Contestaţie împotriva modului de aducere la îndeplinire a sechestrului asigurător dispus de către instanţa de judecată. Instanţad nu are obligaţia identificării şi evaluării în prealabil a bunurilor asupra cărora urmează a fi instituit sechestrul.

Deliberând asupra cererii de faţă, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe în cadrul dosarului nr. 701/99/2016 al Tribunalului Iaşi, la data de 13.06.2018, inculpatul HC a formulat o contestaţie împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii instituite prin sentinţa penală nr. 517/22.05.2018, pronunţată în dosarul nr. 701/99/2016 .

În motivarea cererii, inculpatul, prin apărătorul său ales, a arătat că măsura asigurătorie a fost pusă în executare într-o manieră nelegală, bunurile asupra cărora s-a aplicat sechestrul asigurător depăşind cu mult valoarea sumelor la care a fost obligat să le plătească cu titlu de daune morale (12.000 Euro), respectiv cheltuieli de judecată  (20.000 lei) . În acest sens, arată în continuare inculpatul, prin încheierea nr. 81425/29.05.2018 s-a dispus întabularea dreptului de ipotecă legală până la concurenţa sumei de 12.000 Euro sechestru asigurător în favoarea Tribunalului Iaşi, imobilul vizat fiind un teren şi două construcţii situate în mun. Iaşi, cu o valoare a terenului de 107.600 Euro, iar cele două clădiri cu o valoare de 100.000 Euro, respectiv 200.000 Euro, iar prin încheierea nr. 83164/31.05.2018 s-a dispus admiterea cererii cu privire la sechestrul penal asupra imobilului situat în loc. X în suprafaţă de 200 mp, cu o valoare a terenului de 54.000 Euro. 

Astfel, arată inculpatul valoarea bunurilor imobile asupra cărora s-a instituit sechestrul depăşeşte cu mult valoarea sumei pentru a cărei asigurare a fost instituită măsura, motiv pentru care înţelege  să solicite desfiinţarea în parte a actelor de punere în executare a măsurii sechestrului asigurător şi ridicarea acestuia, respectiv a ipotecii legale asupra imobilului situat în loc. X, întabulat în cartea funciară nr. 69852 B, căii de acces din com. B, ce face obiectul cărţii funciare nr. 68929 B şi construcţiilor (spaţiu comercial şi locuinţă) din mun. Iaşi,  întabulate în cartea funciară nr. 155754 Iaşi.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoz. art. 250 alin. 5 Cod procedură penală.

În susţinerea cererii, inculpatul a depus la dosarul cauzei o serie de înscrisuri, constând în încheierile de carte funciară şi extrasele de carte funciară, rapoarte de evaluare imobile pentru impozitare din 2015, contracte de vânzare-cumpărare şi alte înscrisuri.

La termenul de judecată din 15.06.2018, Ministerul Public a invocat excepţia inadmisibilităţii formulării contestaţiei .

Analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii formulării contestaţiei, invocată de către Ministerul Public, instanţa apreciază că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoz. art. 250 alin. 6 Cod procedură penală împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii luate de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanţa de judecată, procurorul, suspectul sau inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie la acest judecător ori la această instanţă, în termen de trei zile de la data punerii în executare.

Or, în cauza de faţă, instanţa reţine că prin sentinţa penală nr. 517/22.05.2018, pronunţată în dosarul nr. 701/99/2016, în baza art.404 alin.4 lit.c Cod procedură penală rap. la art. 397 alin. 2 Cod procedură penală coroborat cu art.249 Cod procedură penală a dispus luarea  măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, ale fiecăruia dintre cei patru inculpați, printre care şi inculpatul HC,  până la concurența sumei totale la care au fost obligați potrivit hotărârii, în vederea reparării prejudiciilor cauzate părților civile, şi executării cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Totodată, prin aceeaşi sentinţă penală, inculpatul HC a fost obligat la plata sumei totale de 12.000 Euro cu titlu de daune morale către o parte din părţile civile din cauză şi la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Având în vedere caracterul executoriu al acestei dispoziţii (sentinţa penală nr. 517/22.05.2018, pronunţată în dosarul nr. 701/99/2016 nefiind definitivă la acest moment) au fost emise adrese către OCPI Iaşi în vederea punerii în executare a dispoziţiei instanţei de instituire a sechestrului asigurător, sens în care această instituţie a procedat la emiterea unor încheieri de întabulare a dreptului de ipotecă legală, procedând în consecinţă la indisponibilizarea unor imobile (terenuri şi construcţii) aflate în proprietatea inculpatului, aceasta reprezentând modalitatea în care OCPI Iaşi a înţeles să pună în executare dispoziţia instanţei de instituire a măsurii asigurătorii .

Or, Ministerul Public susţine că inculpatul nu are deschisă calea de atac prevăzută de dispoziţiile codului de procedură penală, în condiţiile în care există o procedură specială instituită de Legea nr. 7/1996, care prevede dreptul inculpatului de a ataca încheierile emise de OCPI în acest sens cu o cerere de reexaminare la instanţa civilă .

Deşi Tribunalul nu neagă existenţa acestei proceduri speciale prev. de Legea nr. 7/1996, legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare, inculpatul  prin cererea de faţă contestă modul în care organele de executare, mai exact,  potrivit precizărilor apărătorului de la termenul de judecată din 15.06.2018, ceea ce s-a dispus în Tribunalul Iaşi în executare, din punct de vedere procesual penal,  cu privire la măsurile asigurătorii (şi nu a modului în care OCPI Iaşi a procedat), aspect dealtfel reglementat prin dispoz. art. 250 alin. 6 Cod procedură penală.

În consecinţă, raportat la motivele invocate în susţinerea cererii, conform precizărilor apărătorului inculpatului, dar şi a temeiului de drept invocat, instanţa apreciază că excepţia invocată este neîntemeiată, urmând să o respingă în consecinţă.

Pe fondul cererii, instanţa apreciază că aceasta este nefondată, raportat atât la dispoziţiile legale incidente, cât şi la motivele invocate de către inculpat.

Astfel, se susţine de către inculpat că maniera în care a fost pusă în executare dispoziţia instanţei respectiv modul în care biroul executări penale din cadrul Tribunalului Iaşi  a procedat la emiterea unei adrese către OCPI Iaşi, fără a proceda în prealabil la identificare şi evaluarea bunurilor mobile şi imobile deţinute de către inculpat a condus practic la blocarea unor bunuri în sumă totală de peste 200.000 Euro, o sumă ce depăşeşte suma pentru care s-a dispus instituirea sechestrului asigurător.

Contrar opiniei apărării, instanţa arată că nu există nici o dispoziţie legală care să instituie o obligaţie în sarcina instanţei de executare, prin care aceasta să fie obligată la identificare şi evaluarea bunurilor ce urmează a fi sechestrate. Biroul executări penale din cadrul Tribunalului Iaşi nu reprezintă un organ de executare, astfel cum în mod greşit a încercat să acrediteze apărătorul inculpatului, singura sa obligaţie fiind de a emite o adresă în baza dispoziţiilor instanţei care a instituit măsura asigurătorie către instituţiile statului care asigură în mod concret punerea în executare a acestei dispoziţii dată de către instanţa de judecată.

Nu în ultimul rând,  nu există o astfel de obligaţie nici în cursul judecăţii sau în cursul urmăririi penale, respectiv de identificare a bunurilor inculpatului. În acest sens, instanţa reţine că  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat prin  Decizia nr. 19 din 16.10.2017, în pronunţarea unui recurs în interesul legii, că :” Atunci când se instituie măsuri asigurătorii în procesul penal nu este necesar să se indice sau să se dovedească ori să se individualizeze bunurile asupra cărora se înfiinţează măsura asigurătorie”, apreciind că instituirea de măsuri asigurătorii este obligatorie, instanţa de judecată sau organul de urmărire penală fiind ţinut să le dispună, chiar şi în situaţia în care se învederează că persoana cu privire la care se pune în discuţie luarea măsurii nu are, la data instituirii măsurii, bunuri în proprietate, întrucât condiţia existenţei bunurilor în patrimoniul persoanei cu privire la care se dispune măsura nu este prevăzută de lege şi orice conduită contrară ar contraveni scopului urmărit de lege prin instituirea obligatorie a unei asemenea măsuri. 

Instanţa supremă a avut în vedere totodată şi faptul că, în lipsa unui text de lege care să prevadă o atare condiţie suplimentară în sarcina organului judiciar, nu se poate susţine necesitatea realizării de verificări prealabile la momentul instituirii măsurii asigurătorii, în scopul determinării existenţei şi identificării bunurilor din patrimoniul persoanei vizate de măsura respectivă, deoarece s-ar adăuga în mod nepermis la lege, aspect ce contravine principiului legalităţii procesului penal.

În ceea ce priveşte analiza proporţionalităţii valorii bunurilor indisponibilizate şi valorii sumei la care inculpatul a fost obligat prin sentinţa penală de condamnare nu poate fi analizată la acest moment, chiar de către instanţa care a dispus instituirea măsurii asigurătorii, cu atât mai mult cu cât soluţia instanţei nu este definitivă la acest moment (urmând a fi judecată calea de atac a apelului), fiind incertă la acest moment suma de bani pentru care s-a insitituit sechestrul, aceasta putând suporta inclusiv o majorare (în calea de atac a apelului).

Faţă de aceste considerente, apreciind că cererea formulată de inculpatul HC este nefondată, instanţa, în baza art. 250 alin. 6 Cod procedură penală va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de către inculpatul HC,  cu domiciliul procedural ales la Cab. Av. A. D., jud. Iaşi împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii instituite prin sentinţa penală nr. 517/22.05.2018, pronunţată în dosarul nr.  701/99/2016.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală,instanţa va obligă inculpatul HC la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum  de 100 lei.

Totodată, instanţa va lua act că inculpatul HC a fost asistat de apărător ales.

Domenii speta

Spete similare