Obligativitatea contestării actelor administrative fiscale la dgfp. Sesizarea instanţei de contencios numai după soluţionarea contestaţiei prin decizie.

Decizie 1040 din 27.03.2007


Procedura prevăzută în Titlul IV din OG 92/2003 privind soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale.

Procedura prealabilă reglementată în legi speciale este o procedură administrativă obligatorie, care nu se circumscrie sferei jurisdicţiilor administrative speciale facultative, la care se referă art.21 din Constituţie şi art.6 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ.

La data de 16 iulie 2004, SC”Vîlcea Exim”SRL Craiova a formulat contestaţie împotriva procesului verbal de control  nr.14269/22.06.2004, emis de Direcţia Regională Vamală Craiova, solicitând anularea acestuia, cu consecinţa exonerării de răspundere administrativă.

În motivarea acţiunii a arătat că prin procesul verbal menţionat a fost obligată la plata sumei de 543.088.086 lei, reprezentând taxe vamale şi alte drepturi cuvenite bugetului statului, aferente unui număr de 7 importuri efectuate, reţinându-se că s-au încălcat dispoziţiile art.5 lit.h din Protocolul nr.4 privind definiţia noţiunii de „produse originare”.

A apreciat societatea reclamantă că nu a încălcat reglementările legale în vigoare în ceea ce priveşte importurile efectuate şi că în mod justificat a beneficiat de scutire de taxe vamale, întrucât bunurile importate au fost de origine comunitară (suedeză), fapt ce reiese din documentele autentice, ce au însoţit importurile.

La data de 15.09.2003, Direcţia Regională Vamală Craiova a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei, invocând în principal excepţia neparcurgerii procedurii administrative prealabile, reglementate de OG 92/2003 privind codul de procedură fiscală.

Prin sentinţa nr.134 din 31 martie 2005, Tribunalul Dolj a admis contestaţia formulată de SC”Vîlcea Exim”SRL, a anulat procesul verbal de control nr.14269/22.06.2004, emis de DRV Craiova şi a exonerat petentul de plata sumelor impuse.

Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că, potrivit  art.16 din Protocolul 4, bunurile importate din ţări UE beneficiază de facilităţi cum este scutirea de plata taxelor vamale, dacă importatorul prezintă organului vamal un certificat de circulaţie al mărfurilor EUR 1 sau declaraţie pe factură dată de exportator.

În cauză, s-a constatat că bunurile importate sunt de origine suedeză, ţară comuniară, şi beneficiază astfel de regim preferenţial.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâta Direcţia Regională Vamală Craiova, în nume propriu şi pentru ANV, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia nr.859/13.09.2005 a Curţii de Apel Craiova s-a admis recursul, a fost casată sentinţa atacată şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de recurs a reţinut că DRV Craiova a invocat excepţia inadmisiblităţii cererii pentru neparcurgerea procedurii administrative prealabile, în sensul că reclamantul nu a formulat contestaţie la DRV Craiova, care să fie înaintată la DGFP Dolj, dar instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra acestei excepţii.

Prin sentinţa nr.1199 din 23 octombrie 2006, Tribunalul Dolj a respins acţiunea reclamantei SC”Vîlcea Exim”SRL.

Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile este întemeiată, deoarece reclamantul nu a urmărit procedura prevăzută de Titlul IV al Codului de procedură fiscală, ci s-a adresat direct instanţei.

Împotriva sentinţei nr.1199/23 octombrie 2006, pronunţată în dosarul nr.1342/CAF/2006 de Tribunalul Dolj – Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ a declarat recurs reclamanta SC”Vîlcea Exim” SRL Craiova, criticând-o pentru nelegalitate.

În motivele de recurs, recurenta reclamantă a arătat că instanţa de fond a respins în mod greşit acţiunea, reţinând neparcurgerea procedurii prevăzute de Codul de procedură fiscală, întrucât această procedură era facultativă şi nu obligatorie. A invocat decizia nr.383/13.04.2005, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr.1938/A/2004, susţinând existenţa autorităţii de lucru judecat.

Recursul nu este fondat.

Procedura prevăzută în Titlul IX din OG 92/2003, privind soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale, cum este cazul procesului verbal de control nr.14269/22.06.2004 al Direcţiei Regionale Vamale Craiova – Serviciul Supraveghere  Vamală şi Luptă împotriva Fraudelor Vamale este o procedură prealabilă reglementată în legi speciale.

Procedura prealabilă reglementată în legi speciale este o procedură administrativă obligatorie, care nu se circumscrie sferei jurisdicţiilor administrative speciale facultative, la care se referă art.21 din Constituţie şi art.6 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ.

Jurisdicţia administrativă specială presupune un organ independent care nu se află în relaţii ierarhice faţă de autoritatea  emitentă a actului, pe când procedura prealabilă reglementată printr-o lege specială, cum este cazul Codului de procedură fiscală presupune analiza contestaţiei persoanei prejudiciate printr-un act fiscal de însăşi autoritatea emitentă sau de organul ierarhic superior, ceea ce nu conferă independenţă faţă de părţile în litigiu.

Ca urmare, soluţia instanţei de fond care a considerat obligatorie procedura instituită în Titlul IX din Codul de procedură fiscală este corectă.

Soluţia invocată de recurentă, anume decizia nr.383/13.04.2005, pronunţată de Curtea de Ape Craiova, în dosarul nr.1938/A/2004, nu prezintă relevanţă pentru cauza de faţă, deoarece, deşi vizează aceleaşi părţi, nu există identitate de obiect şi de cauză, (cererea soluţionată irevocabil prin decizie a avut ca obiect anularea procesului verbal de control nr.4401/2004).

Domenii speta