sentinţa apelată atât în raport cu motivele de apel invocate cât şi sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, tribunalul constată ,că acesta este fondat, din următoarele considerente:

Apelanţii-inculpaţi au făcut dovada incontestabilă că cele două tractoare, faţă de care s-a instituit măsura confiscării speciale, nu le aparţin, proprietarii legali fiind martorul L.A. senior – tatăl inculpatului L.A. şi D.J., la data săvârşirii infracţiunilor ei având doar calitate de deţinători precari ai acestora, pe care le-au împrumutat pentru muncile agricole şi care reprezintă ocupaţiile principale ale acestora.

Ca urmare, având în vedere cele de mai sus, tribunalul va admite apelul  celor doi inculpaţi, va desfiinţa sentinţa apelată şi rejudecând cauza va dispune în sensul celor solicitate de aceştia.

1